Contestaţie împotriva tabelului preliminar al creanţelor
Comentarii |
|
Tribunalul BUCUREŞTI Sentinţă civilă nr. 3548 din data de 17.04.2015
Dosar nr. 38469/3/2014/a2
ROMÂNIA
TRIBUNALUL BUCURESTI-SECȚIA a VII-a CIVILĂ
Sentința civilă nr. 3548
Ședința publică de la 17.04.2015
Tribunalul constituit din :
PREȘEDINTE -JUDECĂTOR SINDIC: CRE
GREFIER : CE
Pe rol se află soluționarea cauzei civile, având ca obiect contestația la tabelul preliminar al creanțelor, formulată în temeiul dispozițiilor legii 85/2014, de contestatoarea MG, în contradictoriu cu intimata WEC prin administrator judiciar OI și prin administrator special RH.
Dezbaterile în fond ale cauzei au avut loc in ședința publică de la data de 06.04.2015, fiind consemnate în încheierea de ședință de la acea dată, ce face parte integranta din prezenta, când, Tribunalul având nevoie de timp pentru a delibera, a amânat pronunțarea la data de 17.04.2015.
TRIBUNALUL
Asupra cauzei civile de față:
Prin cererea înregistrată la Tribunalul București - Secția a VII-a Civila sub nr.38469/3/2014/a2 la data de 06.02.2014, creditoarea MG, în contradictoriu cu pârâta WEC. prin administrator judiciar OI, a formulat contestație împotriva tabelului preliminar al creanțelor publicat de administratorul judiciar Omega Insolvency SRL la data de 30.01.2015 în BPI nr. 1929, solicitând refacerea tabelului preliminar de creanțe în sensul: modificării cuantumului creanței sale de la 0.00 lei la 248.132,68 lei; modificării ordinii de prioritate conform valorii creanțelor.
În fapt, s-a arătat că societatea creditoare a derulat un raport comercial in temeiul Contractului de Asistenta nr. 0114/01.10.2010 având ca obiect servicii de asistenta si consultanta pentru implementarea Proiectului M dezvoltat de debitoare, servicii care au fost prestate conform anexelor.
S-a precizat că structura activității desfășurate de către MG (ex Consulting) în baza contractului și a anexelor semnat cu debitoarea cuprindea:
- identificarea terenurilor susceptibile a fi folosite pentru dezvoltarea unui parc eolian conform cererii exprese a beneficiarului;
- contactarea Consiliului Local, negocierea condițiilor pentru eventuala cooperare in acest sens;
- prezentarea proiectului în fata Consiliului Local, susținerea sa, discuții cu cetățenii, consilierii;
- coordonarea întocmirii cadastrului pentru terenurile ce intra in proiect conform înțelegerii cu Consiliul Local
- coordonarea întocmirii ridicărilor topografice generale si de detaliu
- realizarea studiilor Geotehnice aferente parcului eolian, lucrărilor de arta si a drumurilor si rețelelor electrice aferente parcului, altele decât cele interioare ale parcului;
- identificarea și alegerea traseelor de drumuri si de rețele electrice -coordonarea planului de urbanism aferent;
- coordonarea întocmirii Documentației Tehnice pentru Autorizația de Construcție aferentă parcului eolian, drumurilor, altele decât cele interioare parcului, a lucrărilor de arta, a rețelelor electrice altele decât cele interioare parcului.
- pentru toate aceste DTAC uri - obținerea tuturor Certificatelor de urbanism/ autorizațiilor/avizelor necesare pe parcursul traseului obținerii Autorizației de Construcție
- întocmirea tuturor documentațiilor tehnice suport pentru aceste certificate, avize autorizații;
- întocmirea proiectelor de structura, arhitectura, instalații electrice interioare si exterioare parcului, a drumurilor si a altor lucrări adiacente.
- scoaterea din circuitul agricol a terenurilor afectate de construcții, cu întocmirea documentațiilor aferente.
- obținerea Autorizație de construcție
Aceste activități aferente Autorizație de construcție, s-au oprit la nivelul anului 2013 din lipsa de finanțare, dar fiind necesara menținerea contactului permanent cu Consiliul Local ( partener asociat la proiect) in vederea asigurării susținerii in continuare a proiectului si furnizării documentelor necesare.
S-a mai arătat ca în ultimii doi ani, perioadă in care prevederile contractuale cu partenerii asociați nu au mai fost respectate de către debitoare prin neplata redevențelor și trenarea derulării proiectului, prin lipsa de decizie și de finanțare - investitorii au solicitat in mod expres să se mențină proiectele si terenurile aferente, deși nu au mai fost respectate clauzele contractual însușite de debitoare.
Pentru atingerea acestor obiective contestatoarea a păstrat contactul permanent cu Primăria pentru a împiedica rezilierea contractului având ca obiect concesionarea terenurilor fără de care ar fi fost imposibila finalizarea Proiectului Armenis dezvoltat de debitoare. Aceste fapte s-au concretizat pana in prezent prin întâlniri si discuții lunare pe care reprezentantul MG le-a purtat cu reprezentanții Primăriei in sensul reiterării in permanenta a dorinței investitorilor de a continua proiectul si de a-i asigura ca vor fi plătite datoriile către aceștia, dovada ca pana in prezent aceștia nu au formulat cerere de înscriere la masa credală.
S-a mai menționat că pe lângă aceste activități, in urma depunerii cererii de returnare TVA de către debitoare in trimestrul trei 2013 la ANAF si a refuzului acestuia de a returna sumele solicitate, MG a preluat documentele contabile necesare, întocmirea si depunerea contestațiilor la ANAF, susținerea documentației la serviciul de contestații - ANAF, însoțirea echipei de control in teren pentru verificări - activitate desfășurata pe toată perioada anului 2014, ridicarea si predarea către beneficiar a documentelor de pe parcurs si a deciziilor finale - finalizată prin predarea din ianuarie 2015.
Din verificarea prin concordanta a acestor servicii prestate cu activitatea contestatoarei de la data încheierii contractului si pana in prezent rezulta ca prestațiile sunt obligații contractuale si sunt in strânsă legătură cu serviciile prestate si cu creanțele cu care contestatoarea s-a înscris la masa credală.
Consideră contestatoarea că, in cazurile in care normele legale nu prevăd anumite tipuri de documente justificative, acestea trebuie proiectate pe baze logice, raționale, astfel încât să-și atingă scopul precum si a documentelor predate către beneficiar.
În drept, au fost invocate dispozițiile art.111 din Legea nr. 85/2014.
În dovedire, s-a solicitat încuviințarea probei cu înscrisuri.
În conformitate cu art.453 din C. proc. civ., solicită instanței să oblige pârâtul la plata cheltuielilor de judecată ocazionate de acest proces.
La data de 06.03.2015 administratorul judiciar a depus o adresă prin care a arătat că solicită respingerea contestației formulate de contestatoare pentru următoarele motive:
Administratorul judiciar a arătat că rapoartele de activitate depuse de contestator sunt sumare, sens în care acestea nu susțin activitatea de asistență și consultanță invocate. În al doilea rând s-a solicitat să se aibă în vedere că facturile propriu-zise invocate de contestator poartă denumirea de facturi proforme și nu sunt semnate și ștampilate de societate. Factura proformă este documentul emis de prestator prin care acesta specifică serviciile ce se vor presta, cu caracteristicile lor principale și prețul. Spre deosebire de factura fiscală care reprezintă o cerere de plată pentru serviciile prestate, factura proformă nu este un document de plată, nu are valoare contabilă și pot avea în mod exclusiv caracterul de invitație/ofertă/propunere de prestare de servicii. Acestea nu pot genera nicio obligație de plată față de contestator. Sub al doilea aspect, s-a mai arătat că, în ipoteza în care s-ar atribui valoare contabilă facturilor pro forme, acestea nu au fost acceptate la plată prin semnătură și ștampilă.
În temeiul art.255 raportat la art.258 Cpc, instanța a încuviințat proba cu înscrisuri în cadrul căreia contestatoarea și administratorul judiciar au depus înscrisuri în copii certificate pentru conformitate cu originalul.
Analizând actele și lucrările dosarului, instanța constată următoarele:
Prin încheierea de ședință din data de 17.11.2014 pronunțată în dosarul nr.38469/3/2014 al Tribunalului București Secția a VII a Civilă s-a dispus deschiderea procedurii generale de insolvență împotriva debitorului, aflat în prezent în perioada de observație.
Administratorul judiciar a întocmit tabelul preliminar al creanțelor împotriva averii debitoarei, acesta fiind publicat în BPI la data de 30.01.2015. Potrivit mențiunilor efectuate în tabel de administratorul judiciar, creanța contestatoarei a fost respinsă "având în vedere absența documentelor justificative ale serviciilor enumerate în raportul de activitate.";
În fapt, instanța reține că între părți a fost încheiat contractul de asistență nr.0114/01.10.2010 având ca obiect prestarea de către contestatoare de servicii de asistență și consultanță pentru implementarea proiectelor de energie dezvoltate de debitoare, în toate etapele de execuție ale acestora până la obținerea autorizației de construire, etape ce sunt descrise în anexe ale contractului (potrivit art.1.1 din contract).
Contractul a fost încheiat pentru o perioadă de un an, urmând a fi considerat prelungit de plin drept pentru o nouă perioadă de un an dacă niciuna dintre părți nu notifică celeilalte părți intenția sa de încetare a contractului cu cel puțin 30 zile înainte de expirarea termenului pentru care a fost încheiat (potrivit art.2.2 din contract).
În ceea ce privește prețul serviciilor de asistență, părțile au stipulat că beneficiarul (debitoarea în speță) va plăti lunar prestatorului (contestatoarea în cauză), pe baza unui raport de activitate, cu titlu de preț, suma de 2.500 euro, la care se adaugă TVA. Plata se va face lunar în termen de 15 zile de la data primirii facturii de către prestator (conform art.4.1 și art.4.2 din contract).
Contestatoarea a solicitat înscrierea în tabelul preliminar a creanței sale în cuantum de 248.132,68 lei reprezentând preț lunar de 2500 euro la care se adaugă TVA pentru serviciile prestate în perioada iunie 2013 - noiembrie 2014;
Pentru aceste sume contestatorul nu a emis facturi fiscale, dar a depus facturi proforme și rapoarte de activitate aferente fiecărei luni.
În drept, instanța reține că executarea și efectele contractului anterior menționat sunt supuse legii vechi, în temeiul dispozițiilor art.5 alin.1 și art.102 alin.1 din Legea nr.71/20011, actul fiind încheiat anterior intrării în vigoare a noului Cod civil.
Soluționarea cererii contestatoarei implică analiza îndeplinirii condițiilor răspunderii civile contractuale în persoana societății debitoare. Astfel, potrivit art. 969 alin. 1 C. civ. din anul 1864, convențiile legal făcute au putere de lege între părțile contractante (pacta sunt servanda).
De asemenea, potrivit art. 1073, creditorul are dreptul a dobândi îndeplinirea exactă a obligației, și în caz contrar are dreptul la dezdăunare. Din interpretarea acestui text legal rezultă că debitorul trebuie să își fi asumat prin contract obligația a cărei executare este solicitată de către creditor.
Potrivit art. 1169 C. civ. din anul 1864, "cel ce face o propunere înaintea judecății trebuie să o dovedească";. Din punctul de vedere al repartizării sarcinii probei între creditor și debitor, creditorul care pretinde executarea obligației trebuie să dovedească existența ei, debitorului revenindu-i sarcina de a proba executarea.
Pentru a se angaja răspunderea civilă contractuală este necesară întrunirea cumulativă a următoarelor elemente: existența unei fapte ilicite, prin care se încalcă o anumită obligație, aducându-se prin aceasta atingere unui drept subiectiv; săvârșirea cu vinovăție a acestei fapte, ca element subiectiv al răspunderii; existența unui prejudiciu patrimonial; raportul de cauzalitate între fapta ilicită și prejudiciu. Un cocontractant poate solicita angajarea răspunderii civile contractuale a celuilalt cocontractant numai în cazul în care acesta nu și-a îndeplinit culpabil una dintre obligațiile asumate prin contract.
De asemenea, tribunalul reține că în materia răspunderii civile contractuale, creditorul trebuie să dovedească existența contractului, faptul că și-a îndeplinit propria obligație și faptul că obligația corelativă a dreptului său nu a fost executată.
Tribunalul apreciază că, prin probatoriul administrat, contestatoarea a făcut dovada îndeplinirii cumulative a condițiilor răspunderii civile contractuale în sarcina intimatei debitoare cât privește neîndeplinirea de către aceasta din urmă a obligației de a achita sumele reprezentând prețul lunar al serviciilor prestate în perioada iunie 2013 - noiembrie 2014, în cuantum de 2.500 euro la care se adaugă TVA/luna, conform art.4.1 din contract.
Relativ la susținerile administratorului judiciar, tribunalul apreciază că acestea sunt nefondate, pentru cele ce urmează a fi expuse:
S-a invocat faptul că nu se poate reține efectivitatea prestării serviciilor din cauza modalității sumare în care au fost întocmite rapoartele de activitate. Această apărare nu poate fi reținută întrucât toate activitățile menționate în rapoartele de activitate se circumscriu obiectului contractului (ex: analiză eficiență energetică a parcului, continuare lucrări pentru studiu de racordare, verificare instalații piloni de măsură, analiză stadiu derulare proiect, demersuri privind recuperare de TVA, negociere încheiere contracte de concesiune etc.). Se constată că modalitatea de întocmire a rapoartelor de activitate nu a pus administratorul judiciar în imposibilitatea de a verifica efectivitatea prestării serviciilor, astfel că simpla invocare de către acesta a neefectuării serviciilor nu este în măsură să conducă la o concluzie contrară celei ce rezultă din depunerea rapoartelor de activitate. Mai mult decât atât, potrivit contractului, nu era necesară prezentarea altor documente pentru justificarea serviciilor descrise în rapoartele de activitate.
În același sens se reține că dovada demersurilor efectuate de contestatoare în vederea recuperării TVA-ului este predarea către debitoare a deciziei ANAF, astfel cum rezultă din procesul verbal de predare primire din 06.01.2015 semnat de reprezentantul societății mamă E SRL (f.25).
Cu privire la procesele verbale depuse la f.38-46 în dosar, acestea nu pot fi avute în vedere întrucât vizează perioade anterioare celei pentru care a fost solicitat prețul serviciilor prestate de contestator.
S-a mai invocat faptul că facturile pro forme emise de către contestatoare nu reprezintă documente de plată, nu au valoare contabilă și pot avea cel mult caracterul de invitație/ofertă/propunere de prestare de servicii. Este adevărat că facturile pro forme nu reprezintă documente justificative pentru efectuarea plății, astfel cum susține administratorul judiciar. Cu toate acestea instanța apreciază că neemiterea facturilor fiscale nu este de natură a contrazice caracterul cert al creanțelor solicitate de către contestatoare, caracter cert ce rezultă din stipularea în contract a prețului lunar al serviciilor prestate coroborată cu prezentarea rapoartelor de activitate lunare. Potrivit clauzelor contractului, facturile sunt emise exclusiv în executarea obligațiilor asumate prin contract și nu au legătură cu nașterea lor. O dată asumate, obligațiile trebuie aduse la îndeplinire, în virtutea principiului forței obligatorii a contractului.
În raporturile dintre profesioniști legea nu limitează dovada obligațiilor la facturi acceptate, ci permite dovedirea acestora prin orice mijloace de proba. În speță, obligația debitoarei de a plăti prețul serviciilor prestate s-a născut odată cu semnarea contractului si nu odată cu emiterea facturii lunare. Nu se poate interpreta ca obligația de plata se naște pentru fiecare factura în parte, la data acceptării acesteia, fără a se lua în considerare existenta contractului si a clauzelor referitoare la executarea obligației de plata.
În raport de toate aceste considerente, instanța constată caracterul cert și lichid al sumelor solicitate de către contestatoare cu titlu de prețul lunar al serviciilor prestate conform art.4.1 din contract.
Cât privește caracterul exigibil al creanței, acesta nu poate fi reținut în raport de prevederile contratului potrivit cărora plata se va face lunar în termen de 15 zile de la data primirii facturii (art.4.2 din contract). Sumele evidențiate în facturile pro forme depuse de către contestatoare vor deveni exigibile la 15 zile de la data primirii facturilor fiscale de către debitor.
Prin urmare, creanța va fi înscrisă în tabelul creanțelor împotriva averii debitorului cu titlu de creanță nescadentă, în temeiul art.102 alin.4 din Legea nr.85/2014, potrivit căruia creanțele nescadente la data deschiderii procedurii vor fi admise la masa credală și vor fi îndreptățite să participe la distribuiri de sume în măsura îngăduită de prezentul titlu.
În temeiul art.453 alin.1 Cpc, constatând culpa procesuală a debitorului care a căzut în pretenții, tribunalul îl va obliga pe acesta la plata către contestatoare a sumei de 200 lei cu titlu de cheltuieli de judecată, reprezentând taxă judiciară de timbru.
PENTRU ACESTE MOTIVE
IN NUMELE LEGII
HOTARASTE:
Admite în parte contestația formulată de contestatorul MG, cu sediul în București, în contradictoriu cu debitorul WEC, , prin administrator judiciar OI cu sediul în București, și administrator special RH cu sediul ales în sector 1, București.
Dispune înscrierea creditorului MG, cu sediul în București, în tabelul creanțelor împotriva averii debitorului WEC, cu suma de 248.132,68 lei, cu titlu de creanță nescadentă.
Obligă debitorul la plata către contestator a sumei de 200 lei cu titlul de cheltuieli de judecată.
Cu apel în termen de 7 zile de la comunicarea hotărârii.
Apelul se va depune la Tribunalul București Secția a VII-a Civilă.
Pronunțată în ședință publică, azi 17.04.2015.
Președinte, Grefier,
REC EC
Red. CRE/Thnred. AD
3 ex/28.04.2015
← Contestaţie împotriva tabelului preliminar al creanţelor | Contestaţie la tabelul preliminar al creantelor.... → |
---|