Înscriere menţiuni în registrul comerţului. Înregistrarea unui act pentru care legea nu prevede obligaţia de publicitate. Admisibilitate
| Comentarii |
|
Funcţiile Oficiului Naţional al Registrului Comerţului privind efectuarea publicităţii legale, de ţinere a registrului comerţului şi de informare impun, dată fiind importanţa capitalului social pentru terţi şi pentru acţionari, să fie făcute publice orice fel de modificări intervenite în această privinţă. Nu este contrar legii ca o decizie a administratorului unic să fie înregistrată în evidenţele registrului comerţului în vederea asigurării publicităţii valorii capitalului social, astfel cum a rezultat ea în urma operaţiunii de majorare, actul juridic fiind prevăzut de actul constitutiv al societăţii comerciale, de vreme ce el conţine menţiuni esenţiale legate de majorarea capitalului social, prin înregistrare fiind asigurată tocmai funcţia de publicitate a registrului comerţului şi principiul ocrotirii terţilor prin aducerea la cunoştinţa acestora a actelor prin care societatea comercială îşi modifică valoarea capitalului social şi, în mod corespunzător, structura acţionariatului.
Secţia a II-a civilă, Decizia nr. 2149 din 22 noiembrie 2011
Prin sentința comercială nr. 592/PI din 15.02.2011 pronunțată în dosarul nr. 222/30/201 Tribunalul Timiș a respins atât cererea de suspendare a judecății în temeiul art. 244 alin. 1 pct. 1 din Codul de procedură civilă, cât și cererea de intervenție în interes propriu formulată de intervenientul I.A. în contradictoriu cu intimații SC L. SA Timișoara și Oficiul Național al Registrului Comerțului București, reprezentat prin Oficiul Registrului Comerțului de pe lângă Tribunalul Timiș, obligând intervenientul la plata către societatea intimată a sumei de 3.720 lei cu titlu de cheltuieli de judecată.
împotriva acestei sentințe a declarat recurs intervenientul I.A., solicitând, în temeiul art. 304 pct. 9 Cod procedură civilă, modificarea ei în tot și, pe cale de consecință, admiterea cererii de intervenție, respingerea cererii de înregistrare mențiuni formulată de SC L. SA Timișoara și radierea eventualelor înregistrări efectuate între timp în baza ei, cu cheltuieli de judecată.
Prin decizia civilă nr. 2149 din 22.11.2011 C.A.Timișoara a respins recursul intervenientului, menținând hotărârea primei instanțe ca fiind temeinică și legală.
Pentru a hotărî astfel instanța de control judiciar a reținut că, potrivit pct. 9 al art. 304 din C.proc.civ., modificarea sau casarea unei hotărâri se poate cere numai pentru motive de nelegalitate atunci „când hotărârea pronunțată este lipsită de temei legal ori a fost dată cu încălcarea sau aplicarea greșită a legii”. Aceste dispoziții vizează aplicarea unui text de lege străin situației de fapt prin restrângerea sau extinderea nejustificată a aplicării normelor unei situații de fapt determinată, interpretarea și aplicarea greșită a textului de lege la o anumită situație de fapt sau încălcarea unor principii generale de drept.
în fapt, prin Hotărârea Adunării Generale Extraordinare nr. 1/16.01.2010, acționarii societății intimate au decis majorarea capitalului social al SC L. SA Timișoara prin emiterea unui număr de 100.000.000 acțiuni noi, cu valoarea nominală de 0,10 lei, în schimbul unor aporturi în numerar și/sau creanțe. Prin aceeași hotărâre s-a prevăzut că procedura de majorare se va realiza în două etape, în conformitate cu dispozițiile art. 191 din actul constitutiv, care, la pct. 10, prevede că în urma finalizării subscrierilor și a emiterii deciziilor în baza art. 191.8 și 191.9, după caz, consiliul de administrație va stabili prin decizie valoarea cu care se va majora în mod efectiv capitalul social al societății, numărul de acțiuni nou emise și structura acționariatului rezultată în urma majorării de capital și va lua toate deciziile și măsurile necesare înregistrării majorării de capital în registrul comerțului. Actul constitutiv al SC L. SA Timișoara, în forma care a stat la baza derulării operațiunii de majorare a capitalului social, este pe deplin opozabil intervenientului recurent, în calitatea sa de acționar al societății intimate.
împotriva cererii de înregistrare în registrul comerțului a Hotărârii A.G.E.A. nr. 1/16.01.2010, recurentul a formulat cerere de intervenție, care a făcut obiectul dosarului nr. 550/30/2010 al Tribunalului Timiș, prin sentința civilă nr. 557/PI/04mai2010 aceasta fiindu-i respinsă, hotărârea rămânând irevocabilă prin decizia civilă nr. 997/23.09.2010 a Curții de Apel Timișoara, instanța de control judiciar confirmând soluția tribunalului sub aspectul legalității cererii de înregistrare în evidențele registrului comerțului a respectivului act societar.
Prin decizia nr. 2/07.01.2011, în conformitate cu prevederile actului constitutiv și ale Hotărârii A.G.E.A. nr. 1/16.01.2010, administratorul unic al intimatei SC L SA Timișoara a stabilit valoarea cu care s-a majorat în mod efectiv capitalul social al persoanei juridice, numărul de acțiuni nou emise și structura acționariatului rezultată în urma acestei operațiuni de majorare, care a fost realizată în două etape, fiind inițiată prin adoptarea Hotărârii A.G.E.A. nr. 1/16.01.2010 și finalizată prin decizia nr. 2/07.01.2011 a administratorului unic.
Prin cererea înregistrată la Oficiul Registrului Comerțului de pe lângă Tribunalul Timiș sub nr. 1712/11.01.2011, societatea intimată a solicitat înregistrarea în registrul comerțului a mențiunilor privitoare la capitalul social, asociați, participarea la profit și pierderi, numire reprezentant acționar persoană juridică, depunere act constitutiv actualizat, precum și publicarea în Monitorul Oficial a deciziei administratorului unic nr. 2/07.01.2011.
Prin cererea de intervenție depusă în dosarul nr. 1712/11.01.2011 al Oficiului Registrului Comerțului de pe lângă Tribunalul Timiș, recurentul a solicitat respingerea cererii de mențiuni invocând dispozițiile art. 22 alin. (4) teza a II-a din Normele metodologice privind modul de ținere a registrelor comerțului, de efectuare a înregistrărilor și de eliberare a informațiilor, aprobate prin Ordinul Ministrului Justiției nr. 2594/2008, respectiv suspendarea cererii de mențiuni în temeiul art. 22 alin. (4) teza I, cu motivarea că, pe de o parte, legea nu prevede în cadrul operațiunii de majorare a capitalului social emiterea unei decizii a administratorului unic al societății comerciale prin care se finalizează majorarea, după cum nu este reglementată nici procedura de înregistrare a acestui act societar, iar pe de altă parte, că valoarea capitalului social al SC L. SA Timișoara este fie inexistentă, fie anulabilă sub condiție.
Cu titlu preliminar, se impune a se menționa faptul că deși prin petiția formulată intervenientul a solicitat „respingerea cererii de mențiuni ori suspendarea ei până la clarificarea situației capitalului social”, cereri respinse de tribunal, prin recursul declarat a solicitat numai „modificarea sentinței atacate, în sensul admiterii cererii sale de intervenție și respingerea cererii de înregistrare mențiuni formulată de SC L. SA Timișoara, precum și radierea eventualelor înregistrări efectuate între timp în baza ei”. Ca atare, Curtea se va limita la a verifica legalitatea și temeinicia soluției tribunalului prin care a fost respinsă intervenția recurentului la cererea de înregistrare în registrul comerțului a mențiunilor privitoare la capitalul social, asociați, participarea la profit și pierderi, numire reprezentant acționar persoană juridică, depunere act constitutiv actualizat, precum și publicarea în Monitorul Oficial a deciziei administratorului unic nr. 2/07.01.2011.
Prima instanță, contrar celor afirmate de recurent, în mod corect a respins cererea sa intervenție, cu motivarea că decizia administratorului unic al intimatei SC L. SA nr. 2/07.01.2011, dată în conformitate cu Hotărârea A.G.E.A. nr. 1/16.01.2010 și cu dispozițiile statutare, poate fi înregistrată în registrul comerțului întrucât conține mențiuni esențiale legate de majorarea capitalului social.
într-adevăr, potrivit dispozițiilor art. 21 lit. h) din Legea nr. 26/1990, republicată, cu modificările ulterioare, în registrul comerțului se vor înregistra mențiuni referitoare la orice modificare privitoare la actele, faptele și mențiunile înregistrate. Prin urmare, chiar și în ipoteza în care s-ar aplica numai această prevedere legală, decizia administratorului unic nr. 2/07.01.2011 este supusă înregistrării în registrul comerțului întrucât privește valoarea capitalului social rezultată în urma operațiunii de majorare, ceea ce implică în mod necesar o modificare a mențiunilor anterioare cu privire la această valoare.
în același sens, alin. (6) al art. 20 din Normele metodologice privind modul de ținere a registrelor comerțului, de efectuare a înregistrărilor și de eliberare a informațiilor, aprobate prin Ordinul Ministrului Justiției nr. 2594/2008, prevede că dacă se solicită înregistrarea, menționarea sau publicarea unei hotărâri a adunării generale a asociaților/membrilor, a unei decizii a asociatului unic, a unei hotărâri a consiliului de administrație, a unei hotărâri a consiliului de supraveghere ori a unui act adițional la actul constitutiv, înscrisurile menționate, întocmite în forma cerută de lege, vor conține cel puțin următoarele: datele de identificare a persoanei juridice; numărul și data adoptării actului; condițiile formale de adoptare a actului; hotărârile adoptate/conținutul actului adițional; numele, prenumele, calitatea și semnătura persoanelor abilitate să semneze înscrisul. Expresia „cel puțin” nu demonstrează, cum greșit a înțeles intervenientul, că controlul efectuat de directorul oficiului registrului comerțului nu se limitează doar la verificarea datelor prevăzute de art. 20 alin. (6), ci că înscrisurile ce se solicită a fi înregistrate trebuie să conțină aceste cerințe minimale.
Textul reglementează, așadar, cu valoare de principiu, condițiile înregistrării în registrul comerțului a actelor societare, enumerând expres printre acestea hotărârea consiliului de administrație, fără a distinge după obiectul asupra căruia poartă o astfel de hotărâre. Or, este știut faptul că acolo unde legea nu distinge nici interpretul nu poate să distingă (ubi lex non distinguit, nec nos distinguere debemus). Totodată, în cazul societăților comerciale pe acțiuni care au ales sistemul unitar de administrare și care au un singur administrator, hotărârea consiliului de administrație este înlocuită de actul societar care îmbracă forma deciziei administratorului unic, așa cum rezultă din interpretarea alin. (1) al art. 137 din Legea nr. 31/1990, republicată, cu modificările ulterioare, potrivit cu care societatea pe acțiuni este administrată de unul sau mai mulți administratori, numărul acestora fiind totdeauna impar; când sunt mai mulți administratori, ei constituie un consiliu de administrație. Așadar, dacă s-a desemnat un administrator unic, toate dispozițiile relative la organele colegiale de conducere ale societăților pe acțiuni care nu presupun pluralitatea administratorilor se aplică și administratorului unic, în măsura în care unicitatea administratorului nu le face incompatibile. Spre exemplu, sunt aplicabile administratorului unic regula formei scrise a acceptării mandatului, obligația de asigurare profesională și interdicția cumulului funcției de administrator cu calitatea de salariat al societății, însă nu sunt aplicabile regulile relative la delegarea de atribuții, ședințele consiliului, publicitatea persoanei și semnăturii directorilor etc. în alte cuvinte, dacă hotărârea consiliului de administrație este supusă înregistrării în registrul comerțului, pentru identitate de rațiune va fi supusă înregistrării și decizia administratorului unic.
Mai mult decât atât, în conformitate cu art. 184 din Normele metodologice privind modul de ținere a registrelor comerțului, de efectuare a înregistrărilor și de eliberare a informațiilor, persoanele juridice înmatriculate în registrul comerțului sau, după caz, persoanele interesate au obligația de a depune la O.R.C., pentru menționare în registrul comerțului: a) prospectul de emisiune de acțiuni, pentru constituirea prin subscripție publică a societăților comerciale pe acțiuni, inclusiv în vederea autorizării publicării acestuia de către judecătorul-delegat, precum și orice modificare a acestuia; b) prospectul de emisiune de acțiuni pentru majorarea prin subscripție publică a capitalului social al societăților comerciale pe acțiuni, inclusiv în vederea autorizării publicării acestuia de către judecătorul-delegat, precum și orice modificare a acestuia; c) hotărârea/decizia organului de conducere, în cazul în care menționarea în registrul comerțului și publicarea sunt obligatorii, potrivit legii; d) dovada privind prelungirea termenului de deținere cu titlu legal a spațiului în care sunt/este stabilite/stabilit sediul social și/sau sediul secundar; e) situațiile finale de lichidare și repartizare și, după caz, darea de seamă asupra gestiunii administratorilor, respectiv a membrilor directoratului, dacă unul saumaimulți dintre aceștia sunt numiți lichidatori; f) actele privind operațiuni asupra fondului de comerț; g) registrele și actele persoanei juridice radiate, dacă numaiexistă asociați/acționari/membri sau aceștia refuză deținerea; h) hotărârea adunării generale a asociaților/acționarilor privind dobândirea de către societate a unui bun de la un fondator sau acționar, atunci când menționarea este obligatorie, potrivit Legii societăților comerciale; i) recursul împotriva încheierii judecătorului-delegat și, după caz, plângerea împotriva rezoluției directorul O.R.C.; j) opoziția formulată împotriva hotărârii adunării generale a asociaților/acționarilor, precum și opoziția formulată împotriva altor acte prevăzute în mod expres de lege; k) proiectul de fuziune sau de divizare; l) specimenul de semnătură; m) cererea de radiere formulată de persoana care se consideră prejudiciată prin înregistrarea unor mențiuni în registrul comerțului; n) orice alte înscrisuri pentru care legea prevede obligația menționării în registrul comerțului. Persoanele interesate să depună spre menționare în registrul comerțului înscrisuri în privința cărora legea nu prevede obligativitatea efectuării publicității lor vor completa în acest sens cererea-tip și vor anexa înscrisurile respective, precum și dovada achitării taxelor corespunzătoare.
Așadar, de vreme, pe de o parte, legea permite menționarea în registrul comerțului a unor înscrisuri în privința cărora nu este prevăzută obligativitatea efectuării publicității lor, iar pe de altă parte, Ordinul Ministrului Justiției nr. 2594/2008 reglementează în mod expres înregistrarea, menționarea sau publicarea unei hotărâri a administratorilor sociali, critica recurentului în sensul că actul a cărui înregistrare a fost solicitată de către societatea intimată (decizia administratorului) nu este prevăzută de lege în procedura majorării capitalului social nu poate fi primită. Aceasta, cu atât mai mult cu cât cererea de înregistrare a deciziei administratorului unic nr. 2/07.01.2011 (mai exact, de publicare a sa în Monitorul Oficial) a fost depusă pentru a fi făcută publică, spre informarea tuturor celor interesați, însuși recurentul fiind de acord că funcțiile Oficiului Național al Registrului Comerțului privind efectuarea publicității legale, de ținere a registrului comerțului și de informare (art. 10 din Normele metodologice) impun, dată fiind importanța capitalului social pentru terți (valoarea capitalului social este limita minimă a gajului general al creditorilor chirografari) și pentru acționari (structura capitalului social indică ponderea deținută în societate), să fie făcute publice orice fel de modificări intervenite în această privință.
Chiar dacă ar fi întemeiate susținerile intervenientului în sensul că cererea intimatei este de înregistrare mențiuni și nu una de depunere și menționare acte (societatea completând formularul corespunzător), iar tribunalul ar fi înțeles greșit acest aspect și ar fi făcut confuzie între procedura cererilor de înregistrare mențiuni și procedura cererilor de depunere și menționare acte, recursul de față tot nu poate fi admis, pentru considerentele mai sus arătate, dar și pentru faptul că nu este vina petentei că funcționarul de la oficiul teritorial al registrului comerțului i-a înmânat un formular greșit, din moment ce pe cerere se arată fără echivoc ce anume se solicită acestei instituții de interes public care, în condițiile Legii nr. 26/19990, republicată, cu modificările ulterioare, are obligația de a ține registrul comerțului. Oricum, sunt neîntemeiate afirmațiile sale privitoare la încălcarea dispozițiilor art. 21 din Ordinul Ministrului Justiției nr. 2594/2008, care prevede că după primirea cererii de înregistrare, O.R.C.T. eliberează deponentului dovada primirii acesteia, în care sunt inserate următoarele date: denumirea O.R.C.T. emitent, numărul și data înregistrării în registrul prevăzut la art. 19 alin. (3), obiectul cererii de înregistrare și numărul total al filelor conținute în dosarul de înregistrare depus, data la care cererea va fi prezentată spre soluționare judecătorului-delegat ori, după caz, directorului O.R.C.T., precum și termenul legal de eliberare a înscrisurilor care atestă efectuarea operațiunilor în registrul comerțului, toate aceste cerințe fiind respectate.
în concluzie, nu este contrar legii ca acest ultim act societar, decizia nr. 2/07.01.2011 a administratorului unic, să fie înregistrat în evidențele registrului comerțului în vederea asigurării publicității valorii capitalului social al intimatei SC L. SA Timișoara, astfel cum a rezultat ea în urma operațiunii de majorare, actul juridic fiind prevăzut de actul constitutiv al societății comerciale și câtă vreme el conține mențiuni esențiale legate de majorarea capitalului social, prin înregistrare fiind asigurată tocmai funcția de publicitate a registrului comerțului și principiul ocrotirii terților prin aducerea la cunoștința acestora a actelor prin care societatea își modifică valoarea capitalului social și, în mod corespunzător, structura acționariatului.
Nu în ultimul rând, existența sentinței comerciale nr. 9098/12.09.2008 a Tribunalului București invocată de recurent nu are relevanță pentru prezenta cauză, critica întemeiată pe această hotărâre fiind nefondată pentru simplul motiv că, la data de 16.01.2010, când a fost adoptată Hotărârea A.G.E.A. nr. 1/2010 prin care a fost demarată operațiunea de majorare de capital social finalizată prin decizia administratorului unic nr. 2/07.01.2011, intimata SC L SA Timișoara era înscrisă în registrul comerțului cu un capital social de 563.888,60 lei, conform încheierii nr. 9005/21.08.2008 pronunțată de judecătorul delegat la Oficiul Registrului Comerțului de pe lângă Tribunalul Galați. Ordonanța președințială prin care s-a dispus suspendarea executării Hotărârii A.G.E.A. nr. 1/23.06.2008 prin care s-a inițiat o altă majorare de capital social a fost pronunțată ulterior înregistrării în registrul comerțului a deciziei administratorului unic nr. 2/20.08.2008, prin care s-a finalizat acea operațiune de majorare, prin constatarea valorii efective cu care s-a majorat capitalul social al intimatei. Hotărârea A.G.E.A. nr. 1/23.06.2008 a fost înregistrată în registrul comerțului în 02.07.2008, în baza încheierii judecătorului delegat nr. 51165/02.07.2008, conform certificatului de înregistrare mențiuni nr. 343195/07.07.2008, iar mențiunile cuprinse în decizia administratorului unic nr. 2/20.08.2008 au fost înscrise în registrul comerțului în data de 21.08.2008, în baza încheierii judecătorului delegat nr. 9005/21.08.2008, conform certificatului de înregistrare mențiuni nr. 41496/22.08.2008. Or, sentința nr. 9098/12.09.2008 a fost pronunțată în 12.09.2008, deci ulterior datei la care decizia nr. 2/20.08.2008 a fost adusă la îndeplinire prin înregistrarea acesteia în registrul comerțului, așa cum rezultă din încheierea judecătorului delegat nr. 9005/21.08.2008, efectele sale consumându-se astfel integral prin înregistrare. Sentința comercială nr. 9098/12.09.2008 a Tribunalului București nu poate produce efecte retroactive și nu poate afecta legalitatea mențiunilor înregistrate în registrul comerțului anterior datei de 12.09.2008, în baza deciziei nr. 2/20.08.2008 a administratorului unic al SC L SA Timișoara. Prin urmare, hotărârea de suspendare nr. 9098/12.09.2008 nu afectează valoarea de 563.888,60 lei a capitalului social al intimatei, valoare de la care societatea a inițiat noua operațiune de majorare de capital social finalizată prin decizia administratorului unic nr. 2/07.01.2011.
în ceea ce privește nemulțumirea legată de cuantumul pretins exagerat al onorariului avocațial acordat de tribunal societății intimate, în afară de simpla afirmație recurentul nu a formulat critici pertinente și punctuale asupra cărora instanța de control judiciar să aibă obligația de a se pronunța, mulțumindu-se să susțină că, prin încuviințarea acestuia, coroborat cu ușurința prin care i-au fost înlăturate unele motive din cererea de intervenție, rezultă că sentința este dată în mod evident împotriva persoanei sale. în realitate, Curtea constată că prima instanță a făcut o corectă aplicare a dispozițiilor art. 274 Codul de procedură civilă, dispunând obligarea părții care a căzut în pretenții la plata cheltuielilor de judecată solicitate și dovedite de partea adversă, cuantumul onorariului de avocat nefiind unul exagerat raportat la complexitatea cauzei, la volumul de muncă și la lucrările întocmite de apărătorii societății.
Excepția lipsei calității procesuale pasive a intimatului Oficiul Național al Registrului Comerțului București, reprezentat prin Oficiul Registrului Comerțului de pe lângă Tribunalul Timiș, nu este întemeiată dat fiind faptul că citarea intimatului în cauză era necesară și se impunea, nu în calitatea sa de parte în proces, ci pentru a furniza eventualele relații și informații relevante soluționării litigiului.
(Judecător dr. Nasz Csaba Bela)
| ← Imobil, bun comun al soţilor, adus ca aport în natură la... | Contract de vânzare-cumpărare neafectat de o condiţie... → |
|---|
