Legalitatea actului administrativ. Efectele pronunţării unei decizii a Curţii Constituţionale asupra actului administrativ emis anterior în temeiul normei constatate a fi neconstituţională.
| Comentarii |
|
Curtea de Apel BRAŞOV Sentinţă comercială nr. 197/F din data de 19.12.2014
Legalitatea actului administrativ se apreciază la momentul emiterii lui. Pronunțarea unei decizii a Curții Constituționale prin care se constată neconstituționalitatea unei norme legale nu poate constitui temei legal pentru o acțiune în justiție, întrucât, prin crearea situației litigioase, partea ar viza modificarea raporturilor juridice existente, cu consecința extinderii efectelor deciziei Curții pentru trecut, situație ce ar contraveni flagrant prevederilor art. 147 alin. (4) din Constituție, care consacră expres efectul ex nunc (pentru viitor) al deciziilor instanței constituționale.
Prin cererea înregistrată pe rolul Tribunalului Brașov - Secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal la data de 18.03.2014, reclamantul C.G. a chemat în judecată pe pârâta G.N.M. solicitând:
1. anularea Deciziei nr. 859/27.08.2013 emisă de Comisarul General al G.N.M, prin care s-a aprobat Metodologia privind reorganizarea G.N.M.;
2. desființarea rezultatelor examenului organizat la data de 04.09.2013 potrivit Metodologiei privind reorganizarea G.N.M.;
3. anularea Deciziei nr.1340/20.09.2013 emisă de Comisarul General al G.N.M. privind încetarea raportului de serviciu al reclamantului, prin eliberarea acestuia din funcția publică de execuție de comisar din cadrul Comisariatului Județean B. al G.N.M.;
4. reintegrarea reclamantului în postul deținut anterior încetării raportului de serviciu;
5. obligarea pârâtei la plata drepturilor bănești cuvenite pe perioada cuprinsă între data eliberării sale din funcție și data reintegrării efective;
6. în subsidiar, în situația în care va fi respinsă acțiunea principală și vor fi menținute deciziile atacate, se solicită: să se constate că raportul de serviciu al reclamantului putea înceta în baza Deciziei nr.1340/20.09.2013 numai la data de 02.12.2013;
7. să fie obligată pârâta să-i plătească drepturile bănești ce i se cuvin pe perioada cuprinsă între 12.11.29013-02.12.2013.
- cu cheltuieli de judecată.
În motivarea acțiunii a arătat, în esență, că prin Metodologia privind reorganizarea G.N.M. adoptată prin Decizia nr. 859/27.08.2013, nu s-au stabilit criterii reale care să fie avute în vedere pentru numirea funcționarilor publici în noile funcții publice, această Metodologie a fost adoptată în baza O.U.G. nr. 77/2013, care a fost declarată neconstituțională prin Decizia Curții Constituționale nr. 55/05.02.2014, și nu au fost avute în vedere dispozițiile H.G. nr. 611/2008.
Cu privire la examenul organizat s-a arătat că nu a fost respectat termenul de 30 de zile prevăzut de art.107¹ din Legea nr.188/1999.
Ca urmare a anulării Deciziei nr. 859/27.08.2013 și a examenului organizat se impune și anularea Deciziei nr. 1340/20.09.2013 privind încetarea raporturilor de muncă. Cu privire la acest act administrativ s-a mai arătat că au fost încălcate prevederile cuprinse la art. 2 referitoare la data la care urma să curgă termenul de preaviz, respectiv data comunicării actului (25.09.2013), iar nu data emiterii actului administrativ (20.09.2013) aceasta deoarece potrivit dispozițiilor art.117 din Legea nr. 188/1999 această lege se completează cu dispozițiile legislației muncii, iar potrivit prevederilor art. 77 din Codul muncii "decizia de concediere produce efecte de la data comunicării ei salariatului";.
Pentru situația avută în vedere în subsidiar, s-a solicitat să se aibă în vedere că în intervalul de timp 25.09.2013 - 02.12.2013 reclamantul a fost în mai multe rânduri în incapacitate temporară de muncă, în acest caz operând suspendarea termenului de preaviz, astfel că la data de 12.11.2013 mai avea 5 zile de preaviz. Prin urmare, raportul de serviciu urma să înceteze abia la data de 02.12.2013. în drept au fost invocate dispozițiile art.11 alin.1 lit. a din Legea nr. 554/2004, art. 109 din Legea nr. 188/1999.
În probațiune reclamantul a depus la dosar copii ale înscrisurilor despre care face vorbire în acțiune.
Pârâta a formulat întâmpinare, prin care solicită respingerea acțiunii.
Prin încheierea din 16.09.2014, instanța a invocat din oficiu excepția necompetenței materiale a Tribunalului Brașov pentru primele două petite și necesitatea disjungerii acestora în vederea soluționării de instanța competentă, în temeiul art.99 alin.1 Cod procedură civilă. La același termen s-a dispus disjungerea petitelor 3-7 și formarea unui nou dosar.
Prin sentința civilă nr. 2128/CA/17.09.2014, Tribunalul Brașov a admis excepția necompetenței materiale a Tribunalului Brașov, invocată din oficiu și, în consecință a declinat competența de soluționare a acțiunii (petitele 1 și 2 din cererea inițială) formulată de reclamantul C.G., în contradictoriu cu pârâtul G.N.M., în favoarea Curții de Apel Brașov -Secția de Contencios Administrativ și Fiscal.
La această instanță acțiunea disjunsă a fost înregistrată la data de 22.09.2014.
În cauză s-a administrat proba cu înscrisuri și interogatoriu.
Analizând actele și lucrările dosarului, instanța reține în fapt următoarele:
Prin Ordinul M.M.S.C. nr. 2009/21.08.2013 privind aprobarea structurii organizatorice detaliate a Comisariatului General, a Regulamentului de organizare și funcționare și a statutului de funcții pentru G.N.M. s-a aprobat structura organizatorică detaliată a Comisariatului General al G.N.M., Regulamentul de organizare și funcționare și statul de funcții pentru G.N.M. (fila 9-10 dosar tribunal).
În aplicarea Ordinului nr. 2009/2013 s-a emis Decizia pentru reorganizarea G.N.M. prin care, la alin. 1, s-a aprobat Metodologia privind reorganizarea G.N.M. (fila 11 dosar tribunal).
Obiectul cererii aflate pe rolul Curții de Apel Brașov îl reprezintă anularea Deciziei nr.859/27.08.2013 emisă de Comisarul General al G.N.M., prin care s-a aprobat Metodologia privind reorganizarea G.N.M. și desființarea rezultatelor examenului organizat la data de 04.09.2013 potrivit Metodologiei privind reorganizarea G.N.M.
Reclamantul pretinde că metodologia nu stabilește criterii reale care să fie avute în vedere pentru numirea funcționarilor publici în noile funcții publice, nu respectă principiile stabilite prin H.G. nr. 611/2008 precum competența, competiția, egalitatea de șanse, transparența și nici principiul stabilității în exercitarea funcției publice prevăzut de Legea nr. 188/1999.
A mai arătat că Metodologia este adoptată în baza O.U.G. nr. 77/2013, declarat neconstituțional prin decizia nr. 55/05.02.2014, prin care s-a reținut că nu se definesc criterii pentru a opera reducerea personalului, permițând ordonatorilor de credite în mod discreționar, să desființeze posturile ocupate.
La examenele organizate conform Metodologiei, nu a existat un barem de corectare și o modalitate clară de stabilire a punctajului, nu a fost reglementată o procedură care să permită controlul bunei desfășurări a examinării și nici posibilitatea de contestare a rezultatelor. Lucrările nu au fost redactate pe suport de hârtie și nu i s-a pus la dispoziție lucrarea tipărită. Candidații au primit subiecte diferite, cu grad diferit de dificultate, lipsește anexa prin care se stabilea componența comisiei de examen, lipsesc prevederile referitoare la formularea și soluționarea contestațiilor pe cale administrativă, în bibliografie nu a fost menționată posibilitatea formulării unor întrebări referitoare la funcționarea aplicației informatice Artemis.
A mai arătat că metodologia a încălcat art. II alin. 2 din H.G. nr. 564/30.07.2013, care prevede un termen de minim 30 zile de la data intrării în vigoare a acestei hotărâri, termen imperativ ca o măsură de protecție a angajaților care urmau să fie afectați de decizia menționată. Hotărârea de Guvern a intrat în vigoare la 08.08.2013, iar procedurile nu se puteau realiza înainte de 8 septembrie 2013, însă examenul contestat a fost organizat la 04.09.2013.
Nu a fost solicitat avizul Agenției Naționale a Funcționarilor Publici, care era prealabil și obligatoriu, conform art. 107 din Legea nr. 188/1999.
Solicită reclamantul și desființarea Deciziei nr. 1340/20.09.2013 prin care s-a dispus încetarea raportului său de serviciu, care este nelegală și în ceea ce privește data de la care urma să curgă termenul de preaviz.
În drept, acțiunea este întemeiată pe dispozițiile art. 11 alin. 1 lit. a din Legea nr. 554/2004 și art. 109 din Legea nr. 188/1999.
În probațiune, reclamantul a solicitat administrarea probei cu înscrisuri și interogatoriu.
Pârâta G.M. a depus întâmpinare prin care a solicitat respingerea cererii de chemare în judecată.
În motivare a arătat că reclamantul a deținut funcția publică de execuție de comisar clasa I, grad profesional superior. Prin O.U.G. nr. 77/2013 s-a prevăzut un procent de reducere a posturilor cu 4% pentru M.M.S.C., iar prin H.G nr. 564/2013 s-a dispus reducerea numărului maxim de posturi pentru aparatul propriu și structurile teritoriale ale GNM de la 889 la 823 salariați.
Pe site-ul instituției există toate informațiile cu privire la procedurile care aveau să fie derulate în scopul punerii în executare a actelor normative, pentru a se da posibilitatea tuturor funcționarilor publici de a avea acces la informațiile privind reorganizarea.
Cele 10 variante de subiecte au fost introduse în aplicația internă și au fost puse la dispoziția tuturor candidaților, fiind afișat punctajul maxim alocat, iar în momentul finalizării lucrării candidatul și-a salvat lucrarea pe serverul aplicației, primind automat un număr de înregistrare. La Comisariatul General nu s-au înregistrat solicitări în vederea punerii la dispoziție a conținutului lucrării întocmite de reclamant în cadrul examenului.
Reclamantul a depus răspuns la întâmpinare în care a reiterat susținerile din acțiune, suplimentar arătând că la stabilirea numărului de posturi, a fost nesocotit criteriul principal ce constă în numărul obiectivelor controlate, fiind prevăzute pentru județul B. numai 14 posturi de comisari deși sunt 41 de obiective cu impact major asupra mediului. Metodologia nu s-a putut accesa și nu a cuprins informațiile invocate în întâmpinare. Candidații au primit subiecte cu grade diferite de dificultate și nu li s-a acordat posibilitatea să-și revadă testul.
Analizând actele și lucrările dosarului, instanța reține următoarele:
Prin decizia nr. 1340/20.09.2013 emisă de M.M. - G.N.M. s-a dispus eliberarea, la data împlinirii termenului de preaviz, a reclamantului din funcția publică specifică de execuție de comisar clasa I, grad profesional superior, ca urmare a nepromovării examenului de testare profesională desfășurat la data de 04.09.2013.
Decizia a fost emisă în temeiul Ordinului M.M.S.C. nr. 2009/21.08.2013 prin care s-au aprobat structura organizatorică detaliată a Comisariatului General al G.N.M., Regulamentul de organizare și funcționare pentru G.N.M. și statul de funcții.
În executarea Ordinului 2009/2013 fost emisă Decizia nr. 859/27.08.2013 pentru reorganizarea G.N.M., prin care s-a aprobat Metodologia contestată.
Reclamantul solicită anularea Metodologiei și, pe cale de consecință, a Deciziei nr. 859/2013, pentru următoarele considerente:
- metodologia nu stabilește criterii reale care să fie avute în vedere pentru numirea funcționarilor publici în noile funcții publice;
- nu respectă principiile stabilite prin H.G. nr. 611/2008 precum competența, competiția, egalitatea de șanse, transparența și nici principiul stabilității în exercitarea funcției publice, conform Legii nr. 188/1999.
- actul normativ, O.U.G. nr. 77/2013, în baza căreia a fost adoptată este vădit neconstituțional;
- nu a existat un barem de corectare, o modalitate clară de stabilire a punctajului obținut, nu a fost reglementată o procedură care să permită controlul bunei desfășurări a examenului și nici posibilitatea de contestare a rezultatelor.
Cu privire la presupusa încălcare a dispozițiilor Legii nr. 188/1999 privind Statutul funcționarilor publici:
Reclamantul consideră că a fost încălcat principiul stabilității în exercitarea funcției publice, prevăzut de art. 3 lit. f) din Legea nr. 188/1999, precum și principiile competiției deschise, al competenței, al egalității de șanse și al transparenței, prevăzute de art. 57 alin. 3 din aceeași lege, fără însă să arate exact care sunt acele dispoziții din Metodologie vizate. În această situație, instanța reține că principiul stabilității este o garanție pentru independența și eficiența serviciilor publice, în virtutea căreia funcționarului i se garantează dreptul de a avea o carieră administrativă și de a evolua în carieră, pe criterii de profesionalism, cu excluderea oricăror ingerințe de natură politică, însăși reglementarea detaliată a procedurii de examen (pct. 2.3) fiind o dovadă în acest sens. Cât despre principiile enumerate la art. 57 alin. 3, acestea stau la baza concursului de recrutare în vederea intrării în corpul funcționarilor publici, nefiind aplicabil situației reclamantului care la data susținerii examenului avea calitatea de funcționar public, iar ulterior eliberării din funcție a făcut parte din corpul de rezervă, conform art. 102 din Legea nr. 188/1999.
Pentru aceleași considerente instanța va înlătura pretinsa încălcare a H.G. nr. 611/2008 pentru aprobarea normelor privind organizarea și dezvoltarea carierei funcționarilor publici, referitoare la baremul de corectare, punctajul, controlul bunei desfășurări a examinării și posibilitatea de contestare a rezultatelor, care fac parte din Capitolul III Desfășurarea concursului de recrutare.
În ceea ce privește dispozițiile O.U.G. nr. 77/2013, unul din actele normative pe care s-a fundamentat dispoziția atacată, este adevărat că prin Decizia nr. 55/05.02.2014, publicată în Monitorul Oficial nr. 136 din 25.02.2014, Curtea Constituțională a constatat că dispozițiile Legii privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 77/2013, însă legalitatea actului administrativ reprezentat de decizia atacată se apreciază la momentul emiterii lui, or la data de 27.08.2013, dispozițiile O.U.G. nr. 77/2013 erau în vigoare, iar raportul juridic stabilit anterior publicării deciziei Curții Constituționale reprezintă facta praeterita. În jurisprudență s-a precizat că pronunțarea unei decizii a Curții Constituționale prin care se constată neconstituționalitatea unei norme legale nu poate constitui temei legal pentru o acțiune în justiție, întrucât, prin crearea situației litigioase, partea ar viza modificarea raporturilor juridice existente, cu consecința extinderii efectelor deciziei Curții pentru trecut. Or, o asemenea situație ar contraveni flagrant prevederilor art.147 alin.(4) din Constituție, care consacră expres efectul ex nunc (pentru viitor) al deciziilor instanței constituționale.
Se mai critică nerespectarea de către autoritatea publică a termenului de 30 zile prevăzut de art. II alin. 2 din H.G. nr. 564/30.07.2013: 2) Aplicarea procedurilor prevăzute de Legea nr. 188/1999 privind Statutul funcționarilor publici, republicată, cu modificările și completările ulterioare, precum și a prevederilor Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 77/2013 pentru stabilirea unor măsuri privind asigurarea funcționalității administrației publice locale, a numărului de posturi și reducerea cheltuielilor la instituțiile și autoritățile publice din subordinea, sub autoritatea sau în coordonarea Guvernului ori a ministerelor, se realizează în termen de minimum 30 de zile de la data intrării în vigoare a prezentei hotărâri.
Cât despre lipsa avizului Agenției Naționale a Funcționarilor Publici, acesta a fost emis sub nr. 8857/67/26.08.2013 (fila 49 dosar Tribunal), anterior deciziei atacate, așadar nu se poate constata încălcarea art. 107 din Legea nr. 188/1999.
Pentru toate aceste considerente, se constată că decizia nr. 859/27.08.2013 respectă actele normative cu putere superioară care au stat la baza emiterii ei, iar examinarea din data de 04.09.2013 s-a desfășurat în conformitate cu aceasta, pct.1 și 2 din acțiunea formulată de reclamantul C.G. în contradictoriu cu pârâta G.N.M. urmând a fi respinse ca nefondate.
| ← Caracterul executoriu al hotărârii judecătorești asupra... | Litigiu Curtea de Conturi. Ajustarea preţului în contractele... → |
|---|
