ORDONANŢĂ DE PLATĂ. Jurisprudență Societăţi comerciale
| Comentarii |
|
Tribunalul BUCUREŞTI Sentinţă civilă nr. 4318 din data de 30.07.2015
Dosar nr. 26443/3/2015
R O M Â N I A
TRIBUNALUL BUCUREȘTI SECȚIA A-VI-A CIVILĂ
Sentința civilă nr. 4318
Ședința publică de la 30 Iulie 2015
Completul constituit din:
PREȘEDINTE: I B
Grefier: C V S
Pe rol se află soluționarea cauzei civile privind pe reclamanta-creditoare A A S SRL în contradictoriu cu pârât-debitoare P S P SRL, având ca obiect ordonanță de plată.
La apelul nominal făcut în ședința publică, la ordine, se prezintă reclamanta-creditoare prin avocat B C M, conform delegației de substituire, fila 3 dosar, emisă în baza împuternicirii avocațiale nr. 1645868/2015 de Cab. Av. "V A Au";, fila 4 dosar, lipsind pârâta-debitoare.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință care învederează instanței că pârâta-debitoare nu a formulat întâmpinare, după care:
Tribunalul, pune în discuție competența Tribunalului București.
Reclamanta-creditoarea, prin avocat, apreciază că Tribunalul București Secția a VI a Civilă este competent, general și material să soluționeze prezenta cauză. Referitor la competență teritorială, arată că potrivit art. 28 din contract, părțile au stabilit că litigiile apărute vor fi soluționate de instanțele judecătorești de la sediul creditoarei.
Tribunalul, verificându-și competența conform dispozițiilor art. 131 NCPC, constată că este competent general, material și teritorial să soluționeze prezenta cauză în temeiul art. 1016 C.pr.civ. raportat la art. 95 pct. 1 și art. 94 pct. 1 lit. k, valoarea obiectului cererii fiind mai mare de 200.000 lei, precum și în raport de dispozițiile art. 126 C. pric civ, părțile convenind prin art. 28 din contract că litigiile izvorâte din contract vor fi soluționate de instanțele competente din București.
Creditoarea, prin avocat, depune la dosar cerere precizatoare privind cuantumul penalităților de întârziere, în sensul că acestea au fost calculate până la data de 30.07.2015.
Tribunalul, acordă cuvântul asupra probelor solicitate prin cererea de chemare în judecată.
Reclamanta-creditoarea, prin avocat, solicită încuviințarea probei cu înscrisurile depuse la dosar.
Tribunalul, în temeiul art. 1021 C.pr.civ. raportat la art. 258 alin. 1 și art. 255alin 1 C.pr.civ, încuviințează creditoarei proba cu înscrisurile depuse la dosar, apreciind proba ca fiind admisibilă, pertinente și concludente soluționării cauzei.
Nemaifiind alte cereri prealabile de soluționat, sau probe de administrat, tribunalul constată cauza în stare de judecată și acordă cuvântul asupra fondului cererii.
Reclamanta-creditoarea, prin avocat, solicită admiterea cererii și emiterea ordonanței de plată prin care debitoarea să fie obligată la plata sumei de 399.356,02 lei, reprezentând debit principal, la plata sumei de 82.324 lei reprezentând penalități de întârziere aferente debitului, calculate până la data de 30.07.2015, precum și la plata penalităților de întârziere în continuare, până la data plății integrale a creanței. Arată că debitul este cert, lichid și exigibil, facturile emise fiind acceptate de către societatea debitoare prin semnare și parafare. Precizează că ultima factură nr. 3564/01.09.2014 a devenit scadentă la data de 29.04.2015, dată la care a fost comunicată și somația prin executorul judecătoresc, suma fiind introdusă în tabelul privind creanțele datorate. Menționează că solicită cheltuieli de judecată reprezentând taxa judiciară de timbru și pe cale separată, onorariul de avocat.
Tribunalul, în temeiul art. 394 alin. 1 C.pr.civ., declară închise dezbaterile și reține cauza în pronunțare.
TRIBUNALUL:
Prin cererea înregistrată pe rolul Tribunalului București Secția a VI-a Civilă la data de 14.07.2015, sub nr. 26443/3/2015, creditoarea A A S SRL a chemat în judecată pe debitoarea P S P SRL, solicitând emiterea unei ordonanțe de plată prin care debitoarea să fie obligată al plata următoarelor sume:
- 399.356,02 lei, reprezentând debit principal neachitat aferent unui număr de 12 facturi emise de creditoare pentru produsele livrate debitoarei in perioada mai - octombrie 2014;
- 75.534,95 lei, reprezentând penalități contractuale aferente debitului neachitat pana in prezent, calculate începând cu data scadentei fiecărei facturi pana la data formulării prezentei cereri;
- penalități de întârziere, aferente debitului principal neachitat, calculate începând cu data prezentei cereri pana la data plații efective a debitului principal, precum; cheltuieli de judecata
În motivarea cererii, creditoarea a arătat că a încheiat cu debitoarea Contractul de vânzare-cumpărare nr. 5 din data de 8 ianuarie 2014, prin care creditoarea s-a obligat sa livreze debitoarei mai multe produse, urmând ca aceasta să-i achite contravaloarea produselor livrate, in termenele convenite de părți pentru fiecare livrare în parte.
Creditoarea si-a onorat toate obligațiile asumate in baza contractului menționat mai sus si a livrat debitoarei, in termen, toate produsele solicitate. Fiecare livrare a fost însoțita de documentele prevăzute de lege, inclusiv de facturile fiscale emise de creditoare, facturi care au fost acceptate de debitoare prin semnarea si parafarea acestora.
Societatea debitoare P S P SRL nu si-a respectat integral obligațiile de plata asumate prin contractul încheiat intre părți, respectiv nu a achitat integral 12 facturi emise de creditoare pentru contravaloarea produselor livrate debitoarei in perioada mai - octombrie 2014.
Așa cum reiese din situația facturilor restante, prezentata detaliat in Anexa I la prezenta cerere, in prezent, debitoarea are de achitat creditoarei un debit restant in cuantum de 399.356,02 lei, debit care a fost confirmat de debitoare prin parafarea si semnarea tuturor facturilor, precum si prin efectuarea unor plați parțiale.
Întrucât debitul mai sus menționat nu a fost achitat la data scadentă, devin incidente dispozițiile art. 20 din contract care stipulează ca "pentru întârzierea in executarea obligațiilor contractuale, partea in culpa va plăti celeilalte părți penalități de 0,1% pentru fiecare zi de întârziere". Prin urmare, debitoarea datorează in prezent creditoarei, cu titlu de penalități contractuale, si suma de 75.534,95 lei, conform calculelor prezentate in Anexa I la prezenta cerere.
În plus, la aceasta suma se adaugă si penalitățile de întârziere, ce urmează a fi calculate conform prevederilor contractuale, pana la data plații efective a debitului principal.
Creditoarea susține că a urmat procedura prevăzuta de art. 1014 NCPC, comunicând debitoarei, prin intermediul executorului judecătoresc, o somație prin care i s-a pus in vedere sa plătească suma datorata in termen de 15 zile de la data comunicării somației, insa debitoarea nu a înțeles sa dea curs acestei solicitări.
Mai susține creditoarea că sunt îndeplinite condițiile art. 1013 NCPC, respectiv (i) creanța este certa, in sensul ca existenta sa rezulta din contractul încheiat între părți, creanța fiind recunoscuta de debitoare prin parafarea si semnarea facturilor in discuție; (ii) creanța este lichida, fiind vorba de o suma de bani, al cărui cuantum este determinat prin actele care constata obligația de plata, respectiv facturi emise conform prevederilor contractuale; (iii) creanța astfel determinata este exigibila întrucât obligația de plata a devenit scadenta; si (iv) obligația debitoarei rezulta dintr-un raport contractual stabilit intre profesioniști.
În concluzie, creditoarea consideră ca pretențiile sale sunt justificate, creanța fiind certa, lichida si exigibila si, pe cale de consecința, solicită admiterea cererii de chemare în judecată astfel cum a fost formulată
In drept, cererea a fost întemeiată pe dispozițiile art. 1.013 si urm. NCPC, Codul civil.
In dovedirea cererii s-a solicitat încuviințarea administrării probei cu înscrisuri.
In conformitate cu prevederile art. 411, alin. (1), pct. 2 din NCPC, s-a solicitat judecarea cererii in lipsa.
La data de 30.07.-2015 reclamanta creditoare a depus la dosar cerere precizatoare, prin care a arătat că în perioada cuprinsă între data formulării cererii de chemare în judecată și data formulării cererii precizatoare, debitoarea nu a mai achitat nicio sumă din debitul principal. Prin urmare, valoarea penalităților contractuale, calculate conform art. 20 din contract, s-a majorat corespunzător de la suma de 75.534,95 lei, la suma de 82324 lei.
Pârâta debitoare nu a formulat întâmpinare.
În cauză a fost administrată proba cu înscrisuri.
Analizând actele și lucrările dosarului, tribunalul reține următoarele:
Potrivit art. 1.014 alin. (1) NCPC, procedura ordonanței de plată este aplicabilă creanțelor certe, lichide și exigibile constând în obligații de plată a unor sume de bani care rezultă dintr-un contract civil, inclusiv din cele încheiate între un profesionist și o autoritate contractantă, constatat printr-un înscris ori determinate potrivit unui statut, regulament sau altui înscris, însușit de părți prin semnătură ori în alt mod admis de lege.
Așadar, admisibilitatea cererii prin care se declanșează procedura emiterii ordonanței de plată depinde de îndeplinirea, pe lângă condițiile generale necesare exercitării oricărui mijloc procesual și a condițiilor speciale: creditorul trebuie să aibă o creanță a cărei obligație corelativă să constea în îndatorirea debitorului de a plăti o sumă de bani; creanța să fie certă, lichidă și exigibilă.
Potrivit art. 663 alin. (2)-(4) NCPC, creanța este certă când existența ei neîndoielnică rezultă din însuși titlul executoriu; este lichidă atunci când obiectul ei este determinat sau când titlul executoriu conține elementele care permit stabilirea lui și este exigibilă dacă obligația debitorului este ajunsă la scadență sau acesta este decăzut din beneficiul termenului de plată.
În mod evident, pentru admisibilitatea cererii de ordonanță nu este necesar un titlu executoriu, fiind suficient un înscris din care să rezulte caracterul cert și lichid al creanței, întrucât în cazul în care înscrisul ce constată obligația de plată a unei sume de bani constituie, conform legii, titlu executoriu, cererea creditorului de emitere a ordonanței de plată este lipsită de interes și trebuie respinsă ca atare.
Din probatoriul administrat în cauză, rezultă că între reclamanta-creditoare A AS SRL (fostă M A M SRL), în calitate de vânzător, și pârâta -debitoare P S P SRL, în calitate de cumpărător, s-a încheiat Contractul de vânzare - cumpărare nr. 5/08.01.2014, având ca obiect vânzarea-cumpărarea produselor în sortimentele, cantitățile și la prețurile stabilite în anexele la contract, care fac parte integrantă din acesta.
S-a stabilit prin art. 18 din Contract, că acesta expiră la data de 31.12.2014, putând fi prelungit prin acordul scris al părților contractante, cu cel puțin 30 de zile înainte de expirare.
Conform prevederilor art. 4 din Contract, facturile comunicate se consideră acceptate de cumpărător, fără a fi necesară semnătura de primire, exemplarul original al facturii urmând a fi transmis prin poștă sau curier. Părțile contractante au convenit că facturile pot fi comunicate prin orice mijloc care asigură dovada comunicării, inclusiv prin fax sau e-mail.
Pentru produsele livrate pârâtei-debitoare în perioada mai-octombrie 2014, conform avizelor de însoțire a mărfii depuse la dosar, reclamanta -creditoare a emis următoarele facturi fiscale: nr. 22894/16.05.2014, nr. 3147/27.05.2014, nr. 33339/01.06.2014, 33400/12.06.2014, nr. 3250/18.06.2014, nr. 22969/20.06.2014, nr. 33463/27.06.2014, nr. 3303/27.06.2014, nr. 3308/30.06.2014, nr. 3331/09.06.2014, nr. 33784/09.09.2014, nr. 3564/01.10.2014, în valoare totală de 399.356,02 lei
Facturile fiscale mai sus menționate au fost însușite de pârâta debitoare prin semnătură, aplicându-se și ștampilei societății.
Prin urmare, existența creanței în sumă de 399.356,02 lei, rezultă cu certitudine din actele care o constată, respectiv avizele de însoțire a mărfii și facturile fiscale emise pentru contravaloarea mărfurilor livrate, însușite de debitoare.
De asemenea, creanța este lichidă, deoarece cuantumul ei este determinat prin facturile fiscale mai sus menționate și este exigibilă, întrucât obligația de plată a debitoarei pârâte este ajunsă la scadență, termenele de plată fiind menționate în cuprinsul fiecărei facturi.
În ceea ce privește creanța în sumă de 82324 lei, reprezentând penalități contractuale aferente debitului neachitat, calculate de la data scadenței fiecărei facturi până la data de 30.07.2015, conform cererii precizatoare, tribunalul constată că și aceasta îndeplinește condițiile prevăzute de art. 1014 C. proc civ., fiind certă, lichidă și exigibilă.
Astfel, conform prevederilor art. 20 din Contractul de vânzare-cumpărare nr. 5/08.01.2014, pentru întârzierea în executarea obligațiilor contractuale, partea în culpă va plăti celeilalte părți penalități de 0.1% pentru fiecare zi de întârziere. Cuantumul penalităților poate depăși cuantumul sumei asupra căreia sunt calculate. În cazul în care cumpărătorul are de plătit contravaloarea mai multor facturi, din care unele sunt întârziate la plată, alocarea sumelor plătite se va face de către vânzător pentru cea mai veche datorie depășită. Dacă sunt mai multe datorii cu aceeași scadență, alocarea se va face cronologic, în funcție de numărul și data facturii.
Tribunalul constatată că deși în cuprinsul fiecărei facturi fiscale au fost menționate termene de plată diferite pentru o parte din debit și respectiv pentru restul debitului (cu titlu de exemplu, pentru factura fiscală nr. 22894/16.05.2014, în valoare de 56.548,96 lei, s-a stabilit primul termen de plată la data de 12.11.2014 pentru suma de 13571,75 lei, iar pentru restul debitului de 42977,21 lei, s-a stabilit termenul de plată la data de 12.12.2014), penalitățile de întârziere au fost calculate în raport de ultimul termen scadent menționat în facturi ( cu titlu de exemplu, în cazul facturii nr. 22894/16.05.2014, de la data de 12.12.2014), astfel cum rezultă din modul de calcul prezentat de creditoare în Anexa nr. 1 la cererea de chemare în judecată, mod de calcul necontestat de către debitoare .
De altfel, debitoarea nu a depus întâmpinare la dosar, necontestând creanța pretinsă de creditoare, astfel că, în temeiul art. 1019 alin. 3 C. proc. civ., tribunalul va considera aceasta, ca o recunoaștere a pretențiilor creditoarei, având în vedere împrejurările cauzei, respectiv semnarea avizelor de însoțire a mărfii de către de către destinatar și însușirea de către debitoare a facturilor fiscale emise pentru marfa livrată.
Având în vedere cele reținute mai sus și dispozițiile art. 1014 C. proc. civ. precum și faptul că prin contract părțile au convenit că penalitățile de întârziere curg pentru fiecare zi de întârziere a plății debitului, tribunalul va admite cererea creditoarei și va emite ordonanța de plată prin care va obliga debitoarea-pârâtă să plătească reclamantei-creditoare: debitul în sumă de 399.356,02 lei, reprezentând contravaloarea produselor livrate în perioada mai-octombrie 2014, penalități de întârziere în cuantum de 82.324 lei, calculate de la data scadenței fiecărei facturi, până la data de 30.07.2015, în raport de debitul datorat, penalitățile de întârziere care vor curge în continuare, până la data achitării integrale a debitului, în termen de 30 de zile de la comunicarea ordonanței.
În temeiul art. 453 alin 1 NCPC raportat la art. 451 alin. 1 C. proc. civ. tribunalul va obliga pârâta-debitoare la plata cheltuielilor de judecată în sumă de 200 lei, către reclamanta-creditoare, sumă reprezentând taxa judiciară de timbru.
Având în vedere principiul disponibilității și prevederile art. 453 alin. 1 NCPC, tribunalul va lua act că reclamanta - creditoare își rezervă dreptul de a solicita cheltuielile de judecată, reprezentând onorariul avocatului, pe cale separată.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE:
Admite cererea precizată formulată de reclamanta-creditoare A A S SRL cu sediul în Voluntari, în contradictoriu cu pârât-debitoare P S P SRL cu sediul în județul Sibiu.
Obligă pârâta-debitoare să achite reclamantei-creditoare debitul în sumă de 399.356,02 lei, reprezentând contravaloarea produselor livrate în perioada mai-octombrie 2014 și penalități de întârziere în cuantum de 82.324 lei, calculate de la data scadenței fiecărei facturi până la data de 30.07.2015, în raport de debitul mai sus menționat, precum și penalitățile de întârziere care vor curge în continuare, până la data achitării integrale a debitului, în termen de 30 de zile de la comunicarea ordonanței.
Obligă pârâta debitoare la plata cheltuielilor de judecată în sumă de 200 lei către reclamanta creditoare.
Ia act că reclamanta creditoare își rezervă dreptul de a solicita onorariul avocatului pe cale separată.
Cu drept de cerere în anulare în termen de 10 zile de la comunicare.
Pronunțată în ședință publică, astăzi, 30.07.2015.
PREȘEDINTE, GREFIER,
| ← anulare act administrativ . Jurisprudență Acte ale... | Acţiune în anulare. Jurisprudență Faliment → |
|---|
