Acţiune în anulare. Jurisprudență Faliment
| Comentarii |
|
Tribunalul BUCUREŞTI Sentinţă civilă nr. 6441 din data de 14.07.2015
Dosar nr. 12203/3/2015
ROMÂNIA
TRIBUNALUL BUCUREȘTI - SECȚIA A VII-A CIVILA
SENTINȚA CIVILĂ NR. 6441
Ședința publică din data de 14.07.2015
Tribunalul constituit din:
PREȘEDINTE: JUDECATOR SINDIC — PM
GREFIER: NA
Pe rol se află soluționarea cauzei civile, având ca obiect acțiune în anulare formulată de către reclamantul R lichidator judiciar al TT împotriva pârâților CADR și TTD prin administrator special AA și chematul în garanței OVIG
Dezbaterile și luările de cuvânt au avut loc în ședința publică din data de 26.06.2015, fiind consemnate în încheierea de ședință de la acea data care face parte integrantă din prezenta când, având nevoie de timp pentru a delibera, a amânat pronunțarea la data de 14.07.2015, când a hotărât următoarele:
TRIBUNALUL,
Prin acțiunea înregistrată la Tribunalul București, secția a VII-a civilă sub nr.12203/3/2015, la data de 03.04.2015, reclamanta R în calitate de lichidator judiciar al debitorului TT. în contradictoriu cu CADR si TTD, a solicitat constatarea nulității absolute a operațiunii de plată în valoare de 540.281,57 lei efectuată de societatea debitoare în favoarea pârâtei CADR , după data deschiderii procedurii insolvenței si obligarea acestei pârâte la restituirea sumei în patrimoniul societății debitoare.
In motivare, arată că la data de 29.05.2012 în dosarul nr.18359/3/2012 s-a dispus deschiderea procedurii insolvenței față de TT. , fiind desemnat administrator judiciar REII
Prin încheierea de ședință din data de 12.12.2014 s-a dispus înlocuirea administratorului judiciar REII cu R .
In vederea îndeplinirii atribuțiilor prevăzute de lege a analizat plățile efectuate de debitoare ulterior deschiderii procedurii , fiind identificate contractul nr.138831/01.07.2013 având ca obiect asistentă juridică și reprezentare în procedura insolvenței, precum si contractul de asistentă juridică seria B388664/26.11.2013 având ca obiect asistență juridică si reprezentare în fața executorului judecătoresc competent pentru punerea în executare silită a trei sentințe menționate în contract, ambele încheiate cu CARD, de către administratorul special al debitoarei, d-na AA.
In baza acestor contracte au fost efectuate o serie de plați de TTD către CADR, în cuantum de 540.281,57 lei.
Cu toate că dreptul de administrare al debitoarei nu a fost ridicat , societatea debitoare a efectuat plati către pârâta, după data deschiderii procedurii, fără ca acestea să se încadreze în vreuna din excepțiile prevăzute expres de art.46(1) coroborat cu art.49(1) din Legea nr.85/2006.
In drept art.46 si 49 din Legea nr.85/2006.
La data de 12.05.2015 , pârâtul CADR a formulat întâmpinare , solicitând în principal, respingerea cererii de chemare în judecată , ca inadmisibilă si obligarea reclamantei la plata cheltuielilor de judecată.
In motivare, cât privește inadmisibilitatea cererii arată că operațiunile de plată în valoare de 540.281,57 lei. efectuate de debitoare , după data deschiderii procedurii s-au realizat în baza contractelor de asistență juridică nr.138683/12.06.2012, nr.138811/03,01.2013, nr.138831/01.07.2013 si nr.388664/26.11.2013, acestea fiind încheiate cu respectarea dispozițiilor legale referitoare la condițiile de validitate ale actului juridic , astfel încât aceste acte au produs efecte juridice.
Solicitarea de a constata nulitatea absolută a operațiunilor de plată a sumei de 540.281,57 lei, nu poate fi admisibilă în condițiile în care contractele în baza cărora au fost efectuate sunt valabil încheiate, respectând toate condițiile de valabilitate.
De asemenea, menționează pârâtul, reclamanta nu a indicat cauza anterioară sau concomitentă încheierii , care ar atrage nulitatea absolută a contractelor de asistență juridică încheiate.
Reclamanta nu a solicitat instanței să constate nulitatea absolută și a contractelor de asistență juridică încheiate între debitoare și pârât ci a solicitat doar să se constate nulitatea absolută a operațiunilor de plată.
La data de 29.05.2015 pârâtul CADR a formulat cerere de chemare în garanție a asiguratorului OVIG, solicitând admiterea acesteia , asiguratorul urmând să fie obligat la plata către reclamantă a sumei la care pârâtul CADR ar fi obligat, în situatia în care ar cădea în pretenții.
OVIAG , a formulat la data de 19.06.2015 întâmpinare, solicitând în principal, anularea cererii de chemare în garanție, ca netimbrată, respingerea cererii de chemare în garanție ca neîntemeiată.
In subsidiar, admiterea în parte a cererii de chemare în garație.
In cursul judecatii a fost administrata proba cu inscrisuri.
Analizand actele si lucrarile dosarului, instanta retine in fapt urmatoarele:
Prin cererea înregistrată pe rolul Tribunalului București-Secția a VII-a Comercială sub nr. 18359/3/2012 debitorul TTD a solicitat, în temeiul art.28 din Legea 85/2006, deschiderea procedurii generale de insolvență.
În motivare, în fapt, a arătat că nu poate face creantelor certe,lichide si exigibile. Nu a achitat datoriile exigibile, din lipsa fondurilor banesti insuficiente.
În susținerea cererii a anexat actele prevăzute la art. 28 din lege .
Prin incheierea din data de 29.05.2012 instanta a admis cererea debitorului si , in temeiul dispozitiilor art. 32 alin 1 din legea nr. 85/2006, a deschis procedura generala impotriva debitorului; a numit administrator judiciar cu atributiile prevazute de lege.
Prin incheierea din data de 12.12.2014 instanta a confirmat in calitate de administrator judiciar R cu un onorariu de 3100 LEI din averea debitoarei.
Pe parcursul desfășurării procedurii colective au formulat cereri de creanta si alti creditori care au fost inscrisi la masa credala.
Societatea debitoarea si-a manifestat intentia de reorganizare insa nu a depus plan de reorganizare in termenul prevazut de dispozitiile art. 94 din lege .
De asemenea, nu a fost depus plan de reorganizare de niciuna categoriile de persoane prevăzute de art. 94 din Legea 85/2006, nu a propus plan de reorganizare a activității debitorului în termenul prevăzut de lege.
Analizând materialul probator existent la dosar, judecătorul sindic a constatat că în cauză sunt aplicabile dispozițiile art.107 al.1 lit.A lit b) si c) din Legea 85/1006, si a dispus prin sentinta civila din data de 27.02.2015 intrarea în faliment prin procedura generală a debitorului; în baza art.107 alin.2 din lege a ridicat dreptul de administrare al debitorului și a dispus dizolvarea acestuia.
Se mentioneaza de catre lichidatorul judiciar faptul ca au fost identificate trei contracte : contractul nr. 138.831/01.07.20113 incheiat cu CADR avand ca obiect asistenta si reprezentare in procedura insolventei in dosarul nr . XX/3/2012 aflat pe rolul Tribunalului Bucuresti; contractul de asistenta juridica seria B388664/26.11.2013 incheiat cu CADR avand ca obiect asistenta juridica si reprezentare in fata executorului judecatoresc competent pentru punerea in executare silita a trei sentinte mentionate in cuprinsul acestuia.; contractul de asistenta juridica nr. 138683 din 12.06.2012 si 138881 din 15.01.2013.
Contractele au fost incheiate, arata reclamantul, cu incalcarea prevederilor art. 46 si 49 din legea insolventei, fara avizarea fostului administrator judiciar, fara prezentarea acestora si a platilor catre creditori. Serviciile nu au fost prestate, cuantumul onorariului acceptat de catre administratorul special este nejustificat. Au fost scosi in mod nelegali creditori majoritari de la masa credala.
Potrivit art. 46 din Legea nr. 85/2006 privind procedura insolventei , in afară de cazurile prevăzute la art. 49 sau de cele autorizate de judecătorul-sindic, toate actele, operațiunile și plățile efectuate de debitor ulterior deschiderii procedurii sunt nule. Debitorul și/sau, după caz, administratorul judiciar sunt obligați să întocmească și să păstreze o listă cuprinzând toate încasările, plățile și compensările efectuate după deschiderea procedurii, cu precizarea naturii și valorii acestora și a datelor de identificare a cocontractanților.
Potrivit art. 49 din Legea nr. 85/2006 privind procedura insolventei , pe perioada de observație, debitorul va putea să continue desfășurarea activităților curente și poate efectua plăți către creditorii cunoscuți, care se încadrează în condițiile obișnuite de exercitare a activității curente, după cum urmează: a) sub supravegherea administratorului judiciar, dacă debitorul a făcut o cerere de reorganizare, în sensul art. 28 alin. (1) lit. h), și nu i-a fost ridicat dreptul de administrare; b) sub conducerea administratorului judiciar, dacă debitorului i s-a ridicat dreptul de administrare. Actele, operațiunile și plățile care depășesc condițiile menționate la alin. (1) vor putea fi autorizate în exercitarea atribuțiilor de supraveghere de administratorul judiciar; acesta va convoca o ședință a comitetului creditorilor în vederea supunerii spre aprobare a cererii administratorului special, în termen de maximum 5 zile de la data primirii acesteia.
In ceea ce priveste lipsa avizarii fostului administrator judiciar, instanta retine ca, in cauza, desfasurarea procedurii insolventei fata de debitoarea TTD a generat un numar mare de contestatii ( 18359/3/2012/a1-a33), in multe dintre acestea debitoarea prin administrator special fiind reprezentata de catre paratul CARD. Asistarea si reprezentarea debitoarei s-a facut nu doar prin depunerea intampinarilor la dosarul cauzei cat si prin sustinerea apararilor in fata instantei, atat in prima faza cat si in caile de atac, aspect ce rezulta chiar din practicalele sentintelor pronuntate in dosarele mentionate.
De asemenea, se retine si faptul ca sedintele adunarii creditorilor din data de 30.07.2012, respectiv a comitetului creditorilor din 15.01.2013 s-au desfasurat chiar la sediul paratului CARD.
Dispozitiile legale mentionate nu impun cerinta formei scrise a avizarii administratorului judiciar, aceasta putand fi dedusa din ansamblul imprejurarilor cauzei. Cum in cauza solutionarea contestatiilor aferente procedurii insolventei se face cu citarea administratorului judiciar care a si fost prezent la solutionarea acestora , se poate deduce faptul ca acesta, luand la cunostinta de prezenta paratului, a aprobat in mod tacit existenta contractelor de asistenta incheiate.
In ceea ce priveste sustinerea privitoare la lipsa prezentarii comitetului creditorilor a contractelor incheiate si a platilor efectuate, dispozitiile art. 49 alin 2 din legea insolvente prevad ca administratorul judiciar va convoca o ședință a comitetului creditorilor în vederea supunerii spre aprobare a cererii administratorului special, în termen de maximum 5 zile de la data primirii acesteia pentru actele, operațiunile și plățile care depășesc condițiile menționate la alin. (1).
Instanta are in vedere si dispozitiile art. 17 alin 2 din legea insolventei, potrivit carora, comitetul creditorilor se întrunește lunar și, la cererea administratorului judiciar sau a lichidatorului, după caz, ori a cel puțin 2 dintre membrii săi, ori de câte ori este necesar.
In cauza, asistarea si reprezentarea debitoarei de catre parat a putut fi cunoscuta de catre creditori, cu atat mai mult cu cat aceasta s-a realizat si in cadrul contestatiilor la tabel formulate de membri ai comitetului creditorilor. In acest sens sunt dosarele nr. 18359/3/2012/a5 ( parte in dosar ZIASH) si 18359/3/2012/a28 ( parte UTB).
Totodata, se mentioneaza si faptul ca la sedintele adunarii creditorilor , la care au participat si reprezentanti ai comitetului creditorilor, debitoarea a fost reprezentata de catre parat, aspect necontestat de catre reclamant.
Comitetul creditorilor este un organ executiv al adunarii creditorilor, un organ operativ de lucru, caracter subliniat de imprejurarea ca, potrivit art. 17 din lege, aceasta entitate are calitatea procesuala de a cere judecatorului sindic ridicarea dreptului de administrare al debitorului atunci cand, dupa deschiderea procedurii colective, debitorul, pastrandu-si dreptul de administrare, nu depune suficiente diligente sau nu reuseste o gestiune eficienta a averii sale sau cand lipseste probabilitatea realizarii unui plan rational de activitate.
In cauza, reprezentarea debitoarei de catre parat a putut fi cunoscuta de catre creditorii ce formau comitetul creditorilor, care nu s-au prevalat de dispozitiile art. 17 alin 2 din legea insolventei, desi aveau aceasta posibilitate, in conditiile in care apreciau ca debitoare nu-si gestioneaza in mod eficient activitatea ( reprezentarea debitoarei de catre o persoana specializata avand, in lipsa unor stipulatii exprese in sens contrar, caracter oneros).
Dat fiind faptul ca, in cauza, creditorii au putut cunoaste reprezentarea debitoarei de catre parat, instanta retine ca neindeplinirea exact a formalitatilor de catre fostul administrator judiciar ( in sensul neprezentarii contractelor si platilor catre creditori ) nu este in masura a duce la anularea platilor efectuate, intrucat nu exista o vatamare a acestora ( vatamare ce presupune incheierea unor contracte in mod fraudulos, fara a exista posibilitatea cunoasterii acestora de catre rceditori.).
In ceea ce priveste lipsa prestarii serviciilor, se retine de catre instanta ca paratul a reprezentat debitoarea in cadrul contestatiilor adiacente procedurii insolventei debitoarei TTD, in prima instanta si in caile de atac, precum si in faza de executare silita a unor dosare in care debitoarea avea calitate de creditor, in acest sens fiind inscrisurile depuse la dosar.
In ceea ce priveste onorariul paratului, dispozitiile art. 127 din Statutul avocatilor, prevad ca pentru activitatea sa profesională avocatul are dreptul la onorariu și la acoperirea tuturor cheltuielilor făcute în interesul clientului său. Onorariile vor fi stabilite în raport cu dificultatea, amploarea sau durata cazului. Stabilirea onorariilor avocatului depinde de fiecare dintre următoarele elemente: a) timpul și volumul de muncă solicitată pentru executarea mandatului primit sau a activității cerute de client; b) natura, noutatea și dificultatea cazului; c) importanța intereselor în cauză; d) împrejurarea că acceptarea mandatului acordat de client îl împiedică pe avocat să accepte un alt mandat din partea unei alte persoane, dacă această împrejurare poate fi constatată de client fără investigații suplimentare; e) notorietatea, titlurile, vechimea în muncă, experiența, reputația și specializarea avocatului; f) conlucrarea cu experți sau alți specialiști, impusă de natura, obiectul, complexitatea și dificultatea cazului; g) avantajele și rezultatele obținute pentru profitul clientului ca urmare a muncii depuse de avocat; h) situația financiară a clientului; i) constrângerile de timp în care avocatul este obligat de împrejurările cauzei să acționeze pentru a asigura servicii legale performante.
Conform cererii reclamantului, platile catre parat au fost efectuate pa parcursul a doi ani din zile, din 12.07.2012 pana in data de 25.09.2014.
Raportat la volumul de munca generat de procedura insolventei debitoarei, asistarea si reprezentarea acesteia in dosarul de fond nr. 18359/3/2012 si dosarele adiacente acestuia, atat in prima instanta cat si in caile de atac, la complexitatea cauzei, vechimea in munca si experienta avocatului , instanta aprecieaza cuantumul acestuia ca fiind corespunzator criteriilor mentionate. Va fi inlatura ca neintemeiata sustinerea reclamantului din cuprinsul concluziilor scrise in sensul ca majoritatatea covarsitoare a litigiilor in care paratul a reprezentat/asistat au fost pierdute, instanta retinand ca obligatia avocatului e una de diligenta, ci nu de rezultat, in lipsa stipularii unor clauze exprese in contractul de asistenta juridica.
S-a mai invocat faptul ca inscrisurile anexate intampinarii, situatia dosarelor si extrasele de pe portalul instantelor si de pe Buletinul procedurilor de insolventa, nu fac dovada prestarii serviciilor juridice de catre parat.
Instanta retine ca paratul a indicat prin intampinare dosarele in care a asistat/reprezentat partea, prezenta acestuia fiind mentionata in practicalele sentintelor pronuntate in dosarele respective, aspecte verificabile atat prin consultarea dosarelor cat si in sistemul informatizat Ecris. De altfel, reclamantul nu precizeaza ca paratul nu a prestat efectiv activitatile la care face mentiune, ci doar ca inscrisurile depuse nu sunt suficiente pentru a demonstra acest aspect.
Sustinerea privind scoaterea in mod nelegal a creditorilor de la masa credala nu arelegatura cu obiectul cauzei intrucat priveste activitatea administratorului judiciar ci nu valabilitatea operatiunilor de plata analizate prin prisma art. 46 si 49 din lege a insolventei.
S-a invocat prin intampinare de catre parat inadmisibilitatea cererii reclamantului raportat la faptul ca nu se poate invoca nulitatea platilor in conditiile in care contractele in baza carora au fost facute sunt valabil incheiate.
Instanta va respinge exceptia inadmisibilitatii ca neintemeiata, retinand ca , potrivit dispozitiilor art. 44 si 49 din legea insolventei, nulitatea poate privi si doar operatiunile de plata efectuate cu incalcarea dispozitiilor mentionate, fara a conditiona aceasta nulitate de anularea actelor juridice din care deriva.
In baza considerentelor mentionate, instanta va respinge cererea formulata de reclamant Rovigo SPRL in contradictoriu cu paratul CARD ca neintemeiata.
Potrivit art. 274 C.pr.civ. partea care cade în pretențiuni va fi obligată la cerere, să plătească cheltuielile de judecată. Judecătorii nu pot micșora cheltuielile de timbru, taxe de procedură și impozit proporțional, plata experților, despăgubirea martorilor, precum și orice alte cheltuieli pe care partea care a câștigat va dovedi că le-a făcut. Judecătorii au însă dreptul să mărească sau să micșoreze onorariile avocaților, potrivit cu cele prevăzute în tabloul onorariilor minimale, ori de câte ori vor constata motivat că sunt nepotrivite de mici sau de mari, față de valoarea pricinii sau munca îndeplinită de avocat.
Instanta va respinge ca neintemeiata cererea de obligare a reclamantei la plata cheltuielilor de judecata, paratul CARD nedepunand inscrisuri doveditoare privind efectuarea acestora pana la inchiderea dezbaterilor.
A fost formulata de catre parat si cerere de chemare in garantie a OVIG cu privire la care au fost invocate doua exceptii: exceptia netimbrarii de catre chematul in garantie OVIG ( acesta aratand faptul ca actiunea are caracter evaluabil in bani, revenindu-i reclamantului obligatii achitarii taxei la valoare in suma de 9007,81 lei) si exceptia inadmisibilitatii cererii de chemare in garantie invocate de instanta.
Potrivit art. 14 din OUG nr. 80/2013, acțiunile, cererile, obiecțiunile, contestațiile introduse la instanțele judecătorești în temeiul Legii nr. 85/2006 privind procedura insolvenței, cu modificările și completările ulterioare, al Ordonanței Guvernului nr. 10/2004 privind falimentul instituțiilor de credit, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 287/2004, cu modificările și completările ulterioare, și al Legii nr. 503/2004 privind redresarea financiară, falimentul, dizolvarea și lichidarea voluntară în activitatea de asigurări, cu modificările și completările ulterioare, se taxează cu 200 lei.
Art. 3 din OUG nr. 85/2013 prevede criteriile dupa care se taxeza actiunile si cererile evaluabile in bani adresate instantei.
In ordinea de solutionare a exceptiilor invocate, instanta retine ca prioritara exceptia inadmisibilitatii cererii, date fiind dispozitiile speciale referitoare la timbrarea cererilor aferente procedurii insolventei.
In ceea ce priveste exceptia inadmisibilitatii cererii de chemare in garantie, instanta retine urmatoarele:
Potrivit art. 11 din Legea nr. 85/2006 privind procedura insolventei , principalele atribuții ale judecătorului-sindic, în cadrul prezentei legi, sunt: a) pronunțarea motivată a hotărârii de deschidere a procedurii și, după caz, de intrare în faliment atât prin procedura generală, cât și prin procedura simplificată; b) judecarea contestației debitorului împotriva cererii introductive a creditorilor pentru începerea procedurii; judecarea opoziției creditorilor la deschiderea procedurii; c) desemnarea motivată, prin sentința de deschidere a procedurii, dintre practicienii în insolvență compatibili care au depus ofertă de servicii în acest sens la dosarul cauzei, a administratorului judiciar provizoriu sau, după caz, a lichidatorului care va administra procedura până la confirmarea ori, după caz, înlocuirea sa de către adunarea creditorilor sau creditorul care deține cel puțin 50% din valoarea creanțelor, fixarea remunerației în conformitate cu criteriile stabilite de legea de organizare a activității practicienilor în insolvență, precum și a atribuțiilor acestuia pentru această perioadă. Judecătorul-sindic va desemna administratorul judiciar provizoriu sau lichidatorul provizoriu solicitat de către creditorul care a solicitat deschiderea procedurii sau de către debitor, dacă cererea îi aparține. În situația în care cel care a introdus cererea de deschidere a procedurii nu solicită numirea unui administrator judiciar sau lichidator, numirea se va face de către judecătorul-sindic din rândul practicienilor care au depus oferte la dosarul cauzei. În caz de conexare se va ține seama de cererile creditorilor în ordinea mărimii creanțelor sau de cererea debitoarei, dacă nu există o cerere din partea unui creditor; d) confirmarea, prin încheiere, a administratorului judiciar sau a lichidatorului desemnat de adunarea creditorilor sau de creditorul care deține mai mult de 50% din valoarea creanțelor, precum și a onorariului negociat. Dacă nu există contestații împotriva hotărârii adunării creditorilor sau a deciziei creditorului care deține mai mult de 50% din valoarea creanțelor, confirmarea se face în camera de consiliu, fără citarea părților, în termen de 3 zile de la publicarea în Buletinul procedurilor de insolvență a hotărârii adunării creditorilor sau, după caz, a deciziei creditorului majoritar. e) înlocuirea, pentru motive temeinice, prin încheiere, a administratorului judiciar sau a lichidatorului; f) judecarea cererilor de a i se ridica debitorului dreptul de a-și mai conduce activitatea; g) judecarea cererilor de atragere a răspunderii membrilor organelor de conducere care au contribuit la ajungerea debitorului în insolvență, potrivit art. 138, sau sesizarea organelor de urmărire penală atunci când există date cu privire la săvârșirea unei infracțiuni; h) judecarea acțiunilor introduse de administratorul judiciar sau de lichidator pentru anularea unor acte frauduloase și a unor constituiri ori transferuri cu caracter patrimonial, anterioare deschiderii procedurii; i) judecarea contestațiilor debitorului, ale comitetului creditorilor ori ale oricărei persoane interesate împotriva măsurilor luate de administratorul judiciar sau de lichidator; j) admiterea și confirmarea planului de reorganizare sau, după caz, de lichidare, după votarea lui de către creditori; k) soluționarea cererii administratorului judiciar sau a comitetului creditorilor de întrerupere a procedurii de reorganizare judiciară și de intrare în faliment; l) soluționarea contestațiilor formulate la rapoartele administratorului judiciar sau ale lichidatorului; m) judecarea acțiunii în anularea hotărârii adunării creditorilor; n) pronunțarea hotărârii de închidere a procedurii. Atribuțiile judecătorului-sindic sunt limitate la controlul judecătoresc al activității administratorului judiciar și/sau al lichidatorului și la procesele și cererile de natură judiciară aferente procedurii insolvenței. Atribuțiile manageriale aparțin administratorului judiciar ori lichidatorului sau, în mod excepțional, debitorului, dacă acestuia nu i s-a ridicat dreptul de a-și administra averea. Deciziile manageriale pot fi controlate sub aspectul oportunității de către creditori, prin organele acestora.
Potrivit art. 149 din lege, dispozițiile prezentei legi se completează, în măsura compatibilității lor, cu cele ale Codului de procedură civilă, Codului civil, Codului comercial și ale Regulamentului (CE) 1.346/2000 referitor la procedurile de insolvență, publicat în Jurnalul Oficial al Comunităților Europene nr. L 160 din 30 iunie 2000.
Intre parat si chematul in garantie au fost incheiate contracte de asigurare de raspundere civila profesionala, fiecare contract stipuland o limita a raspunderii pe fiecare eveniment de 10.000 Euro.
Instanta retine ca cererea de chemare in garantie priveste raporturile dintre parat si chematul in garantie, iar judecarea acesteia nu intra in sfera atributiilor judecatorului sindic astfel cum sunt ele prevazute in art. 11 din lege , chiar daca faptul generator al prejudiciului este legat de procedura insolventei. In judecarea cererii de chemare in garantie dintre parat si OVIG nu sunt analizate aspect ce tin de desfasurarea procedurii insolventei, chiar daca sunt analizate aspecte ale activitatii paratului desfasurate in cursul procedurii insolventei.
Se mentioneaza de catre parat faptul ca, potrivit art. 16.1 din conditiile generale de asigurare de raspundere civila profesionala , OVIG este indreptatit sa intervina in orice proces in interesul asiguratului, iar pentru egalitate de tratament si asiguratul este indreptatit sa cheme in garantie asiguratorul chiar si in cadrul unei cereri incidente procedurii insolventei.
Instanta retine ca dispozitiile contractuale dintre parti nu pot constitui temei pentru incalcarea principiului specializarii judecatorului, care este de ordine publica si vizeaza o mai buna administrare a justitiei.
Cum atributiile judecătorului-sindic sunt limitate la controlul judecătoresc al activității administratorului judiciar și/sau al lichidatorului și la procesele și cererile de natură judiciară aferente procedurii insolvenței si care privesc mersul acesteia, instanta constata intemeiata exceptia inadmisibilitatii, urmand a o admite.
Pe cale de consecinta, va respinge cererea de chemare in garantie a OVIG fommulata de paratul CARD ca inadmisibila.
PENTRU ACESTE MOTIVE
IN NUMELE LEGII
HOTARASTE:
Respinge exceptia inadmisibilitatii actiunii formulate de reclamant R invocata de parat CARD ca neintemeiata.
Respinge exceptia netimbrarii actiunii formulata de reclamant R invocata de parat CARD ca neintemeiata.
Respinge cererea formulata de reclamantul R cu sediul în București in contradictoriu cu paratul CARD cu sediul în București și pârâtul TTD cu sediul în București prin administrator special AA cu domiciliul în București sector 1.
Respinge cererea de obligare a reclamantului R la plata cheltuielilor de judecata formulata de parat CARD ca neintemeiata.
Admite exceptia inadmisibilitatii invocate din oficiu.
Respinge cererea de chemare in garantie a chematului in garantie OVIG sediul în București cu sediul ales în București, formulata de paratul CARD ca inadmisibila.
Cu recurs in 7 zile de la comunicare.
Pronuntata in sedinta publica azi, 14.07.2015.
PREȘEDINTE GREFIER
| ← ORDONANŢĂ DE PLATĂ. Jurisprudență Societăţi comerciale | Angajare răspundere în temeiul art. 138 din Legea insolvenţei... → |
|---|
