RECURS LITIGII CU PROFESIONIŞTI. ANULAREA ACTELOR FRAUDULOASE ORI A TRANSFERURILOR CU CARACTER PATRIMONIAL ANTERIOARE DESCHIDERII PROCEDURII. NELEGALA COMPUNERE A COMPLETULUI DE JUDECATĂ.
| Comentarii |
|
Curtea de Apel ORADEA Decizie nr. 399 din data de 20.06.2013
SECȚIA A II - A CIVILĂ, DE contencios ADMINISTRATIV ȘI FISCAL.
RECURS LITIGII CU PROFESIONIȘTI. ANULAREA ACTELOR FRAUDULOASE ORI A TRANSFERURILOR CU CARACTER PATRIMONIAL ANTERIOARE DESCHIDERII PROCEDURII. NELEGALA COMPUNERE A COMPLETULUI DE JUDECATĂ.
-art.9 din Legea nr.85/2006;
-art.6 alin.1 paragraf II, art.11, art.53 din Legea nr.304/2004;
-art.95 - 96, 98 și 99 alin.6 din Regulamentul de ordine interioară al instanțelor judecătorești.
Decizia nr.399/20.06.2013 a Curții de Apel Oradea - Secția a II -a civilă, de contencios administrativ și fiscal.
Prin sentința nr.3150/F din 18 decembrie 2012, Tribunalul Bihor a respins acțiunea în desființarea actelor frauduloase formulată de reclamanta SC T. SRL, în contradictoriu cu pârâtele SC G. SRL, prin curator special C. O. și SC A. SRL.
Pentru a pronunța astfel, instanța de fond a reținut că, prin încheierea de ședință din data de 13.11.2012 s-a admis ca întemeiată excepția lipsei calității procesuale active a creditoarei SC T. P. C. SRL și a respins acțiunea formulată de această reclamantă ca fiind formulată de o persoană fără calitate procesuală activă. De asemenea s-a respins ca neîntemeiată excepția față de creditoarea SC T. SRL aceasta fiind mandatată prin ședința adunării creditorilor din data de 12.11.2012 de a formula cerere întemeiată pe art.138 din L.85/2006.
De asemenea a fost admisă ca întemeiată excepția lipsei calității procesuale active a creditoarei SC T. P. C. SRL și respins ca neîntemeiată excepția față de creditoarea SC T. SRL de a formula cerere de anulare a transferurilor patrimoniale, conform ședinței adunării creditorilor din data de 12.11.2012.
Prin încheierea de ședință din data de 27.11.2012 judecătorul-sindic a dispus disjungerea cererii întemeiate pe dispozițiile art.138 din L 85/2006 și a trimis cauza la completul 10 în vederea analizării oportunității conexării la dosarul aflat pe rolul acestui complet având același obiect între aceleași părți.
Judecătorul sindic a apreciat că cererea în anulare formulată împotriva pârâților este neîntemeiată, având în vedere următoarele:
Conform art.79 din Legea nr.85/2006 ,,Administratorul judiciar sau, după caz, lichidatorul poate introduce la judecătorul-sindic acțiuni pentru anularea actelor frauduloase încheiate de debitor în dauna drepturilor creditorilor, în cei 3 ani anteriori deschiderii procedurii";.
Potrivit art.80 al.1 lit. a și c din același act normativ "administratorul judiciar sau, după caz, lichidatorul poate introduce la judecătorul sindic acțiuni pentru anularea constituirilor ori transferurilor de drepturi patrimoniale către terți și pentru restituirea de către aceștia a bunurilor transmise și a altor prestații executate, realizate de debitor prin următoarele acte: acte de transfer cu titlu gratuit în cei 3 ani anteriori deschiderii procedurii…; acte încheiate în cei 3 ani anteriori deschiderii procedurii cu intenția tuturor părților implicate în acestea de a sustrage bunuri de la urmărirea de către creditori sau de a le leza în orice alt fel drepturile";.
În speță, judecătorul-sindic a reținut că la data de 31.03.2009 prin hotărârea Adunării Generale Ordinare a Asociaților SC G. SRL s-a hotărât divizarea societății G. SRL prin formarea unei societăți noi care a primit denumirea de SC A. SRL.
Această din urmă societate, s-a înregistrat la ORC B. sub nr. J05/ din 03.07.2009 iar în baza Hotărârii AGOA anterior menționată, s-a conceput un proiect de divizare care s-a încheiat la aceeași dată de 31.03.2009, proiectul fiind depus și vizat de judecătorul delegat din cadrul ORC Bihor la data de 06.05.2009.
Examinând actele dosarului, respectiv cuprinsul proiectului de divizare și procesul verbal anexat, judecătorul-sindic a reținut că este vorba de o divizare parțială, iar societatea astfel nou înființată preia o parte din patrimoniul debitoarei. La art. IX se prevede că datoriile și creanțele SC G. SRL se transferă parțial. La art. X referitor la descrierea și repartizarea activelor și pasivelor ce urmează a fi transferate este descrisă construcția care face parte din patrimoniul SC G. SRL și care trece în proprietatea societății nou înființată, prevăzându-se totodată că drepturile și obligațiile decurgând din contractul încheiat cu ANRM privind licența de exploatare, avizul și autorizația pentru exploatarea apei termale din perimetrul H. - B. 1 M. vor fi preluate de către societatea nou înființată. De asemenea, se prevede în mod expres că alte drepturi și obligații decurgând din contractele încheiate de G. SRL nu vor fi preluate de societatea nou înființată.
Proiectul de divizare a fost publicat în Monitorul Oficial al României, Partea a-IV-a , nr. 2821/25.05.2009.
La aceeași dată , 31.03.2009, asociatul unic al SC G. SRL a întocmit și semnat un proces verbal prin care se hotărăște transferul de la SC G. SRL către societatea SC A. SRL a unor elemente de activ și pasiv în valoare de 2.920.862,84 lei, ca urmare a divizării, printre care și credite bancare în valoare de 1.188.831,79 lei și sume datorate asociaților 1.557.4010,75 lei și amortizări 804,74 lei și respectiv 172.975,56 lei - fila 41 dosar.
Având în vedere că divizarea nu s-a făcut cu titlu gratuit, sau prin fraudarea intereselor creditorilor, ci din contră activul și pasivul preluat de către societatea nou înființată SC A. SRL, este aproape egal, judecătorul-sindic a reținut că în cauză acțiunea formulată de reclamanta SC T. SRL, cu sediul în O. este nefondată și a respins-o ca atare.
Împotriva hotărârii pronunțate de judecătorul sindic a formulat recurs SC";T. ";SRL, solicitând instanței admiterea recursului, casarea hotărârii atacată, cu trimiterea cauzei spre rejudecare Tribunalului Bihor, respectiv judecătorului sindic desemnat cu soluționarea dosarului de faliment, în subsidiar, admiterea recursului, modificarea în tot a hotărârii atacată, în sensul admiterii cererii formulată, cu cheltuieli de judecată în ambele instanțe.
În dezvoltarea motivelor de recurs recurenta a arătat că, critică hotărârea prin prisma prevederilor art. 304 pct. 1 și pct. 9 Cod procedură civilă. Potrivit motivului de recurs prevăzut de art. 304 pct. 1 Cod procedură civilă, cu raportare la prevederile art. 312 alin. 3) Cod procedură civilă, casarea unei hotărâri se poate cere atunci când instanța nu a fost alcătuită potrivit dispozițiilor legale.
Potrivit prevederilor art. 11 alin. 1) lit. h) din L.85/2006, judecarea acțiunilor introduse pentru anularea unor acte frauduloase ale debitorului ori a transferurilor cu caracter patrimonial anterioare deschiderii procedurii, este sarcina exclusivă a judecătorului sindic. Nelegala compunere a completului de judecată a fost invocată de recurentă și în fața instanței de fond, însă a fost respinsă de judecătorul fondului motivând că, cererea subscrisei a fost repartizată aleatoriu.
Apreciază că, nici o hotărâre a CSM care vizează Regulamentul de ordine interioară a instanțelor judecătorești nu poate modifica o normă imperativă dintr-o lege specială. În condițiile în care am fi fost în prezența unei incompatibilități a judecătorului sindic privind soluționarea cererii sale, era obligatoriu a se urma procedura prevăzută în asemenea situații, incompatibilitate care nu este incidență în prezenta cauză. A se observa că, inițial judecător sindic a fost desemnat dl. C. G. , iar ulterior și în prezent este dl. O. I.
La soluționarea cauzei după casare cu trimitere spre rejudecare, exista un alt judecător sindic, respectiv dl. O. I. , astfel că nu se află în prezența unei incompatibilități.
Având în vedere că hotărârea atacată a fost soluționată de o instanță care nu a fost alcătuită potrivit prevederilor art. 11 alin.1) lit. h) din L. 85/2006, hotărârea ar urma să fie casată cu trimiterea cauzei spre rejudecare judecătorului sindic, ceea ce face incident motivul de recurs prevăzut de art. 304 pct. 1 Cod procedură civilă.
În condițiile în care se va face aplicarea prevederilor art. 312 alin.61 Cod procedură civilă, solicită casarea hotărârii atacată și judecarea în fond a cauzei, în sensul admiterii acțiunii așa cum a fost aceasta formulată.
Potrivit prevederilor art. 304 pct. 9 Cod procedură civilă, modificarea unei hotărâri se poate cere atunci când, hotărârea pronunțată a fost dată cu încălcarea prevederilor art. 80 alin. 1) lit. a și c) din L. 85/2006.
Din considerentele hotărârii atacate rezultă că, judecătorul fondului a apreciat ca neîntemeiată acțiunea subscrisei motivând, că, activul și pasivul preluat de societatea nou înființată A. este "aproape" egal și prin urmare, acțiunea recurentei este nefondată.
Critică această hotărâre întrucât, după cum se poate observa din analizarea Procesului Verbal încheiat de asociatul unic al debitoarei la data de 31.03.2009, în pasivul societății debitoare a inclus creditele bancare, diferența neamortizată a imobilului dedus judecății și sume datorate asociațiilor, fiind lăsați pe dinafară furnizorii de servicii, respectiv, creditorii înscriși la masa credală.
Dacă se va analiza Proiectul de divizare și opinia judecătorului de fond, se va concluziona că, în cadrul societății debitoare nu a rămas nici un activ, ci numai noi creditorii menționați în pasiv, respectiv în tabelul preliminar și definitiv al creanțelor, iar în societatea nou înființată s-a trecut activul Hotel A. înregistrat la suma derizorie avută în contabilitatea societății debitoare - rară a se proceda la o reevaluare a acesteia, iar la pasiv s-a trecut asociatul, așa cum prevede OMF 1376/2004 referitor la Normele metodologice privind operațiunile de divizare a societăților comerciale
Acest asociat a fost foarte atent în ceea ce privește creanța sa, ca în condițiile unui eventual faliment a societății nou înființate, să aibă de unde să se îndestuleze cu creanța sa. În ceea ce privește creditorii înscriși la masa credală, aceștia nu au nici o oportunitate de a se îndestula cu vreun leu de la debitoare, întrucât, efectiv nu mai este nimic ce să se valorifice. Prin urmare, acest transfer este vădit încheiat în scopul de a frauda interesele sus numiților creditori.
Pe de altă parte, împrejurarea că, societatea nou înființată a preluat și o parte din pasivul societății debitoare, nu dă transferului efectuat un caracter oneros. Transferul tot gratuit rămâne pentru că nu s-a plătit contravaloarea activului, contravaloare care trebuia plătită în funcție de valoarea activului la data transferului și nu la valoarea sa contabilă, care este exagerat de mică fată de valoarea sa reală.
În speță, nu s-a făcut dovada achitării nici măcar a contravalorii valorii contabile a imobilului transferat. Potrivit prevederilor art. 241 lit. k) din L. 31/1990, asociații din cadrul societății divizate trebuie să dobândească părți sociale în cadrul societății rezultate în urma divizării. În speță, asociatul unic C. O. nu a dobândit nici o parte socială și nici vreo primă de divizare din partea societății nou înființată SC A. SRL, aceasta din urmă având asociat unic pe numitul M. V. R. care nu deține nici o calitate în cadrul societății debitoare.
Aceste aspecte fac incidente prevederile art. 80 alin.1) lit. a) și c) din L. 85/2006, text de lege care în mod greșit a fost analizat de judecătorul fondului.
Având în vedere prevederile art. 3041 Cod procedură civilă, solicită a fi analizată cauza sub toate aspectele, nefiind ținuți de motivele de casare/modificare invocate.
În drept, art. 304 pct. 1 și 9 Cod procedură civilă.
Prin concluzii scrise depuse în termenul de pronunțare, SC";A. "; SRL, a solicitat instanței respingerea recursului ca nefondat și menținerea ca legală și temeinică a sentinței, cu cheltuieli de judecată, onorariu avocat, în conformitate cu chitanța anexată acestora.
În esență a arătat că, din dosarul de lichidare rezultă că transferul dintre cele două societăți G. și A. a operat, atât în ceea ce privește activul, dar și în ceea ce privește pasivul, sens în care nu se impune, sub un nici aspect, anularea actelor realizate, întrucât nu sunt frauduloase.
Examinând sentința recurată, raportat la motivele de recurs invocate, precum și sub toate aspectele, potrivit art. 304/1 Cod procedură civilă, instanța a reținut că recursul este fondat, fiind admis și casată sentința, cu trimiterea cauzei spre rejudecare aceleiași instanțe, având în vedere următoarele considerente:
Instanța de recurs a apreciaat ca fiind fondat motivul de recurs prevăzut de art. 304 pct. 1 Cod procedură civilă, respectiv instanța nu a fost alcătuită potrivit dispozițiilor legale, în contextul în care acțiunea în anularea actului fraudulos nu a fost soluționată de judecătorul-sindic căruia i-a fost repartizat dosarul de insolvență, ci de un alt judecător-sindic, fără ca această situație să aibă o justificare legală.
Potrivit prevederilor art. 9 din Legea 85/2006, repartizarea cauzelor având ca obiect procedura prevăzută de prezenta lege judecătorilor desemnați ca judecători-sindici se realizează potrivit art. 53 din Legea nr. 304/2004 privind organizarea judiciară, republicată, în mod aleatoriu, în sistem informatizat. De asemenea, potrivit art. 6 alin. 1 paragraf II din aceeași lege, dacă în cadrul tribunalului a fost creată o secție specială de insolvență sau un complet specializat de insolvență, acesteia/acestuia îi aparține competența pentru derularea procedurilor prevăzute de prezenta lege.
Aceste prevederi sunt, de fapt, o aplicare a principiilor generale inserate în Legea 304/2004 privind organizarea judiciară, care la art. 11 arată că activitatea de judecată se desfășoară cu respectarea principiilor distribuirii aleatorii a dosarelor și continuității, cu excepția situațiilor în care judecătorul nu poate participa la judecată din motive obiective.
De asemenea, potrivit art. 53 alin. 2, cauzele repartizate unui complet de judecată nu pot fi trecute altui complet decât în condițiile prevăzute de lege.
În speță, în condițiile în care la Tribunalul Bihor există mai multe complete specializate pentru soluționarea cauzelor de insolvență, prezentul dosar a fost repartizat aleatoriu completul 5F, care a soluționat prin sentința nr. 2905/F/2011 cererea de desființare a actului fraudulos formulată în dosar.
Ulterior, prin încheierea pronunțată în ședința publică din data de 17.05.2012, judecătorul-sindic a repartizat cauza completului 10F, potrivit art. 95-96 din Regulamentul de ordine interioară al instanțelor judecătorești, având în vedere desființarea completului 5F.
Prin decizia nr. 405/C/13.06.2012 pronunțată de Curtea de Apel Oradea, a fost admis recursul declarat împotriva sentinței nr. 2905/F/13.12.2011, care a fost casată, cu trimiterea cauzei spre rejudecare aceleiași instanțe.
La reînregistrarea dosarului în urma casării cu trimitere, acesta a primit număr 6363/111/2009*, fiind repartizat aleatoriu completului 7F, care a pronunțat sentința care face obiectul prezentului recurs.
Or, măsura de repartizare aleatorie a dosarului unui alt complet de judecată, în urma casării cu trimitere, este nelegală, fiind încălcate prevederile art. 99 alin. 6 din Regulamentul de ordine interioară al instanțelor judecătorești, în conformitate cu care, cauzele trimise spre rejudecare după desființare/casare revin la completul inițial învestit. Dispozițiile art. 98 se aplică în mod corespunzător în situația existenței unui caz de incompatibilitate.
În consecință, câtă vreme dosarul de insolvență a fost repartizat în mod legal completului 10F, acestuia trebuia să îi revină cauza în rejudecare, cu respectarea principiului continuității completului de judecată rezultat din prevederile exprese ale art. 11 și art. 53 alin. 2 din Legea 304/2004, precum și din prevederile art. 99 alin. 6 din regulament.
Or, cauza fiind soluționată de un al complet de judecată, cu încălcarea prevederilor legale arătate, este incident motivul de casare prevăzut de art. 304 pct. 1 Cod procedură civilă, fără a se mai impune ca instanța să cerceteze și motivul de nelegalitate prevăzut de art. 304 pct. 9 Cod procedură civilă.
În consecință, în baza art. 312 alin. 2, 3 și 5 Cod procedură civilă, raportat la art. XXII alin. 2 din Legea 202/2010, a fost admis recursul și casată sentința recurată, cu trimiterea cauzei spre rejudecare aceleiași instanțe, având în vedere considerentele prezentei decizii.
Cheltuielile de judecată vor fi avute în vedere la rejudecarea cauzei.
| ← Imposibilitatea de a obţine plata creanţei privind drepturile... | RECURS LITIGII CU PROFESIONIŞTI. ÎNCHIDEREA PROCEDURII... → |
|---|
