Reorganizare judiciară şi faliment. Cerere formulată de creditoare în temeiul art.124 ( actualmente art.137) din Legea nr.64/1995 republicată, motivată pe neanalizarea de
| Comentarii |
|
Reorganizare judiciara si faliment. Cerere formulata de creditoare întemeiul art.124 ( actualmente art.137) din Legea nr.64/1995 republicata,motivata pe neanalizarea de catre lichidatorul judiciar a îndepliniriielementelor acestei raspunderi patrimoniale. Admisibilitate
Atragerea raspunderii patrimoniale a membrilor organelor deconducere pentru suportarea unei parti din pasivul debitoarei, nu necesita cao conditie prealabila, constatarea de catre lichidatorul judiciar a existenteiuneia din faptele care au contribuit la ajungerea societatii în stare deinsolventa.
Sesizarea judecatorului sindic cu o cerere de aceasta natura,constituie în principal, atributul creditorilor, care sunt primii interesati sasolicite si sa probeze faptul ca administratorul, ori ceilalti membrii aiconducerii debitoarei, prin masurile luate, sau prin activitatea desfasurata, augenerat incapacitate vadita de plata a datoriilor exigibile cu sumele de banidisponibile.
Formularea cererii dupa închiderea procedurii, motivata numai peinexistenta unei analize din partea lichidatorului judiciar cu referire la incidentadispozitiilor art.124, înseamna invocarea de catre creditoare a propriei culpe,impunându-se respingerea actiunii.
(decizia comerciala nr. 944/2004 - Curtea de Apel Bucuresti - Sectiaa VI-a comerciala)
Prin sentinta comerciala nr. 926/15.07.2004 Tribunalul Bucuresti Sectiaa VII-a Comerciala a dispus, în temeiul art. 117 din Legea nr. 64/1995 rep. simodificata, închiderea procedurii de faliment fata de debitoarea S.C. D. C.I.S.R.L desfasurata în contradictoriu cu creditorii A. F.P. SECTOR 6, si I. T. M.,precum si notificarea hotarârii debitoarei, creditorilor si asociatilor/actionarilorsocietatii si Oficiului Registrului Comertului, precum si radierea societatii dinRegistrul comertului.
Pentru a pronunta aceasta sentinta, instanta de fond a retinut ca nuexista bunuri în patrimoniul debitoarei care sa poata fi valorificate pentruacoperirea creantelor, ca nici un creditor nu a avansat sume de bani necesarecontinuarii procedurii si nu a formulat cerere pentru atragerea raspunderiipatrimoniale a administratorilor, în temeiul art. 124 din lege.
Împotriva acestei sentinte a declarat recurs creditoarea A. F. P.SECTOR 6 BUCURESTI, cererea de recurs fiind depusa la data de19.08.2004. Recurenta a solicitat admiterea recursului, casarea sentinteiatacate si trimiterea cauzei pentru continuarea procedurii prevazute de Legeanr. 64/1995.
În motivarea cererii, recurenta a aratat ca sentinta se bazeaza pegresita apreciere a legii, instanta de fond în mod gresit dispunând închidereaprocedurii pe motiv ca nu exista bunuri în patrimoniul debitoarei care sa poatafi valorificate si ca nici un creditor nu a formulat cerere în temeiul art. 124 dinlege, în conditiile în care lichidatorul judiciar nu a efectuat demersuri pentruidentificarea unor eventuali mostenitori care sa preia pasivul societatii, iar înraporturile depuse la dosar nu exista nici o mentiune cu privire la incidenta art.124 în cauza.
Examinând legalitatea si temeinicia sentintei comerciale atacate înraport de motivele invocate, Curtea apreciaza ca recursul nu este fondat.Astfel, în mod corect a dispus instanta de fond închiderea proceduri defaliment fata de intimata debitoare S.C. D.C.M.I. S.R.L, tinând seama deconcluziile raportului lichidatorului judiciar în sensul ca nu au fost identificatebunuri ce ar putea fi valorificate pentru acoperirea creantelor societatii.
Sustinerea recurentei în sensul ca lichidatorul judiciar avea obligatia safaca demersuri pentru identificarea unor eventuali mostenitori aiadministratorului societatii debitoare (decedat la scurt timp dupa deschidereaprocedurii prev. de Legea nr. 64/1995)nu poate fi retinuta, fata deîmprejurarea ca textele legale consacra principiul acoperirii creantelordebitoarei prin valorificarea bunurilor proprii, ce nu se confunda cu bunurileadministratorului ori asociatilor societatii.
Faptul ca în raportul lichidatorului judiciar nu exista nici o mentiune cuprivire la incidenta art. 124 din Legea nr. 64/1995 nu este de natura sa atragacasarea sentintei atacate si continuarea procedurii.
Este necesar sa se sublinieze ca o cerere pentru atragerea raspunderiipatrimoniale a administratorului societatii debitoare nu are ca o conditieprealabila constatarea de catre lichidatorul judiciar a existentei unor elementepotrivit art. 124 din lege.
O asemenea cerere putea fi facuta pe parcursul desfasurarii proceduriide oricare dintre creditori, situatie neregasita în speta.
Chiar daca lichidatorul judiciar nu a efectuat o asemenea analiza,oricare creditor, deci si recurenta putea formula o cerere întemeiata pe art.124 din lege, în masura în care aprecia, raportat la actele dosarului siconcluziile rapoartelor de activitate ca administratorul societatii, prin masurileluate ori prin activitatea desfasurata ar fi contribuit la aducerea societatii înstare de insolventa.
Ori, recurenta nu poate invoca propria culpa în cauza, pentru a provocacasarea sentintei si continuarea procedurii de faliment.
2
| ← ÎNVESTIREA CU FORMULĂ EXECUTORIE A HOTĂRÂRII PRONUNŢATE ÎN... | LEGEA 360/2002. CONTESTAREA SCHIMBĂRII NATURII ACTIVITĂŢII... → |
|---|
