Respingere exceptie nulitate recurs Atragerea raspunderii administratorului societatii debitoare Rol activ instanta
| Comentarii |
|
Exceptia nulitatii recursului întemeiata pe dispozitiile art.302 ind.1 alin.1 lit.a Cod procedura civila, motivata pe neindicarea sediului intimatei, a numarului de înmatriculare în registrul comertului, a codului unic de înregistrare si a contului bancar, apare neîntemeiata, atât timp cât intimata a formulat întâmpinare în cauza. În acest sens, trebuie retinute si prevederile art.105 alin.2 Cod procedura civila, conform carora nu orice act de procedura facut cu neobservarea formelor legale este lovit de nulitate, chiar daca aceasta este expresa prin combaterea motivelor pe care a fost întemeiata calea de atac, urmare depunerii întâmpinarii, fiind probata inexistenta vatamarii intimatei.Pentru atragerea raspunderii membrilor organelor de conducere ale societatii debitoare, în conditiile art.124 lit.d din Legea nr.64 republicata ( actualmente art.137 lit.d), nu este suficienta numai existenta prejudiciului, în virtutea rolului activ judecatorul sindic trebuind sa ordone administrarea ori completarea probelor menite sa confirme culpa administratorului, respectiv fapta comisa de acesta, care sa permita încadrarea în una din situatiile avute în vedere de legiuitor.(decizia comerciala nr. 1020/2004 - Curtea de Apel Bucuresti - Sectia a VI-a comerciala)
Prin sentinta comerciala nr.632/24.05.2004 pronuntata de Tribunalul Bucuresti - Sectia a VII-a Comerciala în dosarul nr.1567/2003 a fost admisa cererea formulata de reclamanta S.C. R. SA Bucuresti în contradictoriu cu pârâtul I. A. S. care a fost obligat sa suporte pasivul societatii debitoare în suma de 661.095.832 lei, retinându-se în esenta, culpa pârâtului care în calitatea de administrator al S.C. P. S.R.L a încalcat dispozitii imperative contribuind la ajungerea debitoarei în încetare de plati, fiind antrenata raspunderea prev. de art.124 lit.d din Lg.64/1995 republicata si modificata.Împotriva sentintei precitate a formulat recurs pârâtul pe care a criticat-o pentru netemeinicie si nelegalitate aratând în esenta ca, instanta de fond gresit a retinut ca nu s-au depus înscrisurile prev. de art.26 din legea nr.64/1995 republicata întrucât probele releva contrariul, anexându-se înscrisuri doveditoare în acest sens.Tot astfel, probele releva ca s-au depus înscrisurile privind raportarea contabila si declaratiile de impozitare cerute de legea contabila, fiind eronate retinerile instantei de fond ca aceste dovezi vizând anul 1998 si la zi nu s-ar fi depus, fiind încalcate dispozitii legale imperative.-Recurentul a mai sustinut ca a fost de buna-credinta, încercând sa achite debitele societatii din anul 1991 la zi, instanta de fond înlaturând nejustificat apararile sale cuprinse în întâmpinarea depusa la fond, cât timp probele releva ca s-au depus înscrisurile prev. de art.26 din Legea nr.64/1995 ca si depunerea raportarilor contabile prev. de legea nr.82/91 si bilanturile contabile aferente anilor 1998 si 1999.În consecinta, recurentul a solicitat admiterea recursului, desfiintarea în tot a sentintei atacate si pe fond respingerea cererii creditoarei ca neîntemeiata.
Intimata S.C. R. SA Bucuresti a depus întâmpinare prin care a cerut respingerea recursului ca inadmisibil fiind încalcate disp. art.302/1 pct.1 C.pr.civ. întrucât nu s-a indicat sediul intimatei, nr. înmatriculare, cod unic si contul bancar.Pe fond a solicitat respingerea recursului pentru ca probele sustin solutia instantei de fond.Examinând exceptia nulitatii recursului ca si motivele de recurs în raport de probele administrate în cauza, Curtea retine ca exceptia apare nefondata iar recursul apare fondat pentru considerentele de mai jos.1.Este adevarat ca cererea de recurs între alte elemente trebuie sub sanctiunea nulitatii prev. de art.302/1 pct.1 C.pr.civ. sa cuprinda si sediul intimatei, numarul de înmatriculare al acesteia, codul unic si contul bancar dar, potrivit art.105(2) C.pr.civ. trebuie dovedita vatamarea partii ce nu se poate înlatura decât prin anularea cererii de recurs.Or, în speta intimata a fost citata legal, aceasta în termen legal având posibilitatea sa depuna întâmpinare nefiind probata vreo vatamare a intimatei.Pentru aceste considerente, Curtea în baza art.137 C.pr.civ. va respinge exceptia nulitatii recursului ca neîntemeiata.2. Cu adresa nr.650/14.05.2003 administratorul judiciar al S.C. P. SRL solicita administratorului recurent sa depuna actele prev. de art.26 corob. cu art.34 din Legea 64/1995 enumerând documentele ce trebuiau depuse sub sanctiunea amenzii de 2.000.000 lei/zi de întârziere.Se retine din continutul adresei precitate ca nu s-a precizat perioada pentru care urmau a fi depuse bilanturile si registrele contabile curente.Mai mult, la 14.05.2003 sub nr.651 s-a încheiat procesul-verbal prin care recurentul pentru S.C. P. SRL a predat administratorului judiciar înscrisurile înserate în continutul acestuia, fara a se obiecta ca nu s-ar fi depus unele documente potrivit art.26 din Legea 64/1995 republicata.În aceste conditii lichidatorul judiciar retine în raportul nr.1 în mod generic ca recurentul nu ar fi depus toate actele contabile pentru a putea face o estimare a cauzelor si împrejurarilor care au condus la încetarea de plati si apreciaza ca ar putea fi antrenata raspunderea prev. de art.124 lit.d din Legea nr.64/1995 republicata.Or, lichidatorul judiciar nu arata în concret ce anume acte a pretins recurentului si acesta în mod nejustificat nu i le-a predat.Nici instanta de fond nu manifesta rol activ pentru a solicita lichidatorului judiciar sa completeze raportul cu date concrete, multumindu-se cu preluarea datelor generice din raportul lichidatorului judiciar privind nedepunerea actelor prev. de art.26 din Legea nr.64/1995 rep. inclusiv raportarile contabile si declaratiile de impozitare din anul 1998 pâna în prezent.Curtea apreciaza ca instanta de fond trebuia sa solicite completarea raportului de catre lichidatorul judiciar si sa dispuna în scopul lamuririi tuturor chestiunilor administrarea dovezilor necesare în acest scop.Si aceasta se impunea cu atât mai mult cu cât administratorul judiciar în raportul nr.2 arata ca recurentul a încercat recuperarea sumelor din partea diversilor debitori, chiar daca fara rezultat.Asadar, probele administrate în cauza nu sunt concludente sub aspectul faptei comise de administratorul recurent si a încadrarii în prev. art.124 din Legea nr.64/1995 rep. si modificata.Cum fapta este un element al atragerii raspunderii personale sigur ca raspunderea administratorului nu poate fi antrenata în conditiile art.124 lit.d din Legea 64/1995 republicata si modificata chiar daca celelalte conditii precum prejudiciul ar fi întrunite.Concluzionând, Curtea apreciaza ca, instanta de fond trebuia sa ordone completarea probelor care sa poata confirma sau nu culpa recurentului potrivit prev. art.124 lit.d din Legea nr.64/1995 republicata.Pentru aceste considerente, Curtea în baza art.304/1 C.pr.civ. rap.la art.312(1), 312(3) C.pr.civ. si 312(5) C.pr.civ. a admis recursul, a casat hotarârea atacata si a trimis cauza spre rejudecare aceleiasi instante.
| ← Actiune în regres formulata de societatea de asigurare. Forta... | Contestatie in anulare Frauda neprobata Cerere de interventie... → |
|---|
