Verificarea de către instanţă a întrunirii cerinţelor legale de ridicare a suspendării acţiunilor pentru realizarea creanţelor asupra debitorului sau bunurilor acestuia
| Comentarii |
|
Este adevărat faptul că nu are relevanţă că, în cadrul aceleaşi proceduri, recurenta creditoare a mai beneficiat de valorificarea unui imobil al debitoarei în condiţiile art. 39 din Legea nr. 85/2006, întrucât legea nu limitează numărul unor astfel de cereri ori numărul bunurilor care pot fi astfel valorificate într-o astfel de procedură, ci doar îndeplinirea anumitor condiţii pentru a se dispune ridicarea suspendării prevăzute la art. 36. De asemenea, faptul că în imobilul respectiv se află sediul societăţii debitoare nu este un impediment legal de ridicare a suspendării prevăzute de art. 36, debitoarea având posibilitatea schimbării sediului într-o altă locaţie pentru a evita anumite consecinţe pe care le atrage lipsa sediului. În ce priveşte întrunirea cerinţelor legale de ridicare a suspendării, Curtea constată că, potrivit art. 36 din Legea nr. 85/2006, „De la data deschiderii procedurii se suspendă de drept toate acţiunile judiciare, extrajudiciare sau măsurile de executare silită pentru realizarea creanţelor asupra debitorului sau bunurilor sale”. Potrivit art. 39, „(1) Creditorul titular al unei creanţe garantate cu ipotecă, gaj sau altă garanţie reală mobiliară ori drept de retenţie de orice fel poate solicita judecătorului-sindic ridicarea suspendării prevăzute la art. 36 cu privire la creanţa sa şi valorificarea imediată, în cadrul procedurii, cu aplicarea corespunzătoare a dispoziţiilor art. 116 - 118 şi cu condiţia achitării din preţ a cheltuielilor prevăzute la art. 121 alin. (1) pct. 1, a bunului asupra căruia poartă garanţia sau dreptul de retenţie, în una dintre următoarele situaţii: A. atunci când valoarea obiectului garanţiei, determinată de un evaluator conform standardelor internaţionale de evaluare, este pe deplin acoperită de valoarea totală a creanţelor şi a părţilor de creanţe garantate cu acel obiect: a) obiectul garanţiei nu prezintă o importanţă determinantă pentru reuşita planului de reorganizare propus; b) obiectul garanţiei face parte dintr-un ansamblu funcţional, iar prin desprinderea şi vânzarea lui separată, valoarea bunurilor rămase nu se diminuează; B. atunci când nu există o protecţie corespunzătoare a creanţei garantate în raport cu obiectul garanţiei, din cauza: a) diminuării valorii obiectului garanţiei sau existenţei unui pericol real ca aceasta să sufere o diminuare apreciabilă; b) diminuării valorii părţii garantate dintr-o creanţă cu rang inferior, ca urmare a acumulării dobânzilor, majorărilor şi penalităţilor de orice fel la o creanţă garantată cu rang superior; c) lipsei unei asigurări a obiectului garanţiei împotriva riscului pieirii sau deteriorării. (2) În cazurile prevăzute la alin. (1) lit. B, judecătorul-sindic va putea respinge cererea de ridicare a suspendării formulată de creditor, dacă administratorul judiciar/debitorul propune în schimb adoptarea uneia sau mai multor măsuri menite să ofere protecţie corespunzătoare creanţei garantate a creditorului, precum: a) efectuarea de plăţi periodice în favoarea creditorului pentru acoperirea diminuării valorii obiectului garanţiei ori a valorii părţii garantate dintr-o creanţă cu rang inferior; b) efectuarea de plăţi periodice în favoarea creditorului pentru satisfacerea dobânzilor, majorărilor şi penalităţilor de orice fel şi, respectiv, pentru reducerea capitalului creanţei sub cota de diminuare a valorii obiectului garanţiei ori a valorii părţii garantate dintr-o creanţă cu rang inferior; c) novaţia obligaţiei de garanţie prin constituirea unei garanţii suplimentare, reale sau personale ori prin substituirea obiectului garanţiei cu un alt obiect. (3) Reclamantul, într-o cerere de ridicare a suspendării, trebuie să facă dovada faptului prevăzut la alin. (1) lit. a), b), rămânând debitorului/administratorului sau altei părţi interesate sarcina producerii dovezii contrare şi, respectiv, a celorlalte elemente”. În speţă, valoarea imobilului ce constituie garanţie pentru recurenta creditoare este de 610.000 lei, echivalent a 142.500 euro, potrivit raportului de evaluare întocmit în procedura de insolvenţă, este pe deplin acoperită de valoarea totală a creanţelor recurentei înscrise la masa credală şi garantate cu acel obiect, anume 1.108.058,11 lei. De asemenea, respectiva valoare este pe deplin acoperită şi de suma de 808.202,68 lei, reprezentând creanţa deţinută de recurentă împotriva debitoarei la data de 13.03.2012, după diminuarea cuantumului iniţial al creanţei în urma valorificării altor bunuri imobile constituite drept garanţie. În speţă nu a fost propus un plan de reorganizare, astfel că nu se poate reţine că imobilul prezintă o importanţă determinantă pentru reuşita acestuia. De asemenea, imobilul nu face parte dintr-un ansamblu funcţional, fiind vorba despre un teren intravilan având categoria de folosinţă „curţi construcţii”, pe care se află edificată o casa de locuit.
Secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal, Decizia nr. 2720 din 5 decembrie 2012
Prin cererea înregistrată la Tribunalul Specializat Argeș la data de 21.03.2012, creditoarea Banca Transilvania SA Cluj Napoca - Sucursala Pitești a solicitat judecătorului sindic să dispună ridicarea suspendării acțiunilor judiciare și extrajudiciare pentru realizarea creanțelor asupra debitorului SC F. D. SRL și valorificarea imediată a bunului supus garanției.
în motivarea cererii, creditoarea a arătat că a acordat debitoarei SC F. D. SRL trei credite, pentru care a constituit garanții imobiliare în baza unor contracte de ipotecă. Printre bunurile care au constituit obiectul garanțiilor se numără imobilul constituit din teren intravilan de 447 mp și casă de locuit P+1E, situat în Pitești, jud. Argeș, pentru care a fost încheiat contractul de ipotecă de rangul 4 nr.
Creditoare a fost înscrisă în tabelul preliminar al creanțelor cu suma de 1.108.058,11 lei, iar la data de 13.03.2012 banca deținea față de debitoarea SC F. D. SRL o creanță în suma totală de 808.202,68 lei ca urmare a faptului că au fost valorificate bunuri imobile ale debitoarei și ale terților constituite în garanție.
Creditoarea a mai arătat că cererea sa întrunește condițiile prevăzute de art. 39 din Legea nr. 85/2006 în sensul că obiectul garanției nu prezintă importanță determinantă pentru reușita unui potențial plan de reorganizare, dar este supus riscului de scădere a valorii lui și a sumei cu care poate fi valorificat din cauza crizei economice și acumulării accesoriilor la creanța garantată.
Prin sentința nr. 929/22.05.2012 judecătorul sindic din cadrul Tribunalului Specializat Argeș a respins cererea creditoarei ca neîntemeiată, cu motivarea că imobilul vizat de aceasta este sediul societății debitoare, iar valorificarea lui în aceste condiții ar duce la dizolvarea societății debitoare, ca o societate care nu are sediu. S-a concluzionat că este, astfel, un bun care prezintă importanță determinantă pentru reușita planului de reorganizare. S-a mai arătat că reclamanta creditoare a mai beneficiat de valorificarea, în cursul procedurii insolvenței, a unui alt imobil al debitoarei constituit în garanție.
împotriva sentinței a formulat recurs creditoarea, invocând dispozițiile art. 304 pct. 9 și art. 3041 C.proc.civ. și solicitând modificarea sentinței în sensul admiterii cererii creditoarei, cu cheltuieli de judecată, pentru următoarele motive de nelegalitate și netemeinicie:
- motivele pentru care judecătorul sindic a respins cererea băncii nu sunt întemeiate, pertinente și nu se circumscriu condițiilor instituite de art. 39 din Legea nr. 85/2006, condiții neexaminate de instanță. Astfel, cererea băncii întrunește condițiile legale prevăzute de art. 39 alin. (1) lit. a) și b) pentru a fi admisă: valoarea bunului pe care s-a constituit ipoteci, după cum rezultă din raportul de evaluare depus la dosar, este acoperită de valoarea creanței garantate, imobilul este în garanței la toate creditele acordate de bancă debitoarei, nu exist un plan de reorganizare propus în cauză, bunul nu este important pentru reușita unui eventual plan, vânzarea bunului este afectată de interesul scăzut al pieței imobiliare pentru cumpărarea unui imobil de genul lui.
Recurenta a mai arătat că nu există prevedere legală care să impună păstrarea unui sediu neschimbat într-o anumită locație și că debitoare are în patrimoniu și alt imobil în care desfășoară activitate și în care ar putea să stabilească sediul, precum și faptul că administratorul judiciar nu a oferit vreo garanție creditorului în condițiile art. 39 alin. (2).
- nu are relevanță că banca a mai beneficiat de valorificarea în cursul procedurii a unui imobil al debitoarei care a constituit garanție, câtă vreme valorificarea s-a făcut în urma admiterii unei cereri ca cea din speță, care întrunea condițiile art. 39 din Legea nr. 85/2006.
Examinând sentința prin prisma motivelor de recurs de drept și de fapt invocate, Curtea constată că recursul este fondat.
Este adevărat faptul că nu are relevanță că, în cadrul aceleași proceduri, recurenta creditoare a mai beneficiat de valorificarea unui imobil al debitoarei în condițiile art. 39 din Legea nr. 85/2006, întrucât legea nu limitează numărul unor astfel de cereri ori numărul bunurilor care pot fi astfel valorificate într-o astfel de procedură, ci doar îndeplinirea anumitor condiții pentru a se dispune ridicarea suspendării prevăzute la art. 36.
De asemenea, faptul că în imobilul respectiv se află sediul societății debitoare nu este un impediment legal de ridicare a suspendării prev. de art. 36, debitoarea având posibilitatea schimbării sediului într-o altă locație pentru a evita anumite consecințe pe care le atrage lipsa sediului.
în ce privește întrunirea cerințelor legale de ridicare a suspendării, Curtea constată că, potrivit art. 36 din Legea nr. 85/2006, „De la data deschiderii procedurii se suspendă de drept toate acțiunile judiciare, extrajudiciare sau măsurile de executare silită pentru realizarea creanțelor asupra debitorului sau bunurilor sale”.
Potrivit art. 39, „(1) Creditorul titular al unei creanțe garantate cu ipotecă, gaj sau altă garanție reală mobiliară ori drept de retenție de orice fel poate solicita judecătorului-sindic ridicarea suspendării prevăzute la art. 36 cu privire la creanța sa și valorificarea imediată, în cadrul procedurii, cu aplicarea corespunzătoare a dispozițiilor art. 116 - 118 și cu condiția achitării din preț a cheltuielilor prevăzute la art. 121 alin. (1) pct. 1, a bunului asupra căruia poartă garanția sau dreptul de retenție, în una dintre următoarele situații: A. atunci când valoarea obiectului garanției, determinată de un evaluator conform standardelor internaționale de evaluare, este pe deplin acoperită de valoarea totală a creanțelor și a părților de creanțe garantate cu acel obiect: a) obiectul garanției nu prezintă o importanță determinantă pentru reușita planului de reorganizare propus; b) obiectul garanției face parte dintr-un ansamblu funcțional, iar prin desprinderea și vânzarea lui separată, valoarea bunurilor rămase nu se diminuează; B. atunci când nu există o protecție corespunzătoare a creanței garantate în raport cu obiectul garanției, din cauza: a) diminuării valorii obiectului garanției sau existenței unui pericol real ca aceasta să sufere o diminuare apreciabilă; b) diminuării valorii părții garantate dintr-o creanță cu rang inferior, ca urmare a acumulării dobânzilor, majorărilor și penalităților de orice fel la o creanță garantată cu rang superior; c) lipsei unei asigurări a obiectului garanției împotriva riscului pieirii sau deteriorării. (2) în cazurile prevăzute la alin. (1) lit. B, judecătorul-sindic va putea respinge cererea de ridicare a suspendării formulată de creditor, dacă administratorul judiciar/debitorul propune în schimb adoptarea uneia sau mai multor măsuri menite să ofere protecție corespunzătoare creanței garantate a creditorului, precum: a) efectuarea de plăți periodice în favoarea creditorului pentru acoperirea diminuării valorii obiectului garanției ori a valorii părții garantate dintr-o creanță cu rang inferior; b) efectuarea de plăți periodice în favoarea creditorului pentru satisfacerea dobânzilor, majorărilor și penalităților de orice fel și, respectiv, pentru reducerea capitalului creanței sub cota de diminuare a valorii obiectului garanției ori a valorii părții garantate dintr-o creanță cu rang inferior; c) novația obligației de garanție prin constituirea unei garanții suplimentare, reale sau personale ori prin substituirea obiectului garanției cu un alt obiect. (3) Reclamantul, într-o cerere de ridicare a suspendării, trebuie să facă dovada faptului prevăzut la alin. (1) lit. a) și lit. b), rămânând debitorului/administratorului sau altei părți interesate sarcina producerii dovezii contrare și, respectiv, a celorlalte elemente”.
în speță, valoarea imobilului ce constituie garanție pentru recurenta creditoare este de 610.000 lei, echivalent a 142.500 euro, potrivit raportului de evaluare întocmit în procedura de insolvență, este pe deplin acoperită de valoarea totală a creanțelor recurentei înscrise la masa credală și garantate cu acel obiect, anume 1.108.058,11 lei. De asemenea, respectiva valoare este pe deplin acoperită și de suma de 808.202,68 lei, reprezentând creanța deținută de recurentă împotriva debitoarei la data de 13.03.2012, după diminuarea cuantumului inițial al creanței în urma valorificării altor bunuri imobile constituite drept garanție.
în speță nu a fost propus un plan de reorganizare, astfel că nu se poate reține că imobilul prezintă o importanță determinantă pentru reușita acestuia. De asemenea, imobilul nu face parte dintr-un ansamblu funcțional, fiind vorba despre un teren intravilan având categoria de folosință „curți construcții”, pe care se află edificată o casa de locuit.
Prin urmare, cererea recurentei creditoare întrunește condițiile prevăzute de art. 39 alin. (1) lit. A) atât la lit. a) cât și la lit. b).
Cum legea consideră suficientă existența doar a uneia dintre situațiile citate mai sus, rezultă că cererea băncii creditoare este întemeiată și trebuia admisă.
Pentru cele expuse, văzând dispoz. art. 312 alin. (1) C.proc.civ., Curtea va admite recursul și va modifica sentința în sensul admiterii cererii creditoarei și ridicării suspendării prevăzută de art. 36 din Legea nr. 85/2006 în privința imobilului compus din teren intravilan în suprafață de 447 mp și construcție casă de locuit P+1E, situat în Mun. Pitești, județ Argeș.
Pentru aceste motive, a fost admis recursul declarat de creditoarea Banca Transilvania SA Cluj Napoca - Sucursala Pitești, cu sediul în Pitești, județul Argeș, împotriva sentinței nr. 929 din 22 mai 2012, pronunțată de Tribunalul Specializat Argeș, în dosarul nr. 1314/1259/2010/a3, intimați fiind debitoarea SC F. D. SRL, cu sediul în Pitești, județul Argeș, și lichidatorul judiciar Cabinete Asociate de Practicieni în Insolvență M. și I., cu sediul în Pitești, județul Argeș și a fost modificată sentința în sensul admiterii cererii formulate de creditoare și al ridicării suspendării prev. de art. 36 din Legea nr. 85/2006 în privința imobilului compus din teren intravilan în suprafață de 447 mp și construcție casă de locuit P+1E, situat în Municipiul Pitești, județ Argeș.
| ← Distribuţia sumei existente în contul de depozit cu... | Stabilirea entităţilor care se încadrează în procedura... → |
|---|
