Sesizare transmisă de comisia prevăzută de HG 836/2013. Decizia nr. 67/2014. Curtea de Apel BRAŞOV
Comentarii |
|
Decizia nr. 67/2014 pronunțată de Curtea de Apel BRAŞOV la data de 20-05-2014 în dosarul nr. 861/62/2014
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL B.
SECȚIA PENALĂ ȘI PENTRU CAUZE CU MINORI
DECIZIA PENALĂ NR. 67/C DOSAR NR._
Ședința publică din data de 20 mai 2014
Instanța constituită din:
- Completul de judecată CC8
- Președinte - M. G. L. - judecător
- Grefier - O. S.
Cu participarea reprezentantei Ministerului Public – Lucreția T. – procuror în cadrul Parchetului de pe lângă Curtea de Apel B.
Pe rol fiind soluționarea contestației formulată de P. DE PE L. TRIBUNALUL B. împotriva sentinței penale nr. 66/S din 28 februarie 2014, pronunțată de Tribunalul B. în dosarul penal nr._ .
Dezbaterile în cauza de față s-au desfășurat în conformitate cu dispozițiile art. 369 Cod Procedură penală, în sensul că toate afirmațiile, întrebările și susținerile celor prezenți, inclusiv ale președintelui completului de judecată au fost înregistrate cu mijloace tehnice audio-video.
La apelul nominal făcut în ședința publică se prezintă intimatul condamnat C. S. P., în stare de arest ( deținut în Penitenciarul Miercurea C. ) asistat de apărătorul desemnat din oficiu, av. P. G..
Procedura îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei, după care:
Întrebate fiind, părțile declară că nu mai au cereri de formulat în cauză.
Având în vedere că nu mai sunt alte cereri de formulat, instanța constată cauza în stare de soluționare și acordă cuvântul la dezbateri.
Reprezentanta Ministerului Public arată că prin contestația formulată de P. de pe lângă Tribunalul B. împotriva sentinței penale nr. 66/S din 28 februarie 2014 pronunțată de Tribunalul B. în dosarul penal nr._, s-a criticat aspectul de nelegalitate relativ la respingerea cererii formulată de către Comisia de evaluare a incidenței aplicării legii penale mai favorabile constituită la nivelul Penitenciarului C. cu privire la condamnatul C. S. P., pentru care instanțele de judecată au dispus aplicarea unei pedepse rezultante de 5 ani închisoare și interzicerea pe o durată de 2 ani a drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a teza a II-a și b Cod penal din 1968. Arată că în cauză s-a constatat de către Comisia de evaluare a incidenței aplicării legii penale mai favorabile constituită la nivelul Penitenciarului C. faptul că în compunerea acestei pedepse rezultante de 5 ani închisoare există o pedeapsă de 3 ani aplicată pentru comiterea infracțiunii de tentativă la furt calificat, cuantum care depășește maximul special prevăzut de noul Cod penal astfel încât s-a apreciat că în speță este incident art. 6 alin. 1 din noul Cod penal și s-a propus aplicarea acestui articol cu privire la cuantumul acestei pedepse în sensul reducerii de la 3 ani la 2 ani și 6 luni. Instanța de fond a constatat și ea incidența art. 6 alin. 1 din noul Cod penal relativ la infracțiunea de tentativă la furt calificat însă dând eficiență regulilor concursului de infracțiuni în reglementarea vechiului Cod penal a ajuns la concluzia că pedeapsa aplicabilă nu este mai mică decât cea în executarea căreia condamnatul se găsește, astfel că a considerat că sesizarea Comisiei specializate trebuie respinsă. De asemenea, s-a considerat că și prin aplicarea regulilor concursului de infracțiuni în raport cu noul Cod penal, adiționarea la pedeapsa cea mai grea de 4 ani și 6 luni închisoare, stabilită pentru una dintre infracțiunile componente ale concursului de infracțiuni, a unei treimi din suma celorlalte pedepse ar determina stabilirea unei pedepse mult mai mari decât pedeapsa în executarea căreia se află condamnatul C. S. P.. Precizează că, critica adusă de către Ministerul Public sentinței pronunțate în cauză de către Tribunalul B. vizează tocmai acest aspect al respingerii cererii formulate de către Comisia de evaluare a incidenței aplicării legii penale mai favorabile constituită la nivelul Penitenciarului C. relativ la reducerea pedepsei pentru infracțiunea de tentativă la furt calificat, Ministerul Public apreciind că instanța de fond în temeiul dispozițiilor art. 6 alin. 1 din noul Cod penal era obligată a reduce cuantumul pedepsei la maximul special prevăzut de noul Cod penal. Ca urmare, pentru aceste motive, având în vedere și dezlegarea problemei de drept avute în vedere de Curtea de Apel B. la termenul anterior de judecată, dezlegare pentru care instanța a dispus suspendarea cauzei, solicită admiterea contestației formulată de către P. de pe lângă Tribunalul B. împotriva sentinței penale nr. 66/S din 28 februarie 2014 pronunțată de Tribunalul B. în dosarul penal nr._ și în consecință a se reduce această pedeapsă de 3 ani închisoarea aplicată condamnatului C. S. P. pentru infracțiunea de tentativă la furt calificat la maximul special prevăzut de Codul penal în vigoare. De asemenea, în ceea ce privește concursul de infracțiuni, în urma descontopirii și repunerii în individualitatea lor a tuturor pedepselor, solicită a se face aplicarea dispozițiilor vechiului Cod penal și în final a se aprecia că pedeapsa urmează a rămâne nemodificată. Totodată, solicită și anularea vechiului mandat și emiterea unui nou mandat de executare.
Avocat oficiu P. G., având cuvântul pentru intimatul condamnat C. S. P., arată că achiesează la concluziile reprezentantei Ministerului Public și drept urmare solicită admiterea contestației formulată de către P. de pe lângă Tribunalul B. împotriva sentinței penale nr. 66/S din 28 februarie 2014 pronunțată de Tribunalul B. în dosarul penal nr._, admiterea sesizării formulată de către Comisia de evaluare a incidenței aplicării legii penale mai favorabile din cadrul Penitenciarului C. și pe cale de consecință a se face aplicarea art. 6 alin. 1 din noul Cod penal, în sensul reducerii cuantumului pedepsei de 3 ani închisoare aplicată condamnatului C. S. pentru infracțiunea de tentativă la furt calificat la maximul special prevăzut de Codul penal în vigoare.
Intimatul condamnat C. S. P., având ultimul cuvânt, arată că lasă la aprecierea instanței soluția pe care aceasta o va adopta vizavi de contestația formulată de către P. de pe lângă Tribunalul B. împotriva sentinței penale nr. 66/S din 28 februarie 2014 pronunțată de Tribunalul B. în dosarul penal nr._ .
CURTEA,
Constată că, prin sentința penală nr. 66/S/28.02.2014, Tribunalul B. a dispus respingerea sesizării formulate de Comisia de evaluare a incidenței aplicării legii penale mai favorabile din cadrul Penitenciarului C. cu privire la C. S. P., în prezent aflat în executarea pedepsei de 5 ani închisoare aplicate prin sentința penală nr. 192/11.07.2013 a Tribunalului B. pronunțată în dosarul penal nr._, în baza căreia a fost emis mandatul de executare a pedepsei 568/05.08.2013.
Pentru a pronunța această hotărâre, Tribunalul a reținut că a fost sesizat de Comisia de evaluare a incidenței aplicării legii penale mai favorabile din cadrul Penitenciarului C. în vederea reducerii, prin aplicarea legii penale mai favorabile, a pedepsei de 3 ani închisoare ce intră în componența pedepsei rezultante de 5 ani închisoare în executarea căreia se află condamnatul. În sesizarea formulată de Comisia de specialitate din cadrul Penitenciarului s-a arătat că se impune aplicarea art. 6 alin. 1 din noul Cod penal cu privire la pedeapsa de 3 ani închisoare aplicată condamnatului pentru infracțiunea de furt calificat în forma tentativei, prevăzută de art. 20 raportat la art. 208 – art. 209 alin. 1 lit. e, i și g Cod penal, incriminată în art. 32 alineat 1 Cod penal raportat la art. 229 alineat 1 litera b, d din noul Cod penal.
Tribunalul a constatat că deținutul C. S. P. se află în prezent în executarea pedepsei rezultante de 5 ani închisoare și 2 ani pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prevăzute de art. 64 alin. 1 lit. a teza a II-a, lit. b Cod penal vechi, aplicată ca urmare a contopirii unui număr de 6 pedepse, cea mai grea pedeapsă fiind cea de 4 ani și 6 luni închisoare stabilită prin sentința penală nr. 66/24.01.2012 a Judecătoriei B. pentru infracțiunea de furt calificat, prevăzută de art. 208 alin. 1, art. 209 alin. 1 lit. g, i Cod penal vechi, cu corespondent în art. 229 alin. 1 lit. b, d din noul Cod penal.
Deși verificând, prin prisma art. 6 alin. 1 din Codul penal, pedeapsa de 3 ani închisoare stabilită prin sentința penală nr. 2434/2008 a Judecătoriei A. pentru infracțiunea de furt calificat în forma tentativei, prevăzută de art. 20 Cod penal vechi raportat la art. 208 alin. 1 – art. 209 alin. 1 lit. e, i, g Cod penal vechi, Tribunalul a constatat că fapta are corespondent în prevederile art. 32 alin. 1 din noul Cod penal raportat la art. 229 alin. 1 lit. b, d, din noul Cod penal, limitele de pedeapsă fiind de la 6 luni la doi ani și jumătate și ar rezulta că pedeapsa stabilită pentru această infracțiune depășește limita maximă prevăzută de noul Cod penal. De asemenea, a reținut că reducerea acestei pedepse până la limita de 2 ani și 6 luni închisoare nu ar aduce nicio modificare în situația juridică a condamnatului, întrucât rezultanta pe care o execută în prezent este stabilită prin adăugarea la pedeapsa cea mai grea de 4 ani și 6 luni închisoare stabilită prin sentința penală nr. 66/S/24.01.2012 a Judecătoriei B. pentru infracțiunea de furt calificat, prevăzută de art. 208 alin. 1, art. 209 alin. 1 lit. g, i Cod penal vechi, cu corespondent în art. 229 alin. 1 lit. b, d din noul Cod penal, a sporului de 6 luni aplicat prin altă hotărâre judecătorească ( sentința penală nr. 336/S/11.08.2010 a Tribunalului B. ) și intrat în puterea lucrului judecat. Pentru infracțiunea de furt calificat prevăzută de art. 208 alin. 1, art. 209 alin. 1 lit. g, i Cod penal vechi, cu corespondent în art. 229 alin. 1 lit. b, d, din noul Cod penal, limitele actuale de pedeapsă sunt închisoarea de la 1 la 5 ani, astfel încât pedeapsa cea mai grea avută în vedere la stabilirea pedepsei rezultante pe care o execută condamnatul C. S. P. a rămas nemodificată.
Pentru aprecierea legii penale mai favorabile, Tribunalul a realizat un calcul teoretic pentru determinarea pedepsei rezultante la care s-ar ajunge prin aplicarea legii penale noi, numai în acest fel fiind posibilă realizarea comparației cu situația actuală. Astfel, dacă pedeapsa de 3 ani închisoare ar fi redusă la 2 ani și 6 luni închisoare prin aplicarea art. 6 alin. 1 din noul Cod penal, prin aplicarea regulilor concursului de infracțiuni potrivit regulilor stabilite de legea nouă, la pedeapsa cea mai mare, de 4 ani și 6 luni închisoare s-ar impune, potrivit art. 39 alin. 1 lit. b din noul Cod penal, adăugarea unei treimi din suma pedepselor stabilite pentru cele două infracțiuni pentru care s-ar reduce limitele de pedeapsă, ajungându-se astfel la o pedeapsă mai mare decât cea pe care condamnatul o execută în prezent.
Chiar dacă s-ar da eficiență regulilor de la concursul de infracțiuni stabilite de legea veche și s-ar contopi pedepsele de 3 ani și 6 luni închisoare și 2 ani interzicerea drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a teza a II-a, lit. b Cod penal vechi, 3 ani închisoare, 2 ani și 6 luni închisoare ( redusă în baza art. 6 alin. 1 din noul Cod penal ), 4 ani și 6 luni închisoare, 2 ani și 6 luni închisoare, 3 ani închisoare și sporul de 6 luni închisoare intrat în puterea lucrului judecat, nu s-ar putea aplica o pedeapsă mai mică decât cea de 5 de ani închisoare și 2 ani interzicerea unor drepturi, respectiv pedeapsa cea mai grea, ale cărei limite rămân neschimbate, la care se adaugă sporul intrat în puterea lucrului judecat.
Constatând că aplicarea prevederilor art. 6 alin. 1 din noul Cod penal cu privire la două dintre cele trei infracțiuni concurente pentru care s-a stabilit răspunderea penală a condamnatului nu ar atrage o modificare a situației juridice a acestuia, pedeapsa rezultantă rămânând neschimbată, Tribunalul a respins sesizarea formulată de Comisia de evaluare a incidenței aplicării legii penale mai favorabile din cadrul Penitenciarului C..
Împotriva acestei sentințe a formulat contestație P. de pe lângă Tribunalul B., solicitând să se constate că pentru pedeapsa de 3 ani aplicată pentru comiterea infracțiunii de tentativă la furt calificat, cuantum care depășește maximul special prevăzut de noul Cod penal, este incident art. 6 alin. 1 din noul Cod penal, impunându-se reducerea de la 3 ani la 2 ani și 6 luni
Analizând contestația formulată, instanța reține dispozițiile art. 6 alineat 1 din Codul penal în conformitate cu care, după rămânerea definitivă a hotărârii de condamnare și până la executarea completă a pedepsei închisorii a intervenit o lege ce prevede o pedeapsă mai ușoară, sancțiunea aplicată, dacă depășește maximul special prevăzut de legea nouă pentru infracțiunea săvârșită, se reduce la acel maxim.
În interpretarea articolului sus menționat, Curtea consideră că art. 6 alineat 1 Cod penal se referă la o pedeapsă și la un maxim special pentru fiecare infracțiune în parte, în caz de concurs de infracțiuni.
Prin decizia nr. 1/14.04.2014, Înalta Curte de Casație și Justiție a stabilit că într-o primă etapă se verifică incidența dispozițiilor art. 6 Cod penal cu privire la pedepsele individuale, într-o a doua etapă se verifică dacă pedeapsa rezultantă aplicată potrivit vechii legi depășește maximul la care se poate ajunge în baza legii noi, conform art. 39 Cod penal, iar în cazul în care pedeapsa rezultantă aplicată potrivit legii vechi nu depășește maximul la care se poate ajunge conform art. 39 Cod penal, pedeapsa rezultantă va rămâne astfel cum a fost stabilită potrivit legii vechi. Această interpretare este obligatorie până la alte dispoziții contrare, cum ar fi o decizie a Curții Constituționale, care s-a pronunțat într-o speță similară, cu privire la neconstituționalitatea articolului 5 Cod penal.
Prin urmare, reducerea pedepselor individuale la maximul prevăzut în legea nouă este obligatorie, chiar dacă pedeapsa rezultantă rămâne aceeași, astfel cum a motivat și instanța supremă, ce a arătat că această operațiune este obligatorie și ea trebuie să aibă loc independent de soarta pedepsei rezultante, întrucât pedeapsa pentru fiecare infracțiune în parte poate avea semnificații de sine stătătoare, independent de pluralitate, în cazuri precum incidența unei alte legi mai favorabile, incidența unui act de clemență, etc.
Contestația formulată de P. de pe lângă Tribunalul B. este deci întemeiată, va fi admisă, va fi desființată sentința atacată în totalitate iar în rejudecare se va reduce pedeapsa ce depășește maximul din noua lege la nivelul acestui maxim, pedeapsa rezultantă urmând să rămână aceeași.
Astfel, în rejudecare, se va admite sesizarea formulată de Comisia de evaluare a incidenței aplicării legii penale mai favorabile constituită la nivelul Penitenciarului C. în baza H.G. nr. 836/2013.
În baza art. 6 alin. 1 din Codul penal, va reduce de la 3 ani închisoare la 2 ani și 6 luni închisoare pedeapsa aplicată condamnatului C. S. P. pentru săvârșirea infracțiunii de tentativă de furt calificat, prevăzută de art. 20 Cod penal din 1968, art. 208 alineat 1 Cod penal, art. 209 alineat 1 literele e, i și g Cod penal de la 1968 ( actualmente infracțiunea de tentativă de furt calificat prevăzută la art. 32 alineat 1 Cod penal raportat la art. 229 alineat 1 literele b, d Cod penal ) prin sentința penală nr. 2434/08.10.2008 a Judecătoriei A..
Va menține pedeapsa rezultantă de 5 ani închisoare și 2 ani pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prevăzute de art. 64 alineat 1 litera a teza a II-a, litera b Cod penal din 1968.
Va anula mandatul de executare a pedepsei închisorii nr. 568/05.08.2013 emis de Tribunalul B. și va dispune emiterea unui nou mandat de executare a pedepsei închisorii care să cuprindă și prezentele dispoziții.
În baza art. 272 Cod procedură penală, se va suporta din fondurile Ministerului de Justiție și se va plăti Baroului B. suma de 100 lei reprezentând onorariul avocatului desemnat din oficiu în procedura contestației.
În baza art. 275 alin. 3 Cod procedură penală, cheltuielile judiciare avansate de stat în procedura contestației vor rămâne în sarcina acestuia.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Admite contestația formulată de P. de pe lângă Tribunalul B. împotriva sentinței penale nr. 66/S/28.02.2014 pronunțată de Tribunalul B. în dosarul penal nr._, pe care o desființează în totalitate.
Rejudecând cauza:
Admite sesizarea formulată de Comisia de evaluare a incidenței aplicării legii penale mai favorabile constituită la nivelul Penitenciarului C. în baza H.G. nr. 836/2013.
În baza art. 6 alin. 1 din Codul penal, reduce de la 3 ani închisoare la 2 ani și 6 luni închisoare pedeapsa aplicată condamnatului C. S. P. pentru săvârșirea infracțiunii de tentativă de furt calificat prevăzută de art. 20 Cod penal din 1968, art. 208 alineat 1 Cod penal, art. 209 alineat 1 literele e, i și g Cod penal de la 1968 ( actualmente infracțiunea de tentativă de furt calificat prevăzută la art. 32 alineat 1 Cod penal raportat la art. 229 alineat 1 literele b, d Cod penal ) prin sentința penală nr. 2434/08.10.2008 a Judecătoriei A..
Menține pedeapsa rezultantă de 5 ani închisoare și 2 ani pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prevăzute de art. 64 alineat 1 litera a teza a II-a, litera b Cod penal din 1968.
Anulează mandatul de executare a pedepsei închisorii nr. 568/05.08.2013 emis de Tribunalul B. și dispune emiterea unui nou mandat de executare a pedepsei închisorii care să cuprindă și prezentele dispoziții.
În baza art. 272 Cod procedură penală, se suportă din fondurile Ministerului de Justiție și se plătește Baroului B. suma de 100 lei reprezentând onorariul avocatului desemnat din oficiu în procedura contestației.
În baza art. 275 alin. 3 Cod procedură penală, cheltuielile judiciare avansate de stat în procedura contestației rămân în sarcina acestuia.
Definitivă.
Pronunțată în ședință publică azi, 20.05.2014.
PREȘEDINTE GREFIER
M. G. L. O. S.
Red. M.L./19.06.2014
Dact. O.S./20.06.2014
2 exemplare
Jud. fond: R. D. R.
← Plângere împotriva rezoluţiilor sau ordonanţelor... | Sfidarea organelor judiciare. Art. 272 ind 1 C.p.. Decizia nr.... → |
---|