Ucidere din culpă. Art.178 C.p.. Decizia nr. 312/2014. Curtea de Apel CLUJ

La apelul nominal făcut în cauză se prezintă inculpatul, asistat de apărător din oficiu, av.V. R., din Baroul Cluj, părțile civile B. L., V. C. și V. G., asistați de apărător ales, av.L. I., din Baroul N., ambii avocați cu delegații la dosar, lipsă fiind părțile civile V. M., S. M., partea resp.civilmente ., partea vătămată S. de Ambulanță Cluj și asigurator . Suc.Reg.Cluj.

Procedura de citare este legal îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei, după care Curtea dispune recalificarea căii de atac din recurs în apel, având în vedere . codului de procedură penală.

Nefiind cereri de formulat ori excepții de ridicat, instanța acordă cuvântul pentru susținerea apelului.

Apărătorul părților civile solicită respingerea apelului declarat de asigurator ca nefondat și menținerea ca legală și temeinică a sentinței atacate. Susține că sumele acordate de instanța fondului au un caracter rezonabil, nu sunt exagerate și nu se poate reține că părțile civile s-ar îmbogăți fără just temei. Suferințele încercate justifică pe deplin acordarea despăgubirilor în cuantumul stabilit de instanță. Daunele solicitate nu sunt exagerate, ci sunt în acord cu alte hotărâri recente ale instanțelor din țară. Solicită să se aibă în vedere că victima era pe trecerea de pietoni și se deplasa la serviciu, fără să fie în stare de ebrietate. Pentru toate aceste considerente, solicită respingerea apelului, cu cheltuieli de judecată în cuantum de 1000 lei reprezentând onorariu avocațial, conform chitanței depuse la dosar.

Apărătorul inculpatului solicită admiterea apelului, desființarea sentinței atacate și judecând, pronunțarea unei noi hotărâri prin care să se dispună reducerea despăgubirilor civile acordate părților civile. Susține că daunele morale nu trebuie să aibă un caracter excesiv punitiv, ci un caracter compensator și să nu se transforme într-o îmbogățire fără justă cauză. Cu excepția mamei, celelalte părți civile nu locuiau cu victima, ci în străinătate și se gospodăreau și întrețineau singure. Cu onorariu avocațial din FMJ.

Reprezentantul Parchetului respingerea apelului declarat de asigurator ca nefondat și menținerea ca legală și temeinică a sentinței atacate. Susține că accidentul s-a produs din culpa exclusivă a inculpatului, care a aruncat victima 26 metri înainte, în timp ce aceasta se afla în raza de acțiune a trecerii de pietoni.

Inculpatul, având ultimul cuvânt, lasă la aprecierea instanței soluția ce se va pronunța în cauză.

CURTEA

Prin sentința penală nr.112 din 31 ianuarie 2014 a Judecătoriei G. a fost condamnat inculpatul Ș. V.-C., fiul lui I. și A., născut la 28 iulie 1979, în localitatea Cehu Silavaniei, județul S., cetățenie română, căsătorit, un copil minor, școală postliceală, conducător auto la S.C. F. Z. S.R.L. Baia M., fără antecedente penale, posesor al cărții de identitate . nr._, eliberat de SPCLEP Baia M., domiciliat în satul R., nr. 339, . codul numeric personal_, la pedeapsa de:

-- 2 ani închisoare pentru săvârsirea infracțiunii de ucidere din culpă, prevăzută de articolul 178 alineatele (1) și (2) din Codul penal, cu aplicarea articolului 320¹ din Codul de procedură penală.

S-a suspendat condiționat executarea pedepsei precizate la punctul 1, pe durata termenului de încercare de 4 ani.

S-a atras atenția inculpatului asupra dispozițiilor articolului 83 din Codul penal, a căror nerespectare determină revocarea suspendării condiționate a executării pedepsei.

S-a interzis inculpatului, pe durata executării pedepsei principale, dreptul prevăzut de articolul 64 alineatul 1 litera a), teza a II-a din Codul penal. Pe durata suspendării condiționate a executării pedepsei, suspendă și executarea pedepsei accesorii precizate.

În temeiul articolului 7 din Legea numărul 76/2008, s-a dispus prelevarea de probe biolgice de la inculpat.

A fost obligat inculpatul să achite părții civile S. de Ambulanță al Județului Cluj, despăgubiri civile în sumă de 281 lei, plus dobânda legală începând cu data de 11.08.2012 și până la data achitării integrale a sumei datorate.

S-a constatat că S. C. ,,O. V. Insurance Group” S. A. are calitatea de asigurător în prezenta cauză.

A fost obligat inculpatul să achite părții civile V. M., despăgubiri civile în sumă de 13.000 lei, cu titlu de daune materiale.

A fost obligat inculpatul să achite părții civile V. M., despăgubiri civile în sumă de 50.000 euro, echivalent în lei, cu titlu de daune morale.

10. Obligă pe inculpat să achite despăgubiri civile în sumă de câte 35.000 euro pentru fiecare, echivalent în lei, cu titlu de daune morale, părților civile S. M., B. L., V. C. și V. G..

A fost obligat inculpatul să achite 2.500 lei, cheltuieli judiciare către partea civilă V. M..

S-a consatat că S. C. ,,F. Z.’’ nu are calitate de parte responsabilă civilmnete în prezenta cauză.

A fost obligat inculpatul să achite 3.000 lei, cheltuieli judiciare către stat.

Pentru a pronunța această soluție, prima instanță a reținut că în data de 10 august 2012, la orele 5,45, organele de politie au fost sesizate în legătură cu împrejurarea că pe DN 1 C- E 576, în localitatea Iclod, s-a produs un accident de circulație soldat cu decesul unei victime. Deplasându-se la fața locului, organele de cercetare penală au constatat că în accident a fost implicată autoutilitara F. Ducato cu numărul de înmatriculare_ condusă de inculpatul Ș. V.-C., care a accidentat pietonul V. A.-R..(volumul I, filele 8-25)

În localitatea Iclod la km. 35, locul accidentului, carosabilul era din asfalt, suprafața părții carosabile uscată, cu o lățime de 7 m, fiind marcată separarea sensurilor de circulație, câte o bandă pentru fiecare sens. Suprafața părții carosabile avea acostamente consolidate de 2,80 m. și 2,40 m. rigole, spații verzi și trotuare. Drumul era în aliniament. În zonă exista trecere pentru pietoni marcată și semnalizată corespunzător. Circulația se desfășura în condiții de noapte, semiîntuneric, iar iluminatul public nu funcționa.(volumul I, filele 8-25)

În data de mai sus, în jurul orelor 3, inculpatul Ș. V.-C. a plecat din Baia-M. spre Cluj-N. conducând F. Ducato cu numărul de înmatriculare_ . Inculpatul era angajat la . BAIA M. în calitate de conducător auto și efectua trasport de produse de carmangerie, având o încărcătură de cca. 700 kg.. În jurul orelor 5,45, inculpatul a ajuns în localitatea Iclod, județul Cluj, în apropierea trecerii de pietoni de la km 35 m., marcată și indicată corespunzător. Circulând cu luminile de întâlnire, cu o viteză de cca. 70 km/h, pe banda sa de circulație și cel mai probabil în parte pe acostamentul consolidat corespunzător acesteia, inculpatul a lovit victima V. A.-R. în vârstă de 45 ani, care se deplasa pe partea carosabilă, pe trecerea pentru pietoni, traversând drumul public în mers normal, din partea stângă spre partea dreaptă(raportat la direcția de deplasare a inculpatului). Inculpatul a văzut cu întârziere pietonul angajat în traversare și a inițiat manevra de frânare și ocolire spre dreapta, fără a evita impactul cu pietonul. În momentul impactului, victima se afla pe banda de circulație a direcției de deplasare a inculpatului, apropiindu-se în traversare de acostamentul consolidat.(volumul I, filele 48-50, 53-60)

Victima a fost lovită cu partea stângă față a autoutilitarei și a fost proiectată cca. 26 m. spre inainte-stânga, căzând pe partea carosabilă în zona marcajului care delimita cele două sensuri de circulație. Inculpatul a oprit autoutilitara pe acostamentul consolidat al benzii sale de circulație și a manevrat-o câțiva metri înapoi, a coborât din autoutilitară și s-a deplasat spre victimă.(volumul I, filele 8-25, 48-50, 53-60)

Victima se deplasa spre stația de autobuz pentru a ajunge la locul de muncă S.C. IRROM INDUSTRIE S.R.L. În stația de autobuz situată înafara părții carosabile a direcției de deplasare a inculpatului, în apropierea trecerii de pietoni, așteptau mai multe persoane, colegi ai victimei și care au văzut producerea accidentului. Accidentul a fost anunțat la serviciul de urgență 112 iar la fața locului s-a deplasat o ambulanță și apoi organele de poliție. Ambulața sosită la fața locului a constatat decesul victimei, care a fost trasportată la morga Spitalului Municipal G..(volumul I, filele 53-60, volumul II)

Cu ocazia cercetării locului faptei, nu au fost descoperite urme de frânare, doar fragmente de material plastic provenind de la autoutilitară, pe banda de mers G.-Cluj N., căciula victimei pe banda de mers Cluj N.-G., geanta victimei pe acostamentul direcției de deplasare G.-Cluj N., începând de la distanța de 3,5 m de la trecerea de pietoni.(volumul I, filele 8-25)

Avariile constatate la autoutilitară au fost în zona: bară protecție față partea stângă, farului stâng față, aripei stânga față, parbriz.( volumul I, filele 8-25, 26-27)

Conform raportului de constatare medico-legală eliberat de I.M.L.Cluj, moartea victimei V. A.-R. a fost violentă și s-a datorat hemoragiei interne prin ruptură de cord. Leziunile tanatogeneratoare traumatice s-au putut produce prin lovire-proiectare-târâre în cursul unui accident rutier. Între leziuni și deces există legătură de cauzalitate directă. Sângele recoltat de la cadavru nu conținea alcool eticlic. Moartea poate data din 10 august 2012.(volumul I, filele 34-37)

Inculpatului i s-au recoltat probe biologice iar alcoolemia acestuia a fost 0 g/l.(volumul I, filele 29-31)

Autoutilitara condusă de inculpat corespundea circulației pe drumurile publice(volumul I, filele 34-35).

Accidentul s-a produs din culpa exclusivă a inculpatului, care a încălcat prevederile art. 31 lit. e, f, g, art. 35 alin. 1, art. 48 din OUG 195/2002 R, art. 114 alin. 1 lit. b, art. 123 lit. g din HG 1.391/2006, respectiv nu a folosit luminile de drum și nu a redus viteza până sub 30 km/h la trecerea pentru pietoni, nerespectând astfel semnificația indicatoarelor, marcajelor și regulile de circulație specifice sectorului de drum pe care a avut loc accidentul.

*art. 31 lit. e, f, g din OUG 195/2002, R. ,,Participanții la trafic trebuie să respecte regulile de circulație, semnalele, indicațiile și dispozițiile polițistului rutier, precum și semnificația diferitelor tipuri de mijloace de semnalizare rutieră, în următoarea ordine de prioritate:……..

e) indicatoarele;

f) marcajele;

g) regulile de circulație.,,

*art. 35 alin. 1 din OUG 195/2002, R. ,,Participanții la trafic trebuie să aibă un comportament care să nu afecteze fluența și siguranța circulației, să nu pună în pericol viața sau integritatea corporală a persoanelor și să nu aducă prejudicii proprietății publice ori private.,,

*art. 48 din OUG 195/2002, R.,,Conducătorul de vehicul trebuie să respecte regimul legal de viteză și să o adapteze în funcție de condițiile de drum, astfel încât să poată efectua orice manevră în condiții de siguranță.

*art. 114 alin. 1 lit. b din HG 1391/2006,,Conducătorii de autovehicule, tramvaie și mopede sunt obligați să folosească instalațiile de iluminare și/sau semnalizare a acestora, după cum urmează:

……….

b) luminile de întâlnire sau de drum, în mers, atât în localități, cât și în afara acestora, după gradul de iluminare a drumului public;

*art. 123 lit. g din HG 1391/2006 ,,Conducătorul de vehicul este obligat să circule cu o viteză care să nu depășească 30 km/h în localități sau 50 km/h în afara localităților, în următoarele situații:

……….

h) la trecerile pentru pietoni nesemaforizate, semnalizate prin indicatoare și marcaje, când drumul public are cel mult o bandă pe sens, iar pietonii aflați pe trotuar, în imediata apropiere a părții carosabile, intenționează să se angajeze în traversare;

În sarcina victimei nu se pot reține încălcări ale regulilor de circulație.

Starea de fapt reținută mai sus a fost dovedită cu următoarele probe administrate în cursul urmăririi penale: procese-verbale de sesizare din oficiu si cercetare la fata locului, schița locului accidentului, planșa fotografică (volumul I, filele 8-25), fișă de urgență prespitalicească ambulanță (volumul I, fila 32), raportul de constatare medico-legală pentru victimă (volumul I, filele 34-37), protocol alcooltest (volumul I, fila 28), buletin de examinare clinică și proces-verbal de prelevare pentru inculpat (volumul I, filele 29-30), buletin de analiză toxicologică-alcoolemie pentru inculpat (volumul I, fila 31), proces verbal de verificare tehnică (volumul I, filele 26-27), declarațiile inculpatului (volumul I, filele 48-50), declarații martori (volumul I, filele 53-60), cópii înscrisuri care servesc la identificare victimă, inculpat/autoutilitară, încărcătură(volumul I, filele 61-84), proces verbal al Inspectoratulului Teritorial de Muncă Cluj(voluml II, filele 1-269) și proces-verbal de prezentare a materialului de urmărire penală (volumul I, filele 92-93).

Din coroborarea acestor probe reiese că inculpatul s-a facut vinovat de săvârșirea infracțiunii pentru care a fost trimis în judecată.

Așa cum s-a arătat mai sus, inculpatul a recunoscut integral săvârșirea infracțiunii și a solicitat aplicarea dispozițiilor articolului 320¹ din Codul de procedură penală. Prin urmare, instanța va reține la încadrarea juridică a infracțiunii pentru care inculpatul a fost trimis în judecată, și dispozițiile articolului 320¹ din Codul de procedură penală.

În drept, fapta inculpatului Ș. V.-C. care în data de 10 august 2012, în jurul orelor 5,45, în calitate de conducător auto la . BAIA-M., prin nerespectarea dispozițiilor art. 31 lit. e, f, g, art. 35 alin. 1, art. 48 din OUG 195/2002 R, art.114 alin. 1 lit. b, art. 123 lit. g din HG 1.391/2006, a cauzat din culpa exclusivă, un accident de circulație în urma căruia a rezultat decesul victimei V. A.-R., întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de ucidere din culpă prev. de art. 178 al.1 și 2 Cod penal.

La individualizarea pedepsei ce se va stabili inculpatului, instanța a avut în vedere următoarele criterii prevăzute de articolul 72 din Codul penal:

a) gradul de pericol social al faptei, care este relativ ridicat raportat la urmările acesteia ;

b) persoana inculpatului, care nu a mai fost condamnat (fila 88, volumul I din dosarul de urmărire penală) ; este angajat la S. C. F. Z. S. R. L. și are o compertare bună la locul de muncă (fila 69 din dosarul instanței);

c) limitele speciale ale pedepsei, conform articolului articolului 320¹ alineatul 7 din Codul de procedură penală.

Avocatul inculpatului a solicitat să se rețină în favoarea inculpatului circumstanța atenuantă prevăzută de articolul 74 litera c0 din Codul penal. Referitor la această circumstanță, așa cum s-a arătat în practica judiciară (Înalta Curte de Casație și Justiție, secția penală, decizia nr. 754/2012; publicată la http://www.scj.ro/), în cazul aplicării dispozițiilor articolului 320¹ din Codul de procedură penală, comportartea sinceră în cursul procsului, constând în recunoașterea săvârșirii faptelor reținute în actul de sesizare a instanței, nu poate fi valorificată ca circumstanță atenuantă judiciară prevăzută în art. 74 alin. (1) lit. c) teza a II-a C. pen., întrucât recunoașterii săvârșirii faptelor nu i se poate acorda o dublă valență juridică. Dispozițiile art. 74 alin. (1) lit. c) C. pen. pot fi aplicate concomitent cu dispozițiile art. 320¹ C. proc. pen., numai atunci când se constată existența unei alte atitudini a inculpatului după săvârșirea infracțiunii decât comportarea sinceră în cursul procesului, dintre cele prevăzute în art. 74 alin. (1) lit. c) C. pen. Prin urmare, întrucât în cauză urmează a se aplica dispozițiile articolului 320¹ din Codul de procedură penală, instanța nu va reține această circumstanță atenuantă.

În baza acestor elemente, instanța va stabilit inculpatului o pedeapsă de 2 ani închisoare.

Deoarece inculpatul nu a mai fost condamnat, pedeapsa aplicată este mai mică de 3 ani închisoare iar inculpatul a avut o comportare sinceră în cursul procesului penal, instanța a apreciat că scopul pedepsei poate fi atins și fără executarea acesteia, astfel că, în temeiul articolului 81 și articolului 82 din Codul penal, va suspenda condiționat executarea pedepsei de 2 ani închisoare, pe durata termenului de încercare de 4 ani.

În temeiul articolului 359 alineatul 1 din Codul de procedură penală, s-a atras atenția inculpatului asupra dispozițiilor articolului 83 din Codul penal, a căror nerespectare determină revocarea suspendării condiționate a executării pedepsei.

În temeiul articolului 71 din Codul penal, vǎzând și hotǎrârea din 28 septembrie 2004 emisǎ de Curtea Europeanǎ a Drepturilor Omului în cauza S. și Pârcǎlab împotriva României precum și decizia numărul 74/2007 dată de Înalta Curte de Casație și Justiție – Secțiile Unite într-un recurs în interesul legii, instanța apreciazǎ în baza criteriilor prevăzute de articolul 71 alineatul 3 din Codul penal, cǎ se justificǎ numai interzicerea dreptului prevăzut de articolul 64 alineatul 1 litera a), teza a II-a din Codul penal, începând cu data rămânerii definitive a sentinței, până la terminarea executării pedepsei, astfel cǎ va proceda în consecințǎ.

În temeiul articolului 71 alineatul 5 din Codul de procedură penală, pe durata suspendării condiționate a executării pedepsei, s-a suspendat și executarea pedepselor accesorii prevăzute de articolul 64 din Codul penal.

Potrivit articolului 1 alineatul 1 din Legea numărul 76/2008, pentru prevenirea și combaterea unor categorii de infracțiuni prin care se aduc atingeri grave drepturilor și libertăților fundamentale ale persoanei, în special dreptului la viață și la integritate fizică și psihică, precum și pentru identificarea cadavrelor cu identitate necunoscută, a persoanelor dispărute sau a persoanelor decedate în urma catastrofelor naturale, a accidentelor în masă, a infracțiunilor de omor sau a actelor de terorism, se constituie Sistemul Național de Date Genetice Judiciare, denumit în continuare S.N.D.G.J. Potrivit articolului 7 din Legea numărul 76/2008, (1) Prelevarea probelor biologice de la persoanele condamnate definitiv la pedeapsa închisorii pentru săvârșirea infracțiunilor prevăzute în anexă este dispusă de instanța de judecată, prin hotărârea de condamnare. Conform anexei la Legea numărul 76/2008, printre infracțiunile în cazul cărora se recoltează probe biologice, în vederea introducerii profilelor genetice în S.N.D.G.J., la punctul 5 se află infracțiunea de ucidere din culpă, prevăzută la art. 178 din Codul penal.

Prin urmare, s-a dispus prelevarea de probe biolgice de la inculpat.

Moștenitorii legali ai victimei V. A.-R. sunt mama V. M. și cei patru frați ai victimei S. M., B. L., V. C. și V. G., conform certificatului de calitate de moștenitor nr. 234 din 28 septembrie 2012 (fila din dosarul de urmărire penală). Moștenitorii victimei au împuternicit cu puteri depline . SRL CLUJ N., să le reprezinte interesele în fața societății de asigurări și a instanței de judecată. . SRL CLUJ N. s-a constituit parte civilă în cauză, urmând ca pretențiile concrete să le precizeze ulterior. Partea reponsabilă civilmente . a achitat suma de 5.000 lei în 11 august 2012 moștenitoarei B. L. cu titlu de ajutor privitor la cheltuielile de înmormântare, întocmindu-se un înscris numit ,,chitanță de plată” (volumul I, filele 39-47 din dosarul de urmărire penală).

Prin actul de la filele 25-35 din dosarul instanței, persoanele vătămate V. M., S. M., B. L., V. C. și V. G. arată că … ne constituim părți civile în cauza penală sus-menționată.

Rugam ca instanța de judecata sa ii oblige pe inculpat în solidar cu partea responsabila civilmente O. V. INSURANCE ASIGURĂRI S.A. … să ne plătească, cu titlu de despăgubiri civile, prejudiciul care ni s-a cauzat prin fapta inculpatului …

În motivarea constituirii de parte civilă, părțile au arătat următoarele:

Paguba pe care am suferit-o și pe care o pretindem, se solicită după cum urmează:

1. V. M. -100.000 EURO

În fapt, în data de 10.08.2012 in jurul orei 5:10 dimineața, D-na V. s-a trezit ca de obicei sa ii pregătească pachetul cu mâncare fiului ei mai mare care urma sa meargă la servici si impreuna cu care locuia. I-a pregătit pachetul de mâncare, 1-a urmărit cum isi soarbe cafeaua după care fiul i-a zis: "M., du-te dumneata si te mai culca, inca nu s-a făcut ziuă, mai stai un pic in pat, odihneste-te ca ziua-i lunga". Nu știa atunci, biata mama, ca avea sa fie ultima discuție, si ultima data când isi va vedea fiul in viata.

Aproximativ un sfert de ora mai târziu, in timp ce traversa regulamentar pe trecerea de pietoni, spre stația de autobuz, cu intenția de a se deplasa către locul de munca, V. R. A. a fost spulberat de către inculpatul Ș. V. C. care conducea autovehiculul_, proprietatea F. Zootehnica S.R.L., autovehicul asigurat la S.C. O. V. INSURANCE S.A.

În urma impactului violent, victima a decedat pe loc, decesul fiind constatat oficial de către echipajul SMURD sosit la fata locului.

Trei zile mai târziu aproximativ 500 de persoane ii conduceau pe ultimul drum a celui ce a fost un fiu și frate extraordinar.

Privind daunele materiale, în conformitate cu art. 49 pct. 2 din Normele privind asigurarea obligatorie de răspundere civila pentru prejudicii produse prin accidente de vehicule, puse in aplicare prin Ordinul CSA Nr. 14/2011 -punerea in aplicare a Normelor privind asigurarea obligatorie de răspundere civila pentru prejudicii produse prin accidente de vehicule, incident în prezenta cauza, în caz de deces, pentru acordarea daunelor materiale si morale se au în vedere următoarele aspecte:

a) cheltuielile de înmormântare, inclusiv piatra funerara, precum si cele efectuate cu îndeplinirea ritualurilor religioase, probate cu documente justificative (facturi fiscale, bonuri fiscale, chitanțe);

b) cheltuielile de transport al cadavrului, inclusiv de îmbălsămare, probate cu documente justificative, de la localitatea unde a avut loc decesul până în localitatea în care se face înmormântarea;

Cheltuielile familiei, efectuate cu ocazia înmormântării sunt în cuantum de 13.360,58 lei. Din declarațiile in cauza, familia a efectuat mai multe cheltuieli după decesul fiului, respectiv fratelui, cu transportul, cu achiziționarea obiectelor de îmbrăcăminte si a celorlalte obiecte necesare înmormântării victimei respectiv: sicriu, cruce, lumânări, precum si mai multe mese de pomenire in ziua înmormântării, la 3 săptămâni, la 6 săptămâni si la un an după deces.

Aceste cheltuieli sunt cele pentru care există documente justificative:

• 7.500 lei reprezentând contract de execuție nr. 1 din 12.03.2012 – construirea mormântului;

• 916 lei reprezentând factura nr._ din data de 11.08.2012;

• 2880 lei reprezentând factura nr._ din data de 13.08.2012;

• 817 lei reprezentând factura nr.1278 din data de 11.08.2012;

• 146 lei - reprezentând chitanța nr. 1718 - îmbălsămarea;

• 548,55 lei reprezentând bon fiscal nr.0058;

• 7,20 lei reprezentând bon fiscal nr.0062;

• 25,00 lei reprezentând bon fiscal nr.0060;

• 209,68 lei reprezentând bon fiscal nr.312;

• 77,3 9 lei reprezentând bon fiscal nr. 15;

• 189 lei reprezentând bon fiscal nr.94;

• 23,76 lei reprezentând bon fiscal nr.206;

• 21 lei reprezentând bon fiscal nr.53;

Cheltuielile ocazionate de înmormântare sunt în cuantum total de 13.360,58 lei.

Pe lângă daunele patrimoniale suferite de părțile vătămate, au existat și prejudicii morale, decurgând din traumele psihice suferite, sechelele post-traumatice care afectează negativ participarea părților vătămate la viața socială, profesională și de familie, comparativ cu situația lor anterioară decesului fiului cel mare, respectiv fratelui acestora.

Din declarațiile mamei, a fraților, a rudelor si a cunoștințelor, se poate observa o puternica legătură între mama și fiul decedat, respectiv, între acesta și frații săi, cu accent pe sprijinul pe care victima accidentului 1-a constituit pentru familie, indeosebi pentru mama sa.

Frații defunctului declarau ca după incetarea din viata a fratelui lor, comportamentul mamei se schimbase, plângea foarte des, devenise foarte retrasa, refuza sa iasă din casa si este tot timpul trista, decesul fiului i-au provocat acesteia grave suferințe de ordin psihic. Dealtfel la peste un an de la accident orice declarație pe care este nevoita sa o dea cu referire la fiul sau, este intrerupta de plâns si lacrimi.

Deși avusese nenumărate oferte de a se muta cu domiciliul si locul de munca in Cluj-N., acesta a refuzat de fiecare data, precizând ca nu o poate lasă pe mama singura. "Daca ma duc si eu, cine o mai ajuta pe biata mama?" Era copilul de suflet al mamei, nu fara temei, mai ales ca, după decesul soțului in urma cu 9 ani, toate grijile gospodăriei i-au revenit fiului rămas cu mama acasă.

Aceste suferințe au fost amplificate si de faptul ca, văduva fiind de 9 ani, decedatul era singurul sprijin real si apropiat al mamei, locuind impreuna cu aceasta, ajutand-o la treburile gospodăriei, si la tot ce era treaba de bărbat in casa. Ii este foarte greu sa accepte faptul ca va ramane fara un sprijin la bătrânețe. "Sunt atâtea treburi de făcut . m-o lăsat singura..."

Este un lucru normal, lăsat de Dumnezeu ca o ordine normala, copiii sa-si ingroape părinții si nu invers. Atunci când aceasta ordine se inversează, fara a exagera, avem de a face cu o tragedie. Pierderea unui copil reprezintă pentru un părinte, fara doar si poate, cea mai mare suferință psihică ce îi poate fi provocată, iar stabilirea unor daune morale în cuantumul precizat, reprezintă o despăgubire rezonabilă, proporțională cu prejudiciul încercat, menită ca într-o oarecare măsura sa repare prejudiciul si suferințele cauzate de această pierdere. Pierderea lui a produs incontestabil o traumă psihică profundă si ireversibilă.

Pierderea unui copil reprezintă pentru un părinte cea mai mare suferință psihică ce îi poate fi provocată, iar stabilirea unor daune morale în cuantum de 100.000 de euro cu titlu de daune morale reprezintă o despăgubire mai mult decât rezonabilă, proporțională cu prejudiciul cauzat.

S-a reținut faptul ca fiind persoana care locuia in aceeași casa cu mama sa, acesta o ajuta in repetate rânduri si cu bani, pensia dânsei de multe ori abia îi ajungea pentru a a se intreține și a cumpăra medicamente. Considerăm că și din acest punct de vedere, trebuie ținut cont de faptul că aceste despăgubiri vor fi menite de a avea cel puțin o lipsă de griji în a-și asigura existența, medicamentele și cele necesare.

Pe de alta parte, decedatul era un real sprijin, o ajuta la tăiatul si adusul lemnelor din pădure, la cositul si aducerea fânului necesar pentru hrana animalelor din gospodărie, lucruri pe care D-na V. nu va mai fi in stare să le facă singură, și care, în lipsa fiului decedat, va fi nevoită sa le plătească oamenilor din . de lemne, de tăiat, crăpat, aranjat, etc. de iarba si fânul necesar pentru hrana animalelor, de care se ocupa in mod constant, fiul pierdut, R.. Toate aceste lucruri, care până acum nu presupuneau un efort financiar, de acum înainte va fi nevoită să le plătească.

Deși este evident că în speță, întreținerea acordată de victimă familiei, cu precădere mamei, era benevolă și consecința firească a bunelor relații dezvoltate în cadrul familiei, potrivit Codului Familiei, descendentul este obligat la întreținere înaintea ascendentului, iar frații și surorile își datorează întreținere după părinți, însă înaintea bunicilor (art.89), in cazul de fata toți cei 4 frați fiind căsătoriți la casele lor, victima accidentului fiind singurul fiu care locuia cu mama sa, văduvă fiind, si care urma să o ajute în caz de nevoie și la bătrânețe.

In acest sens expertiza psihologică extrajudiciară, atașată la dosar, nu face decât să confirme stresul postraumatic, starea de nesiguranță, intensitatea și traumele suferite prin pierderea fiului care era cel mai legat de sufletul ei.

2.SOMESANMARIANA-50.000euro

Era la muncă în Italia când a fost sunată din țară și a aflat trista veste. Și-a luat de urgență bilet de avion (plătind un preț foarte mare pentru bilet luat în aceeași zi) și a ajuns în țară să fie alături de mamă și familie în greaua încercare. Era sora lui favorită, nu era nici un C. sa nu fie la colindat la ei, fiica d-nei M. fiind favorita defunctului. Deși era in Italia vorbeau săptămânal la telefon si țineau legătura foarte strâns. Anii petrecuți împreună, momentele de bucurie pe care le aveau atunci când se întâlneau, au rămas o simplă amintire.

3.B. L. - 50.000 euro

Era sora mai mare, cu care se înțelegea foarte bine. Venea acasă aproape în fiecare weekend împreuna cu familia, ajutau la treburile casei atunci când era nevoie, știind că la A. îi este greu, iar ea locuind in J., nu i se părea greu să vina acasă la mama să mai preia din treburile mamei și ale fratelui ei. Este greu încercată de pierderea fratelui ei, aceasta fiind de multe ori "devastatoare" pentru ea, așa cum precizează raportul de expertiză psihologică. Este de multe ori, parcă prea mult pentru ea, (trecând prin pierderea tatălui, apoi a unei fiice iar acum a fratelui).

4.V. C.- 50.000 euro

Era plecat si el la munca in Italia in momentul petrecerii accidentului, la fel ca si sora sa a venit de urgență în țară ca să fie alături de cei dragi în greaua încercare. Vorbea aproape zilnic iar duminica câte două ore la telefon, cu fratele lui mai mare A.. Fără doar și poate, era fratele cu care se înțelegea cel mai bine, cel cu care putea povesti orice. Expertiza psihologica efectuata relevă acest lucru: "Relația cu fratele său, relație suportivă pentru el, având în vedere faptul că acesta era fratele cel mai mare, a fost totodată relația cu cel mai des și apropiat contact de-a lungul copilăriei, adolescenței și tinereții lui. Lungul istoric de experiențe comune împărtășite cu acesta și-a pus amprenta asupra dezvoltării anumitor laturi ale personalității d-lui V.. în situația dispariției atăt de bruscă și de neașteptată a fratelui său, suportul, în special, moral și emoțional primit de obicei din partea acestuia lipsește, fapt ce devine un reper important în trăirea acuta a suferinței."

5.V. G.-50.000 euro

Era fratele care muncea cel mai mult cu el la câmp și la gospodărie. Nu-1 putea niciodată refuza atunci când R. îl suna și îl ruga să vină acasă să-1 ajute. O făcea cu drag și niciodată nu 1-a refuzat, aporeciind faptul că toata greutatea gospodăriei era pe umerii fratelui lor care zi de zi are grijă de mama lor și de gospodărie. îl încearcă un puternic sentiment de tristețe, gol și amărăciune, simțind uneori că o parte din el a dispărut odată cu fratele. Experiența subiectivă negativă a traumelor de pierdere și existențiale suferite de-a lungul vieții sale (inițial pierderea tatălui, apoi pierderea în împrejurări traumatizante - incendiu - a casei, și recent pierderea fratelui) au un efect cumulativ în consecințe, (amărăciune, tristețe, îngrijorări și gânduri negre).

în ceea ce-i privește pe cei patru frați, suferințele provocate de decesul fratelui lor sunt foarte intense, având în vedere vârsta apropiată a celor patru frați și relația strânsă dintre ei, astfel că o sumă de 50.000 euro daune morale, acordată fiecăruia dintre ei, reprezintă o despăgubire justă în raport cu prejudiciul suferit.

S-a constatat că cei patru frați aveau vârste relativ apropiate, legătura dintre ei fiind cu atât mai strânsă. Deși este incontestabilă suferința încercată de surori și frații victimei, la cuantificarea daunelor morale cuvenite acestora trebuie avut în vedere că, prin evoluția lor firească viitoare, nu vor resimți lipsa fratelui în aceeași măsură ca mama lor, care suferă de mai multe boli cronice, a rămas singură și lipsită de un sprijin la bătrânețe.

În lipsa fratelui lor care locuia cu mama, și pe care o ajuta în tot ceea ce avea nevoie, fie în gospodărie, fie la lucrul pe câmp, frații rămași, sunt nevoiți să preia aceste sarcini și să presteze aceste lucruri, pe rând, pentru ca mama lor să simtă cât mai puțin lipsa acestuia.

Deși locuiesc mai departe de locuința mamei, au fost și sunt nevoiți să meargă mai des la casa părintească pentru a-i distrage atenția mamei și a o face pe aceasta să uite de pierderea fiului drag, pentru că, face ce face și tot pe el îl amintește. Cu toate că o fac din dragoste, toate aceste deplasări dese, până la urma sunt generatoare de costuri și timp în plus pentru frații decedatului, cheltuieli care cu siguranță nu le-ar fi avut dacă acesta ar fi trăit.

Gravitatea prejudiciului încercat de părțile civile este determinat de durata și intensitatea suferințelor psihice provocate de decesul numitului V. A., precum și de urmările în viitor asupra mamei și fraților, fiind evident că pierderea unui copil, respectiv a fratelui, produce traume și suferințe psihice enorme, care persistă în timp.

Deși aceste suferințe sunt inestimabile, pe baza criteriilor prezentate se poate aprecia cuantumul daunelor morale, care considerăm că este unul rezonabil, just și echitabil, fiind stabilit astfel încât să asigure efectiv o compensare suficientă, dar nu exagerată a prejudiciului moral cauzat.

De altfel, consideram ca daunele solicitate in cuantum de câte 50.000 euro pentru fiecare, sunt rezonabile în raport cu faptul că familia a suferit o pierdere a unei persoane dragi, pierdere iremediabila pe care nici o suma de bani, oricât de mare ar fi ea, nu o mai poate compensa,

Aceste daune morale se solicită în compensarea suferinței, a traumelor psihice precum și a prejudiciilor necuantificabile cauzate de pierderea bruscă și în mod violent a fiului respectiv a fratelui părților civile.

Aprecieri generale

Fiind o familie simplă, cu frică de Dumnezeu, nu doresc să insiste pe latura penală, lăsând aceasta la aprecierea instanței, au înțeles că accidentul nu a fost produs cu intenție, fiind considerată o infracțiune care s-a realizat sub forma culpei fara intenție, reglementată de art. 19 alin .1 pct.2 lit.b C.pen., "inculpatul neprevăzând rezultatul faptei sale, deși trebuia și putea să îl prevadă. "

Legătura de cauzalitate dintre elementul material și urmarea imediată este dovedită cu certitudine de întreg materialul probator administrat în cauză.

Chiar în raportul de expertiză medico-legală și în rezultatul de la autopsie se arată că există o legătură de cauzalitate directă între leziunile traumatice cauzate de accidentul rutier și decesul victimei.

Am încercat să prezentăm Instanței o situație cât mai exactă, pentru a-și putea forma convingerea cu privire la ireversibila tragedie resimțită de toți membrii familiei, și la imposibilitatea de acceptere a dispariției premature.

În același timp trebuie ținut cont de faptul că răspunderea civilă delictuală este guvernata de principiul reparării integrale a prejudiciului material și moral cauzat prin fapta săvârșită, ținându-se bineințeles cont de gravitatea prejudiciului moral produs dar și de principiul echității.

De asemenea dorim să precizăm că sumele cerute se încadrează în limitele de despăgubiri prevăzute de către Comisia de Supraveghere a Asigurărilor prin Ordinul CSA Nr. 14/2011 - punerea in aplicare a Normelor privind asigurarea obligatorie de răspundere civila pentru prejudicii produse prin accidente de vehicule care prevede aceste limite art.24 alin.2 lit(b) astfel: pentru vătămări corporale și decese, inclusiv pentru prejudicii fără caracter patrimonial produse în unul și același accident, indiferent de numărul persoanelor prejudiciate, limita de despăgubire se stabilește, pentru accidente produse în anul 2011,la un nivel de 3.500.000 euro, echivalent în lei la cursul de schimb al pieței valutare la data producerii accidentului, comunicat de Banca Națională a României. Pentru accidente produse începând cu anul 2012, limita de despăgubire pentru aceste riscuri se stabilește la un nivel de 5.000.000 euro, echivalent în lei la cursul de schimb al pieței valutare la data producerii accidentului, comunicat de Banca Națională a României. ", iar in comparație cu acestea sumele solicitate sunt infime.

Jurisprudenta in materie

Nu în ultimul rând trebuie avute în vedere hotărârile comunității europene, astfel că în ceea ce privește cererea pentru plata daunelor morale, Curtea Europeana a Drepturilor Omului, a admis repararea bănească a daunelor morale, considerând că, deși suferințele morale nu pot fi comensurate din punct de vedere bănesc, indemnizația acordată persoanei prejudiciate, fără să poată repara prejudiciul moral cauzat, poate da totuși o anumită satisfacție compensatorie de natură a-i atenua suferințele psihice, astfel că și sub aspectul daunelor morale nu se poate susține cu temei că reclamantul a urmărit de a-și asigura un câștig sau o îmbogățire fără just temei, ci a solicitat doar repararea integrală a daunelor materiale și morale suferite conform principiului reparației integrale care guvernează răspunderea civilă delictuală.

CEDO reamintește că o hotărâre prin care se constată o încălcare a drepturilor unei părți, determină statul de a pune capăt acelei încălcări și de a elimina consecințele păgubitoare pentru acea persoană.

Cerințele legii impun ca persoana care a săvârșit o faptă ilicită să repare integral toate prejudiciile ce au rezultat din săvârșirea acesteia, indiferent de caracterul lor, ceea ce reiese din însăși redactarea art.1357 -1371 din Noul Cod Civil, care folosesc termenul general de „prejudiciu", fără a distinge în raport cu caracterul material sau moral al acestuia, ceea ce înseamnă că trebuie reparate atât prejudiciile materiale cât și cele morale cauzate prin orice fapte ilicite, deci, și a celor cu caracter penal.

În dreptul intern, dorim să invederam Instanței, că daunele solicitate nu sunt exagerate, sunt în acord cu alte hotărâri recente ale Judecătoriilor din județ și din țară, și menținute de către Instanțele ierarhic superioare.

Astfel, într-un caz similar, (dosar_/211/2011), având ca obiect art.178 din Cp (ucidere din culpă) prin decizia Curții de Apel Cluj cu nr.1688 din 28 noiembrie 2012, a fost admis recursul părților în ce privește îndreptarea unei erori materiale, însă au fost menținute despăgubirile morale acordate de către Judecătoria Cluj-N. prin sentința penală nr.884 din 13 iulie 2012, respectiv pentru decesul părții vătămate Z.A.A au fost acordate părților civile Z.M (tatăl) -60.000 euro si Z.O (mama) 60.000 euro, iar părții civile T.A.L.(sora) - 50.000 euro.

Concluzii

Cuantumul daunelor trebuie apreciat in mod liber si suveran de magistrat, atât în raport cu aprecierea subiectivă privind gravitatea cauzării suferințelor psihice sau fizice părților vătămate, cât și în raport cu datele obiective care certifică acest fapt, îndeosebi: gravitatea vătămărilor, durata și caracterul ireversibil al acestora, urmările pe care le au sau le pot avea asupra posibilităților de realizare profesionala, sociala si familiala a victimelor.

În acest context acțiunea civilă având ca obiect daunele morale solicitate, pe lângă efectul reparator, consideram ca trebuie să fie si o recunoaștere publică a suferințelor părților vătămate.

Solicităm de asemenea Onoratei Instanțe să constate calitatea de asigurător în cauza a S.C. O. V. INSURANCE GROUP S.A.

Având în vedere cele prezentate, vă rugăm să ne admiteți acțiunea pentru sumele precizate în prezenta constituire, și să obligați pe inculpat în solidar cu partea responsabila civilmente O. V. INSURANCE ASIGURĂRI S.A. la plata cu titlu de despăgubiri civile a prejudiciului care ni s-a cauzat prin fapta inculpatului, respectiv obligarea la plata sumelor: 100.000 de euro către V. M. cu titlu despăgubiri civile (daune morale); 13.360,58 lei către V. M. cu titlu de despăgubiri civile (daune materiale); 50.000 de euro către S. M. cu titlu de despăgubiri civile (daune morale); 50.000 de euro către B. L. cu titlu de despăgubiri civile (daune morale); 50.000 de euro către V. C. cu titlu de despăgubiri civile (daune morale); 50.000 de euro către V. G. cu titlu de despăgubiri civile (daune morale);

În drept, susținem cele prezentate în temeiul art.14 raportat la art.346 din Cod proc.pen. raportat, la art. 1357-1371 și art.499 din Noul cod civil, legea 136/1995 privind asigurările republicată, ordinul CSA nr.14/2011 în vigoare la data producerii accidentului, art. 173-174 din Cod proc.pen.

În probațiune, înțelegem sa ne susținem cererile pe dovezile scrise atașate dosarului în cauză, expertizele psihologice extrajudiciare, precum și pe probe admise de către Instanță sau care vor reieși din mersul dezbaterilor.

Referitor la daunele solicitate de partea civilă V. M., instanța a reținut că, la fila 26, aceasta a precizat că solicită suma de 100.000 euro (total), apoi solicită cheltuieli de înmormântare în sumă de 13.360,58 lei (fila 27) iar la fila 28 arată că solicită suma de 100.000 euro daune morale. Instanța a cerut clarificări avocatului părții civile iar la termenul din 24.01.2014 acesta a precizat că daunele morale solicitate de partea civilă V. M. prin actul de la filele 26-28 sunt în sumă de 100.000 Euro iar daunele materiale sunt de 13.500 lei, respectiv suma conform actelor depuse la dosarul cauzei; suma precizată la punctul b) intitulat cheltuieli de transport, intră la cheltuieli de înmormântare.

În legătură cu daunele reprezentând cheltuieli de înmormântare, instanța a reținut că. la fila 44 se află factura numărul_/11.08.2012, din care reiese că numita V. M. a cumpărat mai multe produse alimentare (brioșe, cozonac, franzelă, prescuri etc.) în sumă toatală de 916 lei.

La fila 45 se află factura numărul_/13.08.2012, din care reiese că numita V. M. a cumpărat un anumit produs în sumă de 2880 lei (fără a se putea descifra ce anume produs, întrucât peste factură a fost suprapus un bon fiscal).

La fila 45 se află factura numărul 1278/11.08.2012, din care reiese că numita V. M. a cumpărat un anumit produs în sumă de 817 lei (fără a se putea descifra ce anume produs, întrucât peste factură a fost suprapus un bon fiscal).

La fila 46 se află chitanța numărul 1718/11.08.2012, din care reiese că numita V. M. a achitat suma de 146 lei reprezentând contravaloare îmbălsămare.

La fila 46 se află un bon fiscal emis de S. C. ,,Via N.’’ S. R. L. D. din care reiese că s-au cumpărat alimente în sumă de 548,55 lei. La fila 46 se află un bon fiscal emis de S. C. ,,Via N.’’ S. R. L. D. din care reiese că s-au cumpărat șervețele în sumă de 7,20 lei. La fila 46 se află un bon fiscal emis de S. C. ,,Via N.’’ S. R. L. D. din care reiese că s-au cumpărat alimente în sumă de 25 lei.

La fila 45 se află un bon fiscal din care reiese că s-a cumpărat un sicriu, lumânări, prosoape etc., în sumă toatală de 817 lei.

La fila 45 se află un bon fiscal dar acesta este ilizibil, astfel că nu va fi luat în considerare.

La fila 47 se află un contract încheiat între B. M. și R. S. G. iar acesta din urmă se obligă să execute un mormânt în valoare de 7.500 lei.

Din cele de mai sus a reieșit că partea civilă V. M. nu și-a îndeplinit obligațiile legale vizând dovedirea pretențiilor civile privind cuantumul despăgubirilor pentru înmormântarea victimei. Totuși, așa cum s-a reținut în practica judicară (Curtea de Apel Cluj-secția penală și de minori, decizia numărul 412/19.05.2010, publicată în Buletinul Curților de Apel, nr. 3-4/2010, paginile 183-186), conform jurisprudenței Curții Europene a Drepturilor Omului, partea civilă poate obține rambursarea prejudiciului material în măsura în care s-a stabilit realitatea acestuia precum și caracterul rezonabil al cuantumului, în virtutea dreptului la un proces echitabil al părții civile reglementat de art. 6 din Convenția europeană a drepturilor și, conform principiului rolului activ pe care trebuie să-l aibă judecătorul în soluționarea cauzelor, principiu înscris în articolul 4 din Codul de procedură penală. Dacă legislația națională nu permite o rezolvare judicioasă a dosarului, magistrații trebuie să suplinească administrarea probelor și motivarea hotărârii, prin normele dreptului european, putând stabili „în echitate" o sumă corespunzătoare în favoarea părții civile (cauza Comingersoll c. Portugalia, CEDO 2000). Evaluarea prejudiciului se poate face și prin raportarea la situații similare, prin apreciere.

Prin urmare, instanța a constatat că este fără dubiu existența unor cheltuieli de înmormântare iar valoarea cheltuielilor de înmormântare le apreciază la suma de 13.000 lei, astfel că va acorda această sumă părții civile, văzând și dispozițiile articolului 1.392 din Codul civil (nou). Mai trebuie arătat că, la filele 44-45 din dosarul de urmărire penală se află un proces verbal din care reiese că S. C. ,,F. Z.’’ S. R. L. a predat doamnei B. L., suma de 5.000 lei, cu titlu de cheltuieli de înmormântare. Instanța nu va lua în considerare acest act întrucât ele este încheiat între alte persoane decât cele între care există drepturi și obligații referitoare la cheltuielile de înmormântare. În speță, cheltuielile au fost făcute de partea civilă V. M. iar obligația plății acestora revine inculpatului.

Prin urmare, inculpatul a fost obligat să achite părții civile V. M., despăgubir civile în sumă de 13.000 lei, cu titlu de daune materiale.

Referitor la daunele morale solicitate de partea civilă V. M., instanța a reținut că partea civilă este mama victimei V. A. R. iar din raportul de expertiză psihologică extrajudiciară aflat la filele 48-51 reiese că La momentul evaluării, d-na V. M. experienția un grad ridicat de distres psihologic(de disconfort emoțional), asociat emoțiilor negative disfuncționale din sfera deprimare -îndurerare. S-au remarcat la aceasta tendințe emotive, vibrare excesivă la solicitările afective, nesiguranță și instabilitate. In scopul adaptării, aceasta apelează de obicei la mecanisme de coping activ(ex. planificarea), dar și la orientarea spre religie.

S-a evidențiat, ca reacție la evenimentul traumatic trăit recent, încordarea emoțională a d-nei V., dispoziția tristă, dominată de griji și sentimente de amărăciune.

Paternul de gândire dominat de cogniții evaluative, de natura absolutistă, rigide îi blochează doamnei V. comportamentul de zi cu zi, conducând la emoții negative dezadaptative. In plus, acesta se poate asocia cu trăiri anxioase sau depresive, ca și complexe de manifestări cognitive, comportamentale, fiziologice și subiective.

Trăirile raportate de d-na V. (amintirile și sentimentele dureroase, disconfortul emoțional asociat expunerii la stimuli care-i aminteau de eveniment, precum și tristețea profundă resimțită în cea mai mare parte a zilei, tendința spre izolare și sentimentul perspectivelor năruite), trăiri asociate factorilor traumatizanți externi(ex. accidentul în sine, pierderea fiului, etc), pe de o parte, respectiv factorilor psihoconstituționali interni (ex. tendințele spre emotivitate și instabilitate, etc.) i-ar putea provoca acesteia disfuncționalități apte să influențeze interacțiunea cu ceilalți. Experiența subiectivă negativă a traumelor de pierdere și existențiale suferite de aceasta în viață(inițial dispariția soțului, apoi cea a fiului cu care locuia), pe fondul tendinței sale spre vibrare excesivă la solicitări afective poate avea efect destabilizator pentru aceasta. Asistarea neputincioasă la decesul brusc, neașteptat al fiului a determinat o puternică zdruncinare atât a înțelegerii de sine, cât și a înțelegerii lumii. Apropierea emoțională puternică existentă între aceasta și fiul său a întărit acest efect. Deși încearcă să găsească "reguli de supraviețuire" evenimentului nefericit al decesului(percepțiile, sentimentele și gândurile referitoare la acesta revenind însă în mod repetat), experiențele sale traumatice pot funcționa ca un filtru prin care trec experiențele sale prezente și viitoare.

Viața prezentă a d-nei V. e marcată de aduceri aminte. Moartea fiului cu care și-a împărțit și împărtășit viața ani mulți(după decesul soțului locuind doar ei doi) reprezintă și o pierdere a istoriei sale personale. Mai mult, planurile de viitor și speranțele sale au fost devastate. Aceasta a pierdut continuitatea generațională întruchipată de fiul său, speranța de a avea nepoți de la acesta și de a primi sprijin la bătrânețe.

Pierderea fiului i-a mărit d-nei V. paleta dubiilor și a îndoielilor. Este observabilă tendința acesteia de a încearca identificarea de noi înțelesuri, sensuri și așteptări de la viață. Lupta cu întrebările adresate, mare parte, Instanței Divine a fost epuizantă pentru aceasta, în prezent fiind evidentă nevoia acesteia de un mediu securizant. Durerea manifestată de d-na V. indică nu doar o stare de tristețe, ci un proces complex ce include o multitudine de stări interne și comportamentale: sentimente intense de singurătate, de deznădejde, de neajutorare și gol interior, cu repercusiuni directe asupra interacțiunilor sale.

Referitor la daunele morale solicitate de partea civilă S. M., instanța reține că partea civilă este sora victimei V. A. R. iar din raportul de expertiză psihologică extrajudiciară aflat la filele 56-58 reiese că la momentul evaluării, d-na S. M. experienția un grad mediu de distres psihologic(de disconfort emoțional). S-au evidențiat la un nivel ridicat emoțiile din sfera -nervozitate, emoții în legătură directă cu situația profesională prezentă a doamnei. S-au observat la aceasta tendințe impulsive de acțiune, cu caracter dominator și un spirit revendicativ. în scopul adaptării, aceasta apelează de obicei la strategii de coping tip acțiuni instinctive sau căutarea suportului social.

S-au evidențiat, ca reacții la evenimentul traumatic trăit (decesul fratelui), sentimente de pierdere, de gol și amărăciune uneori, concomitent cu sentimente de dor și de furie.

Trăirile raportate de d-na S. (amintirile și sentimentele dureroase), trăiri asociate factorilor traumatizanți externi(ex. accidentul în sine, pierderea fratelui, etc), pe de o parte, respectiv factorilor psihoconstituționali interni (ex. tendințele spre impulsivitate și acțiune instinctivă, etc.) i-ar putea provoca acesteia disfuncționalități apte să influențeze interacțiunea cu ceilalți. Experiența subiectivă negativă a traumelor de pierdere și existențiale suferite de-a lungul vieții sale(inițial dispariția tatălui, apoi pierderea bruscă a fratelui), pe fondul tendințelor sale activate spre reacții instinctive poate avea efect destabilizator pentru aceasta. în plus, furia resimțită în legătură cu experiențele negative trăite și tendința spre slaba considerare a nevoilor celorlalți(asociată acțiunilor sale instinctive, agresive) îi pot crea acesteia dificultăți la nivel interpersonal.

Referitor la daunele morale solicitate de partea civilă B. L., instanța a reținut că partea civilă este sora victimei V. A. R. iar din raportul de expertiză psihologică extrajudiciară aflat la filele 52-55 reiese că la momentul evaluării, d-na B. L. experienția un grad mediu de distres psihologic(de disconfort emoțional), asociat însă unui nivel ridicat al emoțiilor negative disfuncționale din sfera deprimare. S-au remarcat la aceasta tendințe emotive, vibrare excesivă la solicitările afective, schimbări de dispoziție, încordare psihică, teamă și nesiguranță, dar și dificultăți în ceea ce privește exprimarea sentimentelor resimțite.

în scopul adaptării, aceasta apelează de obicei la mecanisme de coping focalizate spre emoție, dar și la orientarea spre religie.

S-a evidențiat, ca reacție la evenimentul traumatic trăit recent, tensiunea emoțională a d-nei B., dominată de griji și sentimente de dor.

Trăirile raportate de d-na B. (amintirile ce o întristează, sentimentul de dor prezent, disconfortul emoțional asociat expunerii la stimuli care-i aminteau de eveniment și de fratele său), trăiri asociate factorilor traumatizanți externi(ex. accidentul în sine, pierderea fratelui, etc), pe de o parte, respectiv factorilor psihoconstituționali interni (ex. tendințele spre emotivitate și instabilitate, etc.) i-ar putea provoca acesteia disfuncționalități apte să influențeze interacțiunea cu ceilalți. Experiența subiectivă negativă a traumelor de pierdere și existențiale suferite de aceasta în viață(pierderea fiicei sale, îmbolnăvirile repetate ale copiilor, decesul tatălui, apoi cel a fratelui), pe fondul tendinței sale spre vibrare semnificativă la solicitări afective poate avea efect destabilizator pentru aceasta. Asistarea neputincioasă la decesul brusc, neașteptat al fratelui a determinat o puternică zdruncinare a înțelegerii lumii. Continuă însă să se refugieze în religie, căutând explicații și încercând mereu o reinterpretare a situației. Concepția acesteia "Trebuie să fim tari ... să rezistăm și să ne înăbușim durerea" poate genera așteptări ridicate, fapt ce poate conduce în continuare la tensiuni și anxietăți. împărtășirea emoțiilor și a suferinței în cadrul familiei o poate proteja pe aceasta de eventuale tulburări emoționale pe termen lung, favorizând totodată unitatea și coeziunea familiei.

Referitor la daunele morale solicitate de partea civilă V. C., instanța a reținut că partea civilă este fratele victimei V. A. R. iar din raportul de expertiză psihologică extrajudiciară aflat la filele 59-61 reiese că la momentul evaluării, dl. V. C. experienția un grad ridicat de distres psihologic(de disconfort emoțional), asociat emoțiilor negative din sfera neliniște — supărare, dar și furie. S-au remarcat la acesta tendințe impulsive, de acțiune instinctivă și un spirit revendicativ. în scopul adaptării, acesta apelează de obicei la orientarea spre religie, dar și la mecanisme de coping activ.

S-a evidențiat, ca reacție la evenimentul traumatic trăit recent, tensiunea emoțională a d-lui V., neliniștea, dar și dispoziția tristă, dominată de sentimente de deznădejde și diminuare a siguranței și a controlului.

Scăderea capacității de concentrare a acestuia, dificultățile în luarea deciziilor, spiritul revendicativ, dominat uneori de furie îi pot bloca domnului V. comportamentul de zi cu zi, conducând la emoții negative dezadaptative.

Trăirile raportate de dl. V. (amintirile și sentimentele dureroase, disconfortul emoțional asociat expunerii la stimuli care-i aminteau de eveniment, precum și tristețea resimțită adesea, neliniștea, preocuparea vis a vis de eveniment, diminuarea sentimentului de siguranță și de control), trăiri asociate factorilor traumatizanți externi(ex. accidentul în sine, pierderea fratelui, etc), pe de o parte, respectiv factorilor psihoconstituționali interni (ex. tendințele spre impulsivitate și acțiune instinctivă, schimbările rapide uneori ale gândirii sale etc.) i-ar putea provoca acestuia disfuncționalități apte să influențeze interacțiunea cu ceilalți. Experiența subiectivă negativă a traumelor de pierdere și existențiale suferite de-a lungul vieții sale(inițial dispariția tatălui, apoi pierderea în împrejurări traumatizante - incendiu - a casei, pierderea bruscă a fratelui și, în prezent, și pierderea locului de muncă), pe fondul tendințelor sale activate spre instabilitate poate avea efect destabilizator pentru acesta.

Asistarea neputincioasă la decesul brusc, neașteptat al fratelui i-a zdruncinat d-lui V. credința în siguranța lumii în care trăiește, activând atât sentimentul diminuării semnificative a controlului asupra a ceea ce i se întâmplă, cât și conflictul emoțional - retragere/rezistență.

Relația cu fratele său, relație suportivă pentru el, având în vedere faptul că acesta era fratele cel mai mare, a fost totodată relația cu cel mai des și apropiat contact de-a lungul copilăriei, adolescenței și tinereții lui. Lungul istoric de experiențe comune împărtășite cu acesta și-a pus amprenta asupra dezvoltării anumitor laturi ale personalității d-lui V.. în situația dispariției atât de bruscă și neașteptată a fratelui său, suportul, în special, moral și emoțional primit de obicei din partea acestuia lipsește, fapt ce devine un reper important în trăirea acută a suferinței.

Referitor la daunele morale solicitate de partea civilă V. G., instanța a reținut că partea civilă este fratele victimei V. A. R. iar din raportul de expertiză psihologică extrajudiciară aflat la filele 36-39 reiese că la momentul evaluării, dl. V. G. experienția un grad ridicat de distres psihologic (de disconfort emoțional), asociat emoțiilor negative disfuncționale din sfera insatisfacție - anxietate - nesiguranță. Acest distres este în esență consecința eșuării neutralizării informațiilor aversive, a discrepanței dintre starea actuală a d-lui V. și cea dorită și a efortului depus în acest sens de acesta, efort ce a excedat resursele personale. S-au remarcat la acesta tendințe spre instabilitate, dar și inhibiție emoțională. în confruntarea cu situații stresante, dl. V. apelează de obicei la strategii de coping precum pasivitatea mentală și comportamentală, aceasta din urmă fiind de altfel similară neajutorării. Evitarea, ca strategie de coping, este disfuncțională, asociindu-se, în general, cu distres emoțional ridicat și cu simptome psihopatologice.

S-a evidențiat, ca reacție la evenimentul traumatic trăit recent, tensiunea emoțională a d-lui V.(rezultată din încercarea de a face față condițiilor existente, însă mult peste capacitățile sale), îngrijorarea, dar și sentimentele de neajutorare și diminuare a siguranței și a controlului.

Trăirile raportate de dl. V. (amintirile și sentimentele dureroase, disconfortul emoțional asociat sentimentelor de gol, amărăciune, neajutorare, neliniștea, preocuparea vis a vis de eveniment, diminuarea sentimentului de siguranță și de control), trăiri asociate factorilor traumatizanți externi(ex. accidentul în sine, pierderea fratelui, etc), pe de o parte, respectiv factorilor psihoconstituționali interni (ex. tendințele spre instabilitate și inhibiție emoțională, etc.) i- ar putea provoca acestuia disfuncționalități apte să influențeze interacțiunea cu ceilalți. Experiența subiectivă negativă a traumelor de pierdere și existențiale suferite de-a lungul vieții sale(inițial dispariția tatălui, apoi pierderea în împrejurări traumatizante - incendiu - a casei și, recent, pierderea bruscă a fratelui), pe fondul tendințelor sale spre instabilitate poate avea efect destabilizator pentru acesta.

Asistarea neputincioasă la decesul brusc, neașteptat al fratelui i-a zdruncinat d-lui V. credința în siguranța lumii în care trăiește, activând concomitant sentimentul diminuării semnificative a controlului asupra a ceea ce i se întâmplă și sentimentul neajutorării.

Fiecare pierdere suferită de acesta (fie că a fost cea a tatălui, fie cea a casei, fie cea a fratelui) are încărcătura sa de suferință, amintindu-i de celelalte pierderi anterioare. Impactul acestora este însă cumulativ în consecințe (amărăciune și tristețe, îngrijorări și gânduri disfuncționale).

Instanța a apreciat că, din cauza decesului provocat victimei V. A. R. prin fapta inculpatului, părțile civile au suferit daune afective intense și de lungă durată.

În practica judiciară, într-o situație similară s-au acordat daune morale în sumă de câte 100.000 euro pentru soția victimei și fiica victimei, suma de câte 43.000 euro pentru părinții victimei și 30.000 euro pentru sora victimei (sentința penală numărul 861/2013 a Judecătoriei G., nepublicată, menținută prin decizia penală numărul 1593/R/2013 a Curții de Apel Cluj, nepublicată).

În vederea compensării acestor suferințe psihice și în temeiul articolului 14 alineatul 5 din Codul de procedură penală și al articolelor 1349, 1357 și 1391 alineatul (2) din noul Cod civil, inculpatul va fi obligat să achite părților civile, despăgubiri civile în sumă de 50.000 euro, echivalent în lei, cu titlu de daune morale, părții civile V. M. și despăgubiri civile în sumă de câte 35.000 euro pentru fiecare, echivalent în lei, cu titlu de daune morale, părților civile S. M., B. L., V. C. și V. G..

Prin actul de la fila 15 din dosarul instanței, S. de Ambulanță al Județului Cluj s-a constituit parte civilă în cauză cu suma de 281 lei plus dobânda legală începând cu prima zi următoare datei intervenției și până la data achitării integrale a sumei datorate. Din ordinul de misiune și fișa de urgență prespitalicească aflate la filele 16 și 17 din dosarul instanței reiese că victima V. A. a beneficiat de servicii de asistență medicală de urgență în data de 10.08.2012 iar cheltuielile de intervenție sunt în sumă totală de 281 lei. Având în vedere cele arătate și în temeiul articolului 14 din Codul de procedură penală și articolele 5 și 220 din Legea numărul 71/2011 și conform articolelor 1381, 1385 și 1386 din Noul Cod Civil, articolul 2 din Ordonanța Guvernului numărul 13/2011 și articolul 313 alineatul 1 din Legea numărul 95/2006, instanța l-a obligat pe inculpat să achite cheltuielile de intervenție precizate mai sus plus dobânda legală.

La fila 63 (volumul I) din dosarul de urmărire penală se află polița de asigurare obligatorie de răspundere civilă auto numărul_ pentru autovehicolul cu numărul de înmatriculare_, cu valabilitate între 29.02.2012 – 30.08.2012, emisă de asigurătorul S. C. ,,O. V. INSURANCE GROUP’’ S. A. Prin urmare, în temeiul Legii numărul 136/1995 și al deciziei numărul I/2005 dată de Înalta Curte de Casație și Justiție – Secțiile Unite –, dată într-un recurs în interesul legii, instanța va constata că S. C. ,,O. V. INSURANCE GROUP’’ S. A. are calitatea de asigurător în prezenta cauză. Practica judiciară s-a pronunțat în acest sens (decizia penală numărul 1593/R/2013 a Curții de Apel Cluj, nepublicată).

La termenul din data de 24.01.2014, avocatul părților civile au precizat în prezența părților că dorește ca S.C. F. Z. S.R.L. Baia M. să fie parte responsabilă civilmente în acest dosar deoarece părțile civile vor primi despăgubiri de la asigurător. Având în vedere principiul disponibilității, specific procesului civil stabilit de articolului 406 din Codul de procedură civilă, instanța va constata că S. C. ,,F. Z.’’ nu are calitate de parte responsabilă civilmnete în prezenta cauză.

La fila 77 din dosar s-a depus o chitanță pentru suma de 2.500 lei, onorar avocat, achitat de partea civilă V. M., astfel că în temeiul articolului 193 alineatele (1) și (2) din Codul de procedură penală, instanța va obliga pe inculpat să achite părții civile, 2.500 lei cheltuieli judiciare.

Împotriva acestei sentințe a declarat apel asiguratorul S.C. O. V. S.A. BUCURESTI – SUCURSALA REGIONALĂ CLUJ prin care a solicitat admiterea apelului, desființarea sentinței penale atacate și judecând cauza, pronunțarea unei noi hotărâri prin care să fie diminuate daunele morale acordate părților civile V. M., S. M., B. L., V. C. și V. G..

În motivele de apel s-a arătat că daunele morale nu trebuie să reprezinte o sancțiunea aplicată asiguratorului și nici nu trebuie văzută ca o sumă mică în comparație cu suma ce apare înscrisă pe polița de asigurare.

Conceptul de poliță RCA a fost gândit și reprezintă o răspundere față de terțe persoane și nu o sursă de îmbogățire.

De asemenea, asiguratorul a atras atenția instanței asupra impactului financiar pe care o astfel de sentință îl poate avea asupra funcționării unei societăți de asigurări, aceste sume acordate obligând asiguratorul să majoreze considerabil primele de asigurare RCA pentru a fi în măsură să rămână pe piața de asigurări și a avea posibilitatea financiară să-și acopere costurile de finanțare.

Verificând sentința penală atacată prin prisma motivelor de apel invocate de societatea de asigurare, precum și a celor care puteau fi puse în discuție din oficiu, Curtea reține următoarele:

Instanța de fond a reținut o stare de fapt conformă cu realitatea și necontestată de inculpat, care s-a prevalat de disp.a rt.320/1 C.p.p., în sensul că la data de 10.08.2012 în jurul orelor 05,45 inculpatul Ș. V. C. în calitate de conducător auto la S.C. F. Z. SRL Baia M. prin nerespectarea dispozițiilor privind circulația pe drumurile publice, din culpa sa exclusivă a cauzat un accident de circulație în urma căruia a decedat victima V. A. R..

Corect a fost încadrată în drept fapta comisă de inculpat, întrucât aceasta realizează elementele constitutive ale infracțiunii de ucidere din culpă prev. de art.187 alin.1 și 2 C.p.

Pedeapsa aplicată inculpatului a fost stabilită în limitele prevăzute de lege, ținându-se seama de disp.art.72 și art.320/1 C.p.p., pedeapsă care a fost suspendată condiționat pe durata unui termen de încercare de 4 ani, cu motivare că inculpatul nu are antecedente penale și că reeducarea acestuia se poate realiza și fără executarea pedepsei, atrăgându-i atenția supra dispozițiilor art.83 C.p.

Pe latură civilă a cauzei inculpatul a fost obligat să plătească părții civile V. M. suma de 50.000 euro cu titlu de daune morale, iar părților civile S. M., B. L., V. C. și V. G. suma de câte 35.000 euro daune morale.

Societatea de asigurare a contestat în apel cuantumul daunelor morale acordate părților civile frați și surori ai victimei, partea civilă S. M. fiind sora victimei și cea mai apropiată sufletește de acesta, sens în care instanța de fond a acordat suma de 35.000 euro cu titlu de daune morale, la fel ca celorlalți frați și surori ai victimei, iar mamei victimei i-a fost acordată suma de 50.000 euro cu titlu de daune morale, apreciind că aceasta a suferit cel mai mare impact psihologic prin decesul fiului său în urma accidentului cauzat de inculpat.

Astfel, în privința daunelor morale sunt de remarcat următoarele:

Cerințele legii impun ca persoana care a săvârșit o faptă ilicită să repare integral toate prejudiciile ce au rezultat din săvârșirea acesteia, indiferent de caracterul lor, ceea ce rezultă din însăși redactarea art.1357 Cod civil, care folosesc termenul general de „prejudiciu”, fără a distinge în raport cu caracterul material sau moral al acestuia, ceea ce înseamnă că trebuie reparate atât prejudiciile materiale cât și cele morale cauzate prin orice fapte ilicite, deci, și a celor cu caracter penal.

Dacă în cazul răspunderii civile patrimoniale, stabilirea prejudiciului este relativ ușoară, întrucât acesta este material, evaluabil în bani, iar criteriile de fixare a pagubei materiale sunt tot de natură patrimonială, în cazul răspunderii civile nepatrimoniale pentru daunele morale, dimpotrivă, prejudiciile sunt imateriale, nesusceptibile, prin ele însele de a fi evaluate în bani.

În sistemul de drept românesc nu sunt precizate criterii pentru stabilirea cuantumului daunelor morale, judecătorul fiind singurul care, în raport de consecințele pe orice plan, suferite de partea vătămată, trebuie să aprecieze o anumită sumă globală care să compenseze prejudiciul moral cauzat.

Pe de altă parte, această compensație materială trebuie să fie echitabilă și proporțională cu întinderea pagubei suferite.

În prezenta speță este vorba de repararea unui prejudiciu de afecțiune invocat de victimele indirecte, prejudiciu care trebuie reparat de către persoana culpabilă, sens în care, s-a dispus și prin Rezoluția Comitetului de Miniștri al Consiliului Europei nr.75 adoptată la 14 martie 1965 în materia prejudiciului corporal care statuează expres că „în caz de deces, reparația pentru prejudiciul de afecțiune trebuie acordată părinților, fraților și surorilor victimei pentru că doar în aceste cazuri reparația este supusă condiției ca aceste persoane să fi avut legături de afecțiune strânse cu victima, în momentul decesului”.

Despăgubirile solicitate în prezentul dosar și care sunt considerate întemeiate de către instanță, au scopul de a alina suferința pricinuită mamei, fraților și surorilor prin moartea victimei, de care erau legați afectiv.

În prezenta speță, s-a dovedit mai presus de orice dubiu că părțile vătămate au suferit o traumă psihică de excepție, determinată de fapta săvârșită de inculpat, - moartea fiului, respectiv a fratelui, astfel că daunele morale în cuantum de 50.000 euro pentru mama victimei și respectiv câte 35.000 euro pentru frații și surorile victimei vor reprezenta o compensare a prejudiciului afectiv cauzat mamei, fraților și surorilor de care victima era legată printr-o relație afectivă de natură familială. Prin stabilirea daunelor morale la sumele menționate mai sus, curtea apreciază că soluția va fi conformă atât cu interpretarea tradițională a jurisprudenței române cât și cu interpretarea constantă a jurisprudenței europene.

CEDO reamintește că o hotărâre prin care se constată o încălcare a drepturilor unei părți, determină statul de a pune capăt acelei încălcări și de a elimina consecințele păgubitoare pentru acea persoană. Dacă dreptul intern pertinent nu permite decât o eliminare imperfectă a consecințelor acestei încălcări, art.41 din Convenția Europeană conferă Curții competența de a acorda o reparație în favoarea părții vătămate. Printre elementele luate în considerare de către Curte, atunci când se pronunță în materie, se numără prejudiciul material, mai precis pierderile efectiv suferite, rezultând direct din pretinsa încălcare, și prejudiciul moral, care reprezintă repararea stării de angoasă, a neplăcerilor și a incertitudinilor rezultând din această încălcare, precum și din alte pagube nemateriale. (cauza Ernestina Zullo din noiembrie 2004).

Având în vedere că suma acordată cu tirlu de daunme morale mamei și respectiv fraților și surorilor victimei a fost stabilită în mod corect de către instanța de fond, pentru motivele care s-au arătat în detaliu mai sus, în baza art.421 pct.1 lit.b C.p.p. apelul formulat de asiguratorul S.C. O. V. S.A. BUCURESTI – SUCURSALA REGIONALĂ CLUJ împotriva sentinței penale nr.112 din 31.01.2014 a Judecătoriei G. urmează să fie respins, ca nefondat.

În baza art.272 alin.1 C.p.p. urmează să se stabilească în favoarea Baroului de Avocați Cluj suma de 200 lei reprezentând onorariu pentru apărătorul din oficiu, care va fi suportat din FMJ.

Potrivit art.275 alin.2 C.p.p. societatea de asigurare urmează să plătească statului suma de 300 lei cheltuieli judiciare.

În baza art.276 pct.6 C.p.p. societatea de asigurare urmează să plătească părților civile suma de 1000 lei cheltuieli judiciare reprezentând onorariu apărătorului ales angajat de acestea în apel.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE

Respinge ca nefondat apelul declarat de asiguratorul S.C. O. V. S.A. BUCURESTI – SUCURSALA REGIONALĂ CLUJ împotriva sentintei penale nr. 112 din 31 ianuarie 2014 a Judecătoriei G..

Stabilește în favoarea Baroului Cluj suma de 200 lei ce se va avansa din fondul Ministerului Justiției reprezentând onorariu pentru apărător din oficiu, avocat V. R..

Obliga asiguratoru să achite p. civile 1000 lei cheltuieli judiciare in apel.

Obligă pe apelant să plătească în favoarea statului suma de 300 lei cheltuieli judiciare.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică, azi, 9 aprilie 2014 .

PREȘEDINTE, JUDECĂTOR, GREFIER

D. P. V. G. D. S.

red.V.G./S.M.D.

19 ex. – 14.04.2014

jud.fond.G. I.