Infracţiuni rutiere. O.U.G nr. 195/2002. Decizia nr. 178/2014. Curtea de Apel CONSTANŢA
| Comentarii |
|
Decizia nr. 178/2014 pronunțată de Curtea de Apel CONSTANŢA la data de 27-03-2014 în dosarul nr. 21118/212/2013
Dosar nr._
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL C.
SECTIA PENALĂ ȘI PENTRU CAUZE PENALE CU MINORI ȘI DE FAMILIE
DECIZIA PENALĂ NR.178/P
Ședința publică de la 27 martie 2014
Completul compus din:
PREȘEDINTE - A. I.
Judecător - D. I. N.
Cu participare: Grefier G. P.
Ministerul Public prin procuror – I. D.
S-a luat în examinare apelul penal declarat de P. DE PE L. JUDECĂTORIA C., împotriva sentinței penale nr.1427 din data de 26 noiembrie 2013, pronunțată de Judecătoria C., în dosarul penal nr._, privind pe inculpata G. E., trimisă în judecată pentru săvârșirea infracțiunii prevăzută de art.87 alin.(1) din OUG nr.195/2002.
Dezbaterile, au avut loc în ședința publică din data de 13 martie 2014, fiind consemnate în încheierea de ședință din acea dată, încheiere ce face parte integrantă din prezenta hotărâre.
Instanța, a stabilit pronunțarea cauzei la data de 20 martie 2014 și a amânat-o la datele de 26 martie 2014 și 27 martie 2014 când a pronunțat următoarea decizie.
- CURTEA –
Asupra apelului penal de față:
Constată că prin sentința penală nr.1427 din data de 26 noiembrie 2013 pronunțată de Judecătoria C., în dosarul penal nr._, s-a hotărât:
„În baza art. 11 pct. 2 lit. a C.p.p. rap. la art. 10 alin. 1 lit. b ind.1 din C.p.p. și art. 18 ind. 1 c.pen., achită pe inculpata G. E. (fiica lui S. și Z., născută la 13.09.1985 în mun. Tulcea, jud. Tulcea, domiciliată în mun C., .. 32, jud. C., cetățenie română, studii superioare, masterand, căsătorită, fără antecedente penale, CNP_), sub aspectul săvârșirii infracțiunii de conducere pe drumurile publice a unui autovehicul de către o persoană care are o îmbibație alcoolică de peste 0,80 g/l alcool pur în sânge, prev. de art 87 alin. l din O.U.G nr. 195/2002, întrucât fapta nu prezintă gradul de pericol social al unei infracțiuni.
În baza art. 91 lit.c din c.pen. rap. la art. 18 ind. 1 alin. 3 c. pen., aplică inculpatei sancțiunea cu caracter administrativ a amenzii, în cuantum de 1000 lei.
În baza art. 192 alin. 1 pct. 1 lit. d C.p.p., obligă inculpata la plata sumei de 500 lei, cu titlu de cheltuieli judiciare către statul român.”
Pentru a se pronunța astfel, instanța de fond a reținut următoarele:
În dimineața zilei de 31.03.2013, în jurul orelor 05,37, lucrătorii de poliție din cadrul Serviciului Rutier C., fiind în exercitarea atribuțiunilor de serviciu au oprit în trafic autoturismul marca „Audi A 6", cu numărul de înmatriculare_, condus în acel moment de învinuita G. E..
Așa cum rezultă din cuprinsul celor consemnate în procesul-verbal de constatare întocmit la data de 31.03.2013, orele 08,30, de către lucrătorii de poliție, cu ocazia controlului menționat, învinuita G. E. emana halenă alcoolică, motiv pentru care a fost testată cu aparatul etilotest marca Drager și s-a stabilit că avea o concentrație alcoolică de 0,45 mg/l alcool pur în aerul expirat.
În continuare, învinuita a fost condusă la Spitalul Clinic Județean C., unde s-a procedat la prelevarea probelor de sânge.
Din buletinul de analiză toxicologică - alcoolemie nr. 475-476/A12 din data de 05.04.2013, emis de Serviciul Județean de Medicină Legală C., rezultă că învinuita G. E. avea o îmbibație alcoolică de 1,15 g/l, alcool pur în sânge, la orele 06,20, când i s-a recoltat prima proba de sânge, și de 0,90 g/l, la orele 07,20, atunci când i s-a recoltat a doua proba de sânge.
Alcoolemia pe care aceasta o avea în sânge la momentul conducerii pe drumurile publice a autoturismului marca Audi A6, cu numărul de înmatriculare_, evidențiată în urma analizelor de laborator, de 1,15 g/l, respectiv de 0,90 g/l, este una relativă, în sensul că valoarea acesteia este în apropierea limitei de 0,80 g/l, fixate de lege. Totodată, din analiza buletinului de examinare clinică întocmit cu ocazia prelevării probelor biologice de sânge rezultă că inculpata avea o vorbire clară, era orientată în timp și spațiu, avea o judecată coerentă. Or, toate aceste aspecte nu pot fi ignorate în ceea ce privește efectele alcoolului pe care inculpata îl avea în sânge, incriminarea făcută prin art. 87 alin. 1 din OUG 195/2002 urmărind să sancționeze penal starea de pericol ce se creează asupra siguranței traficului rutier. În plus, instanța are în vedere și faptul că prin fapta sa, inculpata nu a fost implicată în producerea vreunui eveniment rutier cu victime sau pagube materiale.
Dintre criteriile prevăzute orientativ de textul art. 18 ind. 1 alin. 2 din codul penal, în ceea ce privește gradul de pericol social, în aprecierea instanței, în prezenta cauză, cel vizând persoana și conduita făptuitorului este de asemenea relevant. Astfel, instanța reține că inculpata nu are antecedente penale, a recunoscut comiterea faptei în cursul urmăririi penale.
Față de aceste elemente de apreciere, judecătoria reține că, în concret, faptele inculpatei G. E. nu prezintă gradul de pericol social al unei infracțiuni, fiind în mod vădit lipsite de importanță, situație în care sunt aplicabile dispozițiile art. 18 ind 1 cod penal, cu efectul achitării inculpatei în temeiul art. 10 alin. 1 lit. b ind. 1 Cod procedură penală, și al aplicării unei sancțiuni cu caracter administrativ.
Împotriva acestei sentințe a declarat recurs, anterior datei de 01.02.2014, P. de pe lângă C..
Curtea reține că la data de 01.02.2014 a intrat în vigoare atât Legea nr.135/2010 privind codul de procedură penală cât și Legea nr.255/2013 pentru punerea în aplicare a noului cod de procedură penală care în art.10 alin.2 prevede în mod expres că „ Recursurile aflate în curs de judecată la data intrării în vigoare a Codului de procedură penală, declarate împotriva hotărârilor pentru care legea veche nu prevede calea de atac a apelului, se soluționează de către aceeași instanță, conform dispozițiilor din legea nouă privitoare la apel”, sens în care prin încheierea de ședință din data de 13.02.2014 Curtea a recalificat calea de atac formulată în prezentul dosar ca fiind apel.
În dezvoltarea motivelor de apel ale Parchetului de pe lângă Judecătoria C. s-a solicitat admiterea apelului, desființarea sentinței și, rejudecând, să se dispună condamnarea inculpatei la o pedeapsă care să reflecte gradul de pericol social arătat anterior; în acest sens, s-a arătat că apelul vizează greșita achitare a inculpatei G. E., în temeiul dispozițiilor art.181 Cod penal vechi, urmând a se avea în vedere înscrisurile privind examinarea clinică, precum și faptul că aceasta avea în autoturism și alte persoane ceea ce agravează situația inculpatului; s-a mai arătat că din cazierul auto al acesteia rezultă producerea cel puțin a două accidente pe lângă alte abateri la regimul rutier.
În apel nu s-au administrat mijloace de probă noi.
La termenul din data 13.03.2014, inculpata G. E. a precizat personal că nu dorește să dea declarație în fața instanței de apel, uzând de dreptul la tăcere prev. de art.70 alin.2 cod procedură penală.
Examinând sentința apelată în raport de motivele de apel și de actele și lucrările dosarului, Curtea constată că apelul formulat în cauză de către P. de pe lângă C. este fondat, pentru următoarele:
Prima instanță a reținut corect starea de fapt și a făcut o analiză temeinică a probelor administrate în cauză.
În acest sens, Curtea are în vedere următoarele mijloace de probă:
- procesul - verbal de constatare;
- buletinul de analiză toxicologică - alcoolemie nr. 475-476/A12 din data de 05.04.2013, emis de Serviciul Județean de Medicină Legală C.;
- declarațiile martorilor P. M., C. C. și Nișcovean L.;
- declarațiile inculpatei G. E..
Curtea mai reține, în același sens, că la termenul de judecată din data de 11.11.2013 din fața instanței de fond inculpata G. E. a solicitat aplicarea procedurii de judecată simplificată prev. de art.3201 cod procedură penală (f.27 verso dosar fond), inculpata precizând personal în declarația dată că recunoaște săvârșirea faptei reținută în sarcina ei prin rechizitoriu, că a luat cunoștință de probele administrate în cursul urmăririi penale pe care și le însușește și că nu solicită administrarea altor probe cu excepția celor în circumstanțiere (f.15 dosar fond).
Curtea constată de altfel că motivele de apel invocate de către P. de pe lângă Judecătoria C. nu vizează modalitatea de reținere a stării de fapt de către prima instanță ci doar aprecierea asupra gradului de pericol social al faptei comise de inculpata G. E..
Curtea apreciază că în mod greșit instanța de fond a apreciat că fapta inculpatei G. E. nu prezintă gradul de pericol social al unei infracțiuni, potrivit art. 181 alin.1 cod penal 1968.
Pentru aceasta, Curtea are în vedere criteriile pentru stabilirea în concret a gradului de pericol social al unei infracțiuni prev. de art. 181 alin.2 cod penal 1968, respectiv circumstanțele reale de săvârșire a faptei, scopului urmărit, urmarea care s-ar fi putut produce, persoana și conduita inculpatului.
În acest sens, Curtea reține:
- inculpata avea în sânge o îmbibație alcoolică de 1,15 gr./l (la prima probă de la ora 06:20) și de 0,9 gr./l (la a doua probă de la ora 07:20), alcoolemia fiind în scădere și, prin urmare, la ora comiterii faptei (05:37) inculpata G. E. avea o alcoolemie mai mare de 1,15 gr. 0/00, deci nu în apropierea limitei legală de 0,8 gr./l astfel cum a reținut în mod eronat instanța de fond;
- justificarea inculpatei G. E. pentru a conduce autoturismul pe drumurile publice: a participat la o petrecere și condus autoturismul deoarece fratele ei a consumase mai mult alcoole decât ea (declarație inculpat- f.32 verso d.u.p.), aspect care nu reflectă o necesitate raportat la starea avansată de ebrietate a inculpatei și la faptul că până la locuința ei avea de parcurs o distanță mai mică de 1 km astfel cum a menționat chiar inculpata, Curtea reținând astfel atitudinea inculpatei de nesocotire cu ușurință a dispozițiilor legale privind conducerea autovehiculelor pe drumurile publice;
- inculpata G. E. a condus pe Blvd.-ul Mamaia și . la o oră (05:37) la care traficul era intens, astfel cum au menționat organele de poliție în procesul verbal de depistare (f.5 verso d.u.p.);
- din buletinul de examinare clinică a inculpatei întocmit la scurt timp după depistarea inculpatei reiese că aceasta prezenta un dezechilibru ușor, dificultăți la ridicarea de obiecte mici și la proba indice-nas, atenție dispersată (f.15 d.u.p.), aspecte care infirmă aprecierea inculpatei în sensul că nu simțea efectele alcoolului și se considera aptă să conducă mașina (f.32 verso d.u.p.).
- chiar dacă distanța parcursă a fost una relativ scurtă, oprirea activității infracționale a inculpatei s-a datorat intervenției unor agenți de poliție.
Curtea mai are în vedere că infracțiunea prev. de art. 87 alin.1 din O.U.G. nr. 195/2002 republicată este o infracțiune de pericol, iar în concret conducerea unui autoturism în Mun. C. de către inculpata Grigoiu E. P. I. la o oră și pe niște artere de circulație pe care traficul era aglomerat, având un grad ridicat al alcoolemiei (1,15 gr./l), a fost de natură a crea o stare de pericol pentru traficul rutier și pietonal, pentru sănătatea și viața participanților la trafic și pentru integritatea fizică a bunurilor din proximitatea drumului public.
În același sens, Curtea reține și faptul că în ultima perioadă acest gen de fapte au căpătat o amploare ridicată, ușurința cu care diferiți conducători auto hotărăsc să conducă autovehicule pe drumurile publice după ce au consumat băuturi alcoolice (producând deseori accidente rutiere) impunând reținerea caracterului infracțional al faptei acestora, de natură a descuraja un comportament asemănător al inculpatului sau al altor șoferi.
Față de aspectele expuse, Curtea constată că fapta inculpatei G. E. care în dimineața zilei de 31.03.2013, orele 05:37, a condus autoturismul marca Audi A6, cu nr. de înmatriculare_, pe . din Mun. C., având o concentrație alcoolică de 0,45 mg/l alcool pur în aerul expirat și o îmbibație alcoolică de alcoolică de 1,15 gr. 0/00 (la prima probă de la ora 06:20) și de 0,9 gr. 0/00 (la a doua probă de la ora 07:20) întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de conducere pe drumurile publice a unui autovehicul sau tramvai de către o persoană care are o îmbibație alcoolică ce depășește 0,80 g/l alcool pur în sânge prev. de art.87 alin.1 din OUG nr.195/2002 rep.
La individualizarea judiciară a pedepsei, Curtea se va orienta spre pedeapsa închisorii, raportat la circumstanțele reale de comitere a faptei și la circumstanțele personale ale inculpatei; în consecință, Curtea va constata că sunt incidente prev. art.5 noul cod penal privind aplicarea legii penale mai favorabile, având în vedere că infracțiunea prev. de art.87 alin.1 din OUG nr.195/2002 republicată este incriminată sub același conținut constitutiv prin art.336 alin.1 cod penal în vigoare din 01.02.2014 iar sub aspect sancționator pedeapsa închisorii are aceleași limite speciale (de la 1 an la 5 ani) în ambele incriminări.
Curtea constată că dispozițiile art.3201 alin.7 cod procedură penală 1968 au corespondent în art.396 alin.10 cod procedură penală în vigoare din 01.02.2014 în ceea ce privește reducerea cu o treime a limitelor speciale de pedeapsă în cazul recunoașterii vinovăției, aceste dispoziții fiind incidente față de faptul că inculpata G. E. a solicitat la termenul de judecată din data de 11.11.2013 din fața instanței de fond aplicarea procedurii de judecată simplificată prev. de art.3201 cod procedură penală (f.15, f.27 verso dosar fond).
Curtea constată că din actele și lucrările dosarului reiese că circumstanțe personale ale inculpatei G. E. (fără antecedente penale, studii superioare, căsătorită, fără copii) nu sunt deosebite ci sunt normale, neimpunându-se astfel reținerea vreunei circumstanțe atenuante facultative.
În același sens, Curtea are în vedere că din fișa de cazier auto nr._/08.09.2013 reiese că inculpata nu a avut un conduită auto ireproșabilă, fiind sancționată de mai multe ori, printre care pentru producerea a 3 accidente rutiere, din care unul cu producerea de leziuni corporale unei persoane (f.13 dosar instanță fond).
La individualizarea judiciară a pedepsei ce urmează să fie aplicată, Curtea are în vedere circumstanțele reale de săvârșire a faptei (distanța relativ mică parcursă – 500 metri), gradul alcoolemiei (1,15 g/l alcool pur în sânge) circumstanțele personale ale inculpatei (fără antecedente penale), limitele speciale de pedeapsă (reduse cu 1/3 potrivit art.3201 alin.1,7 cod procedură penală 1968), astfel că se va orienta spre minimul special al pedepsei de 8 luni închisoare.
În ceea ce privește interzicerea cu titlul de pedeapsă accesorie, a drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a, b, c Cod penal, instanța constată în baza art. 1 din Convenția Europeana a Drepturilor Omului, corelat cu art. 1 din Legea 30/1994 privind ratificarea Convenției pentru apărarea drepturilor omului și a protocoalelor adiționale la aceasta convenție și cu art. 11 din Constituția României, inaplicabilitatea de plano a acestor dispoziții legale interne, în lumina celor statuate de Curte în cauza Hirst c. Marii Britanii.
Astfel, Curtea a stabilit că interzicerea absolută a drepturilor electorale, automată și discreționară, ca urmare a condamnării unei persoane la o pedeapsă privativă de libertate, este de natură să încalce dreptul prevăzut de articolul 3 din Protocolul nr. 1, constând în dreptul la alegeri libere .
În acest sens, Curtea nu poate accepta o interzicere absolută a dreptului de vot al unui condamnat, indiferent de circumstanțe, în temeiul dreptului intern și intră în marja de apreciere a fiecărui stat stabilirea de limitări ale drepturilor cetățenești, fie pe cale legislativă, fie pe cale judiciară a individualizării sancțiunilor, cu singurul amendament al stabilirii unor criterii rezonabile și pertinente, ținând de natura sau de gravitatea faptelor săvârșite.
Pe cale de consecință, instanța urmează a nu face aplicabilitatea art. 64 alin. 1 lit. a teza I Cod penal, constând în interzicerea dreptului de a alege autoritățile publice sau în funcții elective publice .
În ceea ce privește drepturile prevăzute la lit. c ale art. 64 Cod penal, văzând cele statuate de Curte în cauzele C. și M. contra României, respectiv S. și P. c. României, în temeiul acelorași texte legale amintite anterior, precum și al art. 71 alin. 2 Cod penal 1968, nu va dispune interzicerea, cu titlul de pedeapsă accesorie, nici a acestor drepturi.
Astfel, în baza art. 71 cod penal 1968, Curtea va interzice inculpatului doar exercitarea drepturilor prev. de art. 64 lit. a (teza a II-a), b Cod penal, având în vedere natura infracțiunii săvârșite.
În ceea ce privește individualizarea judiciară a modalității de executare a pedepsei, Curtea constată că sunt îndeplinite cerințele art. 81 Cod penal 1968, având în vedere cuantumul pedepsei ce urmează a fi aplicată, faptul că inculpata este infractor primar, este căsătorită, că după săvârșirea prezentei fapte inculpata a avut un comportament social corespunzător, și deci scopul pedepsei prev. de art. 52 Cod penal 1968 poate fi atins și fără executarea pedepsei, pronunțarea condamnării constituind un avertisment pentru inculpată și aceasta nu va mai săvârși infracțiuni.
Curtea reține că, sub aspectul modalității de executare a pedepsei și al stabilirii pedepselor accesorii, legea penală mai favorabilă în sensul art.5 cod penal sunt dispozițiile prevăzute de codul penal 1968, având în vedere că dispozițiile echivalente din noul cod penal implică impunerea respectării de către inculpată (art.85 cod penal), respectiv aplicarea pedepselor accesorii implică aplicarea și de pedepse complementare ( art.65 alin.1 rap. la art.66 cod penal).
Față de ansamblul considerentelor expuse, în baza art.421 pct.2 lit.a) cod procedură penală, Curtea va admite apelul formulat de către P. de pe lângă C. împotriva sentinței penale nr.1427 din data de 26 noiembrie 2013, pronunțată de Judecătoria C., în dosarul penal nr._, va desființa hotărârea atacată și, rejudecând, în baza art.87 alin.1 din OUG nr.195/2002, cu aplicarea art.3201 alin.(1,7) cod procedură penală art.5 cod penal, Curtea va condamna pe inculpata G. E. la pedeapsa de 8 luni închisoare.
În baza art.81 cod penal, Curtea va dispune suspendarea condiționată a executării pedepsei pe o durată de 2 ani și 8 luni, termen de încercare stabilit în condițiile art.82 cod penal cu aplicarea art.5 cod penal.
În baza art.359 cod procedură penală, se va atrage atenția inculpatei asupra cazurilor de revocare a suspendării condiționate a executării pedepsei, prevăzute de art.83-art.84 cod penal.
Curtea va aplica pedeapsa accesorie a interzicerii drepturilor în condițiile art.71 alin.(1) cod penal art.64 lit.a teza a II a și b) cod penal cu aplic. art.12 din Lg. nr.187/2012, art.71 alin.(5) cod penal, cu suspendarea executării pedepselor accesorii pe durata suspendării executării pedepsei închisorii.
În baza art.274 alin. (1) cod procedură penală, inculpata G. E. va fi obligată la plata sumei de 2000 lei cheltuieli judiciare către stat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
În baza art.421 pct.2 lit.a) cod procedură penală, admite apelul formulat de către P. DE PE L. JUDECĂTORIA C., împotriva sentinței penale nr.1427 din data de 26 noiembrie 2013, pronunțată de Judecătoria C., în dosarul penal nr._, desființează hotărârea atacată și, rejudecând, dispune:
În baza art.87 alin.1 din OUG nr.195/2002, cu aplicarea art.3201 alin.(1,7) cod procedură penală art.5 cod penal, condamnă pe inculpata G. E. la pedeapsa de 8 luni închisoare.
În baza art.81 cod penal, dispune suspendarea condiționată a executării pedepsei pe o durată de 2 ani și 8 luni, termen de încercare stabilit în condițiile art.82 cod penal cu aplicarea art.5 cod penal.
În baza art.359 cod procedură penală, atrage atenția inculpatei asupra cazurilor de revocare a suspendării condiționate a executării pedepsei, prevăzute de art.83-art.84 cod penal.
Aplică pedeapsa accesorie a interzicerii drepturilor în condițiile art.71 alin.(1) cod penal art.64 lit.a teza a II a și b) cod penal cu aplic. art.12 din Lg. nr.187/2012, art.71 alin.(5) cod penal, cu suspendarea executării pedepselor accesorii pe durata suspendării executării pedepsei închisorii.
În baza art.274 alin. (1) cod procedură penală, obligă pe inculpata G. E. la plata sumei de 2000 lei cheltuieli judiciare către stat.
Conform art.400 alin. 3 cod procedură penală, minuta s-a întocmit în 2 ex.
Definitivă.
Pronunțată în ședință publică, azi, 27.03.2014.
Președinte, Judecător,
A. I. D. I. N.
Grefier,
G. P.
Jud. fond: M.N.
Tehnored.dec.jud.: D.I.N.
3 ex./ 31.03.2014
| ← Furtul calificat. Art. 209 C.p.. Decizia nr. 62/2014. Curtea de... | Furtul. Art.208 C.p.. Decizia nr. 179/2014. Curtea de Apel... → |
|---|
