Sesizare transmisă de comisia prevăzută de HG 836/2013. Sentința nr. 43/2014. Curtea de Apel TÂRGU MUREŞ
| Comentarii |
|
Sentința nr. 43/2014 pronunțată de Curtea de Apel TÂRGU MUREŞ la data de 14-02-2014 în dosarul nr. 241/96/2014
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL TÂRGU M.
SECȚIA PENALĂ ȘI PENTRU CAUZE CU MINORI ȘI DE FAMILIE
Dosar nr._
DECIZIA PENALĂ Nr. 93/CU
Ședința publică din 14 februarie 2014
Completul compus din:
PREȘEDINTE A. O.
Grefier D. M.
Pe rol judecarea contestației formulate de P. de pe lângă Tribunalul Harghita împotriva sentinței penale nr. 43 din 1 februarie 2014 pronunțată de Tribunalul Harghita în dosarul nr._, cu privire la aplicarea legii penale mai favorabile față de condamnatul P. M. M..
La apelul nominal făcut în ședința publică se prezintă apărătorul desemnat din oficiu pe seama persoanei condamnate, doamna avocat D. M., lipsă fiind condamnatul.
Ministerul Public este reprezentat de domnul procuror D. Z. din cadrul Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Târgu M..
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei după care:
Se constată că a fost înaintat la dosar, de către Poliția orașului Râșnov, un proces verbal de căutare a persoanei condamnate, rezultând că această persoană nu se află pe raza localității Râșnov, nefiind cunoscut locul unde s-ar afla.
La întrebarea instanței, reprezentantul parchetului arată că menține contestația formulată.
Nemaifiind alte cereri, instanța acordă cuvântul asupra contestației.
Reprezentantul parchetului solicită instanței să admită contestația așa cum a fost formulată și detaliată prin motivele depuse la dosar și să mențină măsura de siguranță a confiscării dispusă prin Sentința penală nr. 672/16.11.2010 a Judecătoriei Sibiu și de asemenea, să dispună anularea mandatului de executare nr. 872/27.05.2011 emis de Judecătoria Sibiu.
Apărătorul persoanei condamnate solicită instanței să admită în parte contestația formulată de parchet și să dispună în sensul anulării mandatului de executare nr. 872 din 27.05.2011 emis de Judecătoria Sibiu și menținerea celorlalte dispoziții din hotărârea atacată. Cu cheltuieli judiciare în sarcina statului.
CURTEA DE APEL
Deliberând asupra contestației formulată:
Prin cererea înregistrată pe rolul Curții de Apel Tg-M. la data de 13.02.2014 sub nr._ P. DE PE L. TRIBUNALUL HARGHITA a formulat contestație împotriva sentinței penale nr. 43/01.02.2014 pronunțată de Tribunalul Harghita.
În motivarea contestației s-a solicitat menținerea măsurilor de siguranță a confiscării, dispuse prin sentința penală nr. 672/16.11.2010 pronunțată de Judecătoria Sibiu în dos. nr._, definitivă prin decizia penală nr. 106/20.04.2011 a Tribunalului Sibiu, precum și anularea mandatul de executare a pedepsei închisorii nr. 872/27.05.2011 emis de Judecătoria Sibiu în baza aceleiași sentințe.
S-a asigurat asistența juridică prin apărător desemnat din oficiu.
Analizând actele și lucrările dosarului, instanța de control retine urmatoarea situație de fapt:
Prin sentința penală nr. 43/01.02.2014 pronunțată de Tribunalul Harghita, s-au hotărât următoarele:
În baza dispozițiilor art. 6 din Legea nr. 286/2009, a fost admisă sesizarea formulată de Comisia de evaluare a incidenței aplicării legii penale mai favorabile din P. M. C., cu privire la persoana privată de libertate P. M. M., fiul lui V. și L., născut la data de 12.08.1974.
Au fost repuse în individualitatea lor pedepsele componente, respectiv 4 pedepse de câte 4 ani închisoare, 2 ani închisoare, 10 ani închisoare, 5 ani închisoare aplicate condamnatului prin sentința penală nr.578/S din 18.11.2009 a Tribunalului B..
S-a constatat intervenirea legii penale mai favorabile pentru pedeapsa de 10 ani închisoare la care a fost condamnat P. M. M. prin sentința penală nr.578/S din 18.11.2009 a Tribunalului B., astfel că s-a redus această pedeapsă la pedeapsa de 5 ani la care s-a adăugat un spor de 1 an în baza art. 78 alin. 1 din Legea nr. 286/2009, rezultând în final pedeapsa de 6 ani închisoare.
S-a constatat că infracțiunile pentru care a fost condamnată persoana privată de libertate P. M. M. prin sentința penală nr.578/S din 18.11.2009 a Tribunalului B. erau concurente cu cea pentru care a fost condamnată aceeași persoană prin sentința penală nr. 672 din 16 noiembrie 2010 a Judecătoriei Sibiu.
Au fost contopite toate pedepsele de mai sus cu pedeapsa de 5 ani închisoare aplicată prin sentința penală nr. 672 din 16 noiembrie 2010 a Judecătoriei Sibiu și s-a stabilit pedeapsa cea mai grea, aceea de 6 ani închisoare, la care s-a adăugat un spor de 1 an închisoare, în urma contopirii, rezultând în final 7 ani închisoare pedeapsa pe care trebuie să o execute condamnatul în urma aplicării obligatorii a legii penale mai favorabile.
S-a scăzut din pedeapsa aplicată perioada executată, respectiv de la 14.10.2004 la 12.11.2004, de la 18.01.2005 la 14.11.2006, de la 20.05.2008 la 12.09.2008 și de la 07.04.2009 la zi.
Pedeapsa complementară neexecutată se va executa în conținutul prevăzut de art. 66 lit. a, b din Legea nr. 286/2009.
S-a constatat că pedeapsa principală a fost executată.
A fost anulat mandatul de executare a pedepsei închisorii nr. 541, din data de 4 decembrie 2013 emis de Tribunalul Harghita.
S-a dispus punerea de îndată în libertate a persoanei condamnate P. M. M. dacă nu era deținut în altă cauză, de sub puterea mandatului de executare a pedepsei închisorii nr.518/2013 din 10.07.2013 emis de Tribunalul B..
Pentru a pronunța această hotărâre, prima instanță a reținut următoarea situație de fapt:
Prin adresa înregistrată pe rolul Tribunalului Harghita sub numărul_, la data de 31.01.2014, Comisia de evaluare a incidenței aplicării legii penale mai favorabile constituită în temeiul H.G. nr.836/2013 la nivelul Penitenciarului M. C. a solicitat aplicarea legii penale mai favorabile, cu privire la condamnatul P. M. M..
La adresă au fost înaintate copia fișei de evaluare a comisiei Penitenciarului M. C., copia cazierului judiciar, copia mandatului de executare a pedepsei închisorii și copiile sentințelor judecătorești de condamnare a persoanei private de libertate P. M. M..
S-a arătat, în acest sens, că inculpatul a fost condamnat la pedeapsa închisorii de 10 ani închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de furt calificat, prevăzută și pedepsită de art. 208 alin.1, 209 alin. 1 lit. a,e,g,i Cod penal din 1968, care este incriminată de art. 229 alin. 1 lit. b și d din noul Cod penal și pedepsită cu închisoarea de la 1 an la 5 ani.
Tribunalul a reținut că sentința penală nr. 500 din data de 18 noiembrie 2013, a Tribunalului Harghita, prin care s-au contopit pedepsele aplicate condamnatului, nu era definitivă.
Față de această împrejurare tribunalul a constatat, pe de o parte, că este ținut să facă modificarea pedepselor prin aplicarea regimului sancționator al concursului de infracțiuni, întrucât potrivit art. 23 alin. 4 din Legea nr. 255/2013 instanța a rezolvat din oficiu orice aspecte necesare soluționării cauzei.
Pe de altă parte, tribunalul a constatat că mandatul de executare emis în baza sentinței nedefinitive nr. 500 din data de 18 noiembrie 2013 a Tribunalului Harghita era emis eronat și se impunea a fi anulat.
Întrucât regimul sancționator aplicabil pluralității de infracțiunii săvârșite de P. M. M. nu a fost stabilit cu titlu definitiv tribunalul a constatat și incidența art. 5 alin. 1 din Legea nr. 286/2009, condamnatul aflându-se practic în cursul procesului penal. În aceste condiții era necesară aplicarea legii mai favorabile, atât cu privire la pedepse, cât și cu privire la instituțiile autonome ale dreptului penal, respectiv cele care privesc concursul de infracțiuni și circumstanțele agravante.
Prin sentința penală nr. 578/S din 18.11.2009 a Tribunalului B. condamnatului i s-au aplicat următoarele pedepse: trei pedepse a câte 4 ani închisoare pentru săvârșirea infracțiunilor de furt calificat, 2 ani închisoare pentru tentativă la furt calificat, 5 ani închisoare pentru furt calificat, 10 ani închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de furt calificat prevăzută de art. 208 alin. 1, art. 209 alin. 1 lit. a, e, g, i și alin. 4 Cod penal vechi și 4 ani închisoare pentru asociere pentru săvârșirea de infracțiuni.
Prin sentința penală nr. 672 din data de 16 noiembrie 2010 a Judecătoriei Sibiu persoana lipsită de libertate a fost condamnată la pedeapsa de 5 ani închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de furt calificat în forma continuată.
Potrivit art. 6 alin. (1) C. pen., când după rămânerea definitivă a hotărârii de condamnare și până la executarea completă a pedepsei închisorii sau amenzii a intervenit o lege care prevede o pedeapsă mai ușoară, sancțiunea aplicată, dacă depășește maximul special prevăzut de legea nouă pentru infracțiunea săvârșită, se reduce la acest maxim.
În cauză, pedeapsa de 10 ani închisoare aplicată pentru săvârșirea unei infracțiuni de furt calificat se situa în afara limitelor prevăzute de legea nouă. Ca urmare a intrării în vigoare a noului Cod penal, limitele de pedeapsă prevăzute pentru infracțiunea de furt calificat s-au redus, pedeapsa prevăzută de art.229 alin. (1) lit. b și d din noul Cod penal fiind închisoarea de la 1 an la 5 ani. În condițiile concrete în care a fost săvârșită fapta, respectiv de trei sau mai multe persoane împreună, se impune și aplicarea art. 78 alin. 1 Cod penal. Noul Cod penal este legea mai favorabilă sub acest aspect, sporul pentru circumstanța agravantă fiind de până la 2 ani, fără a depăși o treime din maxim. Instanța consideră că tocmai numărul mare al participanților a făcut posibilă săvârșirea infracțiunii astfel că se impune aplicarea unui spor de 1 an închisoare. Chiar și în aceste condiții legea nouă este mai favorabilă întrucât rezultanta de 6 ani închisoare este mai mică decât pedeapsa de 10 ani aplicată sub legea veche.
Întrucât, așa cum s-a arătat mai sus, infracțiunile săvârșite de condamnat sunt concurente, s-a impus aplicarea legii mai favorabile în ceea ce privește regimul sancționator al concursului de infracțiuni. Potrivit vechiului Cod penal, în urma contopirii pedepselor s-a aplicat un spor de 1 an închisoare, spor pe care instanța l-a considerat just. În aceste condiții legea mai favorabilă este legea veche, întrucât potrivit noii legi sporul este obligatoriu și se aplică în cuantumul unei treimi din restul pedepselor aplicate.
Constată că pedeapsa a fost executată în perioada 15.08._14.
Examinând contestația promovată, din prisma dispozițiilor art. 4251 alin. 7 pct. 2 lit. a C. pr. pen, instanța de control judiciar o găsește fondată, pentru următoarele considerente:
Prin sentința penală nr. 672/16.11.2010 a Judecătoriei Sibiu (mandat de executare 872 din 27.05.2011 emis de Judecătoria Sibiu în dosarul cu nr. 2108/_), numitul P. M. M. a fost condamnat la 5 ani închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de furt calificat în formă continuată (5 acte materiale). în temeiul art. 118 lit. b din Cod penal, instanța a dispus confiscarea stației de emisie recepție marca AEG cu . 1:_ cu cască și microfon, o pereche de mănuși din material textile de culoare neagră și sistemul artizanal de contact cu cheie, toate ridicate de la inculpat. Potrivit art. 45 alin 6 și 7 din Cod penal (Legea 286/2009), măsurile de siguranță se cumulează, deci insatnța era obligată să se pronunțe cu privire la măsura confiscării.
Instanța a anulat mandatul de executare a pedepsei închisorii nr.541 din 4 decembrie 2013 emis de Tribunalul Harghita, mandat emis în baza unei hotărâri nedefinitive și a dispus punerea de îndată în libertate a persoanei condamnate P. M. M. dacă nu era deținut în altă cauză, de sub puterea mandatului de executare a pedepsei închisorii nr. 518/2013 din 10.07.2013 emis de Tribunalul B., dar nu s-a făcut nicio referire la mandatul emis de Judecătoria Sibiu.
Așadar, prin prisma considerentelor mai sus expuse, în temeiul art. 4251 alin. 7 pct. 2 lit. a C. pr. pen rap. la art. 23 alin. 10 din Legea nr. 255/2013 privind punerea în aplicare a Codului de procedură penală, vom admite contestația formulată de P. DE PE L. TRIBUNALUL HARGHITA împotriva sentinței penale nr. 43/01.02.2014 pronunțată de Tribunalul Harghita.
Vom desființa parțial sentința atacată și rejudecând cauza:
În baza art. 23 alin. 4 din Legea nr. 255/2013 rap. la art. 45 alin. 6 C. pr. pen, vom menține măsurile de siguranță a confiscării, dispuse prin sentința penală nr. 672/16.11.2010 pronunțată de Judecătoria Sibiu în dos. nr._, definitivă prin decizia penală nr. 106/20.04.2011 a Tribunalului Sibiu.
Vom anula Mandatul de executare a pedepsei închisorii nr. 872/27.05.2011 emis de Judecătoria Sibiu în baza sentinței penale nr. 672/16.11.2010 pronunțată de Judecătoria Sibiu în dos. nr._, definitivă prin decizia penală nr. 106/20.04.2011 a Tribunalului Sibiu.
Vom menține cecelate dispoziții din hotărârea atacată, care nu contravin prezentei decizii.
În baza art. 275 alin. 3 C. pr. pen, cheltuielile judiciare în contestație rămân în sarcina statului, din care suma de 100 lei reprezentând onorariul apărătorului desemnat din oficiu va fi avansată Baroului M. din fondurile Ministerului Justiției.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
În temeiul art. 4251 alin. 7 pct. 2 lit. a C. pr. pen rap. la art. 23 alin. 10 din Legea nr. 255/2013 privind punerea în aplicare a Codului de procedură penală, admite contestația formulată de P. DE PE L. TRIBUNALUL HARGHITA împotriva sentinței penale nr. 43/01.02.2014 pronunțată de Tribunalul Harghita.
Desființează parțial sentința atacată și rejudecând cauza:
În baza art. 23 alin. 4 din Legea nr. 255/2013 rap. la art. 45 alin. 6 C. pr. pen, menține măsurile de siguranță a confiscării, dispuse prin sentința penală nr. 672/16.11.2010 pronunțată de Judecătoria Sibiu în dos. nr._, definitivă prin decizia penală nr. 106/20.04.2011 a Tribunalului Sibiu.
Anulează Mandatul de executare a pedepsei închisorii nr. 872/27.05.2011 emis de Judecătoria Sibiu în baza sentinței penale nr. 672/16.11.2010 pronunțată de Judecătoria Sibiu în dos. nr._, definitivă prin decizia penală nr. 106/20.04.2011 a Tribunalului Sibiu.
Menține celelalte dispoziții din hotărârea atacată, care nu contravin prezentei decizii.
În baza art. 275 alin. 3 C. pr. pen, cheltuielile judiciare în contestație rămân în sarcina statului, din care suma de 100 lei reprezentând onorariul apărătorului desemnat din oficiu va fi avansată Baroului M. din fondurile Ministerului Justiției.
Definitivă.
Pronunțată în ședința publică din 14 februarie 2014.
Președinte
A. O.
Grefier
D. M.
Red.AO/20.02.2014
Thnred./CC/2 exp./21.02.2014
Jd.fd.C.I.U.
| ← Alte modificări ale pedepsei. Art.585 NCPP. Decizia nr.... | Sesizare transmisă de comisia prevăzută de HG 836/2013.... → |
|---|
