Alte modificări ale pedepsei. Art.585 NCPP. Decizia nr. 175/2014. Curtea de Apel TÂRGU MUREŞ
| Comentarii |
|
Decizia nr. 175/2014 pronunțată de Curtea de Apel TÂRGU MUREŞ la data de 08-09-2014 în dosarul nr. 4655/258/2013
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL TÂRGU M.
SECȚIA PENALĂ ȘI PENTRU CAUZE CU MINORI ȘI DE FAMILIE
Dosar nr._
Decizia Penală Nr. 175/C/U2014
Ședința publică din 08 Septembrie 2014
Instanța constituită din:
PREȘEDINTE F. G.
Grefier A. B. F.
Cu participarea domnului procuror V. O. din cadrul Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Tg.M.
Pe rol se află soluționarea contestației formulate de către contestatorul-condamnat B. C. A. (fiul lui A. și M., născut la data de 25.12.1982, în Reghin, județul M., CNP:_, deținut în Penitenciarul Miercurea C.) împotriva sentinței penale nr. 338/26.05.2014, pronunțată de Tribunalul Harghita, în dosarul nr._ .
La apelul nominal făcut în ședință publică se prezintă contestatorul-condamnat B. C. A., asistat de apărătorul desemnat din oficiu, av. Ș. M. A., în baza delegației pentru asistență judiciară obligatorie nr. 2693/08.09.2014.
Procedura este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei, după care:
Se constată că s-a depus la dosarul cauzei, din partea contestatorului – condamnat un memoriu.
De asemenea, se constată că, contestația ce formează obiectul prezentului dosar a fost formulată în termen și este motivată.
În conformitate cu dispozițiile art. 387 alin. 1 Cod de procedură penală, instanța întreabă părțile dacă au alte cereri de formulat.
Apărătorul contestatorului – condamnat arată că nu are alte cereri de formulat.
Instanța îi pune în vedere contestatorului – condamnat să precizeze care sunt criticile pe care înțelege să le aducă sentinței contestate.
Apărătorul contestatorului – condamnat precizează că nemulțumirea părții pe care o reprezintă constă în faptul că prin contopirea pedepselor aplicate, prima instanță nu a dedus din durata pedepsei cele 618 zile.
Contestatorul – condamnat arată că instanța de fond nu a dedus cele 618 zile executate.
Instanța îi aduce la cunoștința contestatorului – condamnat că cele 618 de zile reprezintă un rest de zile de închisoare dintr-o condamnare anterioară.
Contestatorul-condamnat înaintează la dosarul cauzei copia Sentinței penale nr. 323/22.04.2008, pronunțată de Judecătoria Miercurea C., susținând că a executat pedeapsa aplicată prin hotărârea menționată.
La întrebarea instanței, părțile arată că nu au alte cereri de formulat. Acesta totodată precizează că pedeapsa pe care o execută în momentul de față este din 2005, iar în timp ce executa pedeapsa a mai săvârșit alte două fapte prevăzute de legea penală.
Nefiind alte cereri de formulat, instanța constată cauza în stare de judecată și, în considerarea dispozițiilor art. 388 Cod de procedură penală, acordă cuvântul în dezbateri asupra contestației formulate.
Apărătorul contestatorului – condamnat solicită admiterea contestației astfel cum aceasta a fost formulată și pe cale de consecință să se deducă zilele executate din mandatul nr. 328/13.05.2008, respectiv 1572 de zile, până la data când contestatorul a fost liberat condiționat, susținând că dintr-o eroare prima instanță a făcut referire la cele 618 zile rămase neexecutate.
Reprezentanta Ministerului Public, în temeiul dispozițiilor art. 4251 alin. 7 lit. b) Cod de procedură penală, solicită respingerea contestației formulate de către condamnatul B. C. A., ca nefondată, având în vedere că prin sentința criticată au fost contopite pedepsele la care s-a referit cererea, iar prin sentințele prin care au fost aplicate aceste pedepse s-a făcut referire și la restul neexecutat de 618 zile, care constituie primul termen al recidivei postcondamnatorii și care potrivit dispozițiilor legale în vigoare la momentul respectiv au fost contopite cu pedepsele aplicate. Ținând cont de aceste argumente, reprezentanta Ministerului Public apreciază că, contestația formulată este nefondată, sens în care solicită respingerea ei ca atare și obligarea contestatorului-condamnat la plata cheltuielilor judiciare avansate de stat.
Contestatorul-condamnat B. C. A., având ultimul cuvânt conform dispozițiilor art. 389 Cod de procedură penală, solicită admiterea contestației formulate.
În conformitate cu dispozițiile art. 391 alin. 1 teza I Cod procedură penală, instanța reține cauza în pronunțare.
CURTEA DE APEL
Asupra contestației de față:
Prin sentința penală nr.338/26.05.2014 pronunțată de Tribunalul Harghita în dosarul nr._ a fost admisă cererea condamnatului B. C. A. (fiul lui A. și M., născut la data de 25.12.1982, CNP:_ deținut în Penitenciarul Miercurea C.), și, în consecință:
S-a constatat că prin sentința penală nr. 21 din 04.02.2011 a Tribunalului Harghita definitivă prin decizia penală nr. 12/A din 09.02.2012 a Curții de Apel Târgu M., B. C. A., a fost condamnat la pedeapsa de 7 ani închisoare pentru comiterea infracțiunii prev. de art. 13 alin. 1, 3 din Legea 678/2001 cu aplicarea art. 41 alin. 2, art. 37 lit. a, b C.pen (Legea nr. 15/1968) și 2 ani interzicerea drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a, b, d, e C.pen. (Legea nr. 15/1968).
S-a constatat că același petent prin sentința penală nr. 417 din 28.03.2012 a Judecătoriei Miercurea C., definitivă prin decizia penală nr. 504/R din 22.06.2012 a Curții de Apel Târgu M. a mai fost condamnat la pedeapsa de 3 ani închisoare și pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prevăzute de art. 64 alin. 1 lit. a teze II-a lit. b, e C.pen (Legea nr. 15/1968), pentru comiterea infracțiunii prev. de art. 329 alin. 1, 2 C.pen. (Legea nr. 15/1968), cu aplicarea art. 37 lit. a C.pen și art. 41 alin. 2 C.pen (Legea nr. 15/1968).
Au fost menținute dispozițiile referitoare la revocarea liberări condiționate privind restul de pedeapsă rămas neexecutat de 618 zile închisoare și cele referitoare la confiscarea specială a sumei de 5000 lei.
În baza art. 36 alin. 2 C. pen (Legea nr. 15/1968), raportat la art. 33 lit. a și art. 34 lit. b C. pen. (Legea nr. 15/1968), cu aplicarea art. 5 C.pen au fost contopite pedepsele aplicate, condamnatul urmând să execute pedeapsa cea mai grea, de 7 ani închisoare și pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prevăzute de art. 66 alin. 1 lit. a, b, d, e C.pen.
A fost dedusă din durata pedepsei perioada executată 31.05.2013 și, până la zi, iar în baza art. 65 C. pen., i-au fost interzise condamnatului drepturile prevăzute de art. 66 lit. a-b C. pen.
Au fost anulate mandatele de executare a pedepselor și s-a dispus emiterea unui nou mandat conform cu prezenta sentință.
Cheltuielile judiciare au rămas în sarcina statului.
Pentru a hotărî în acest sens instanța de fond a avut în vedere următoarele:
Prin cererea formulată petentul condamnat B. C. A., deținut în Penitenciarul Miercurea C., a solicitat pronunțarea unei hotărâri prin care să se dispună contopirea pedepselor.
În motivarea cereri s-a arătat că faptele ce au atras condamnările de 7 ani, respectiv 3 ani erau concurente, astfel se impune contopirea lor și deducerea perioadei executate .
Din actele și lucrările dosarului instanța a reținut următoarele:
Prin sentința penală nr.21 din 04.02.2011 a Tribunalului Harghita, definitivă, prin decizia penală nr. 12/A din 09.02.2012, a Curții de Apel Târgu M., B. C. A., a fost condamnat la pedeapsa de 7 ani închisoare pentru comiterea infracțiunii prev de art.13 alin.1 ,3 din Legea 678/2001 cu aplicarea art.41 alin.2, art.37 lit. a, b C.pen (Legea nr. 15/1968) și 2 ani interzicerea drepturilor prevăzute de art.64 lit.a, b, d, e C.pen. (Legea nr. 15/1968).
Același petent prin sentința penală nr.417 din 28.03.2012 a Judecătoriei Miercurea C., definitivă, prin decizia penală nr. 504/R din 22.06.2012, a Curții de Apel Târgu M., a mai fost condamnat la pedeapsa de 3 ani închisoare și pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prevăzute de art.64 alin.1 lit.a teze II-a lit.b, e . C.pen (Legea nr. 15/1968), pentru comiterea infracțiuni prev. de art.329 alin.1, 2 C.pen. (Legea nr. 15/1968), cu aplicarea art.37 lit.a C.pen și art.41 alin.2 C.pen (Legea nr. 15/1968)
În privința legii penale aplicabile s-a constatat că dispozițiile din Codul penal vechi (Legea nr. 15/1968) erau favorabile petentului, în consecință, cu reținerea prevederilor art.5 C.pen cererea a fost soluționată pe baza reglementărilor favorabile din vechiul Cod penal.
Analizând data săvârșirii faptelor în raport cu data rămânerii definitive a hotărârilor de condamnare a rezultat că faptele ce au atras aceste condamnări au fost săvârșite în condițiile art.33 lit.a Cod penal (Legea nr. 15/1968) .
Pentru acest considerent s-a admis cererea condamnatului și s-a dispus în baza art.36 alin 1 Cod penal (Legea nr. 15/1968) contopirea pedepselor urmând ca în baza art.34 lit.b Cod penal (Legea nr. 15/1968) acesta să execute pedeapsa ceea mai grea de 7 ani închisoare și pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prevăzute de art.66 alin.1 lit.a.b, d, e C.pen .
S-a dedus din durata pedepsei perioada executată, începând cu data 31.05.2013 și, până la zi.
S-au anulat mandatele de executare a pedepselor și s-a dispus emiterea unui nou mandat conform cu prezenta sentință.
Împotriva sentinței instanței de fond a formulat contestație condamnatul care a solicitat deducerea din pedeapsa rezultantă și perioada executată de el în baza sentinței penale nr.323 din 22.04.2008.
Analizând sentința atacată, în raport cu motivele formulate de condamnat în contestație și prin raportare la actele din dosarul cauzei se rețin următoarele:
Instanța de fond a apreciat corect că faptele pentru care inculpatul a fost condamnat la pedepsele de 7 ani închisoare și 3 ani închisoare sunt concurente și corect a aplicat legea mai favorabilă, apreciind că se va realiza contopirea după legea veche, respectiv Legea nr.15/1968.
În ceea ce privește perioada dedusă din pedeapsa rezultantă, de 7 ani închisoare, se apreciază că în mod corect s-a dedus arestul începând cu 31.05.2013 la zi.
Nu se poate deduce și perioada arestului executat în baza sentinței penale nr.323/2008, depusă de petent, deoarece sentința depusă face referire la pedepse e constituie primul termen al recidivei iar prin sentința atacată s-a contopit restul de pedeapsă de 618 zile rămas neexecutat.
Ca urmare, apreciindu-se că în cauză deducerea arestului s-a realizat corect de prima instanță, contestația formulată va fi respinsă ca nefondată, în conformitate cu art.4251 alin.7 pct.1 lit.b Cod procedură penală.
Văzând și disp.art.275 alin.2 Cod procedură penală,
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
În baza art. 4251 alin.7 pct. 1 lit. b Cod procedură penală, respinge ca nefondată contestația formulată de contestatorul condamnat B. C. A. (fiul lui A. și M., născut la data de 25.12.1982, în Reghin, județul M., CNP:_, deținut în Penitenciarul Miercurea C. ) împotriva sentinței penale nr. 338/26.05.2014, pronunțată de Tribunalul Harghita, în dosarul nr._ .
În baza art. 275 alin. 2 Cod de procedură penală, obligă condamnatul la plata sumei de 150 lei, reprezentând cheltuieli judiciare la stat din care suma de 100 lei, reprezentând onorariu avocațial din oficiu, se va suporta din fondul Ministerului Justiției.
Definitivă.
Pronunțată în ședință publică, azi, 8 septembrie 2014.
Președinte
F. G.
Grefier
A. B. F.
Red.FlG/11.09.2014
Thnred./CC/2 exp./16.09.2014
Jd.fd. L. R.
| ← Infracţiuni rutiere. O.U.G nr. 195/2002. Decizia nr. 325/2014.... | Sesizare transmisă de comisia prevăzută de HG 836/2013.... → |
|---|
