Falsul intelectual. Art. 289 C.p.. Sentința nr. 694/2014. Judecătoria BOTOŞANI

Comentarii

0

Sentința nr. 694/2014 pronunțată de Judecătoria BOTOŞANI la data de 13-03-2014 în dosarul nr. 11032/193/2012

Dosarnr._ art. 288 și art .291 Cod penal

ROMÂNIA

JUDECĂTORIA B.- JUDEȚUL B.

-Secția penală-

Ședința publică din 13 martie 2014

Instanța constituită din:

PREȘEDINTE - M. M.

GREFIER - B. I.

cu participarea procurorului P. C., reprezentantul Parchetului de pe lângă Judecătoria B.

SENTINȚA PENALĂ Nr. 694

Pe rol pronunțarea asupra cauzei penale privind pe inculpatul Ț. F., trimis în judecată pentru săvârșirea infracțiunilor de fals intelectual în formă continuată prevăzută de art. 289 alin. 1 Cod penal cu aplicarea art.41 alin.2, art.42 din Codul penal (19 acte materiale) și uz de fals în forma continuată prevăzută de art. 291 din Codul penal ( 9 acte materiale) cu aplicarea art.41 alin.2, art.42 din Codul penal, ambele cu aplicarea art. 33 lit. a din Codul penal.

Dezbaterile în fond a cauzei au avut loc în ședința publică din 11 februarie 2014 cuvântul părților fiind consemnat în încheierea de ședință din acea dată care face parte integrantă din prezenta hotărâre și când, instanța, având nevoie de timp mai îndelungat pentru deliberare, a amânat pronunțarea pentru data de 26 februarie 2014 apoi pentru data de astăzi, 13 martie 2014 când

J U D E C A T A

Asupra acțiunii penale de față;

Prin rechizitoriul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție – Secția de urmărire penală și criminalistică întocmit în dosarul nr.1183/P2009 la data de 6 ianuarie 2011 s-a dispus punerea în mișcare a acțiunii penale și trimiterea în judecată a inculpatului Ț. F. pentru săvârșirea infracțiunilor de fals intelectual în formă continuată prevăzută de art. 289 alin. 1 Cod penal cu aplicarea art.41 alin.2, art.42 din Codul penal (19 acte materiale) și uz de fals în forma continuată prevăzută de art. 291 din Codul penal ( 9 acte materiale) cu aplicarea art.41 alin.2, art.42 din Codul penal, ambele cu aplicarea art. 33 lit. a din Codul penal.

S-a reținut în sarcina inculpatului (ce avea calitatea de deputat în Parlamentul României la data sesizării instanței) că în calitate de președinte al Partidului Național Liberal – Filiala B., a semnat o . hotărâri în care se consemna, în mod nereal, că diferiți membri ai acestei organizații politice au fost excluși din partid prin hotărârea Delegației permanente a PNL din data de 21 iunie 2009. În felul acesta mai mulți membri ai partidului, agreați de inculpat, au ajuns să ocupe funcții de consilieri locali sau județeni pe locurile vacantate, deși nu erau pe poziția imediat următoare pe lista cu care partidul participase la alegeri.

În calitatea sa de președinte al filialei județene a partidului, numitul Ț. F. a semnat o . acte - hotărâri, adrese - prin care se consemna că în ședința din data de 21 iunie 2009 a Delegației permanente a PNL B. s-a hotărât excluderea a 23 persoane din cadrul partidului. În realitate, în cadrul acelei ședințe singurele sancțiuni aplicate au fost retragerea sprijinului politic unui număr de 3 persoane ce ocupau funcții de consilieri locali sau județeni și excluderea din partid a unui membru. Ulterior, realizând că retragerea sprijinului politic nu duce la încetarea calității de consilier, inculpatul a procedat la emiterea în fals a unor hotărâri care să ateste că sancțiunile aplicate acelor persoane au constat în excluderea lor.

În cuprinsul rechizitoriului activitatea infracțională a inculpatului este prezentată astfel:

- Cu privire la părțile vătămate A. A. și Bahrin C.:

Numitele A. A. și Bahrin C., în calitate de membre ale Partidului Național Liberal, au obținut mandate de consilier județean în cadrul Consiliului Județean B..

La data de 21 iunie 2009, PNL - Filiala B., condusă de inculpatul Ț. F. a emis o adresă către Consiliul Județean B. solicitând încetarea încetării de drept a mandatului părților vătămate A. A. și Bahrin C., ca urmare a excluderii acestora din partid, conform ședinței Delegației Permanente a PNL B. din data de 21 iunie 2009. Această solicitare se întemeia pe dispozițiile art. 9 lit. h¹ din Legea nr. 393/2004 privind statutul aleșilor locali potrivit cărora calitatea de consilier județean încetează de drept la pierderea calității de membru al partidului politic sau al organizației minorităților naționale pe a cărei listă a fost ales.

În urma verificărilor efectuate s-a constatat că sub nr.280 din 22 iunie 2014 sunt două hotărâri care au același nr.- 21- care sunt emise la aceeași dată dar au conținut diferit. Astfel, într-una dintre hotărâri se consemnează că în ședința Delegației Permanente a PNL B. din data de 21.06.2009 s-a hotărât retragerea sprijinului politic, iar în cea de a doua se consemnează că în cadrul aceleiași ședințe s-a hotărât excluderea numitelor A. A. și Bahrin C. din partid. Distincția este importantă sub aspectul efectelor pe care le produce fiecare dintre cele două sancțiuni: în vreme ce retragerea sprijinului politic este o sancțiune mai ușoară, prevăzută de art. 20 lit. d) din Statutul Partidului Național Liberal și care nu are ca efect pierderea calității de membru al partidului, sancțiunea excluderii, prevăzută de art. 19 din Statut, este gravă și duce la pierderea calității de membru al partidului.

Prima hotărâre a fost comunicată numitelor A. A. și Bahrin C. iar a doua hotărâre (în care se menționează că Delegația Permanentă a Filialei Teritoriale PNL B. a hotărât excluderea din PNL a celor doi consilieri județeni menționându-se, totodată, că în varianta comunicată numitelor A. A. și Bahrin C. în mod eronat a apărut „retragerea sprijinului politic" în loc de „excluderea din partid", cum ar fi fost corect) a fost comunicată Consiliului Județean B.. Totodată, Consiliului Județean B. i s-a comunicat și adresa nr. 274/21.06.2009 în care se arată că în ședința Delegației Permanente a PNL s-a hotărât excluderea din partid a doamnelor A. A. și Bahrin C. și retragerea sprijinului politic pentru ocuparea funcțiilor de consilieri județeni în cadrul Consiliului Județean B.. Așadar, s-a constatat existența a trei acte provenind de la PNL - Filiala Teritorială B. în care se atestă trei variante diferite cu privire la sancțiunea aplicată membrelor de partid A. A. și Bahrin C.: într-o primă variantă față de acestea s-a aplicat sancțiunea retragerii sprijinului politic (hotărârea în varianta comunicată părților vătămate), într-o a doua variantă s-a hotărât excluderea acestora din partid (hotărârea nr. 21 în varianta comunicată Consiliului Județean B.) iar a treia variantă s-a hotărât atât retragerea sprijinului politic, cât și excluderea celor două membre din partid (adresa nr. 274/21.06.2009 înaintată Consiliului Județean B.).

În cursul cercetărilor părțile vătămate au atașat la dosarul cauzei înregistrarea audio a discuțiilor purtate cu ocazia ședinței Delegației Permanente a PNL B. din data de 21.06.2009 din care a rezultat că la acea ședință s-a hotărât doar retragerea sprijinului politic față de numitele A. A. și Bahrin C..

În cauză s-a întocmit și un raport de expertiză a scrisului din care rezultă că inculpatul a semnat atât hotărârea nr.21 în care se consemna că cele două membre de partid au fost excluse din partid cât și procesul verbal din 21 iunie 2009 în care s-au consemnat discuțiile și hotărârile luate în ședința Delegației permanente.

- Cu privire la martorul O. G. C.:

Din declarația martorului menționat a rezultat că acesta a participat la ședința din 21 iunie 2009 în cadrul căreia s-a propus și a fost votată sancționarea sa cu retragerea sprijinului politic. Ulterior s-a prezentat la sediul partidului unde i s-a eliberat hotărârea cu nr.20 în care se consemna că Delegația permanentă a partidului hotărâse la 21 iunie 2009 retragerea sprijinului politic. Cu toate acestea, la sediul Consiliului Local al Municipiului B., unde martorul își desfășura activitatea în calitate de consilier municipal, PNL B. a trimis adresa nr. 275/21.06.2009 în care se consemna ca aceeași delegație permanenta a hotărât atât retragerea sprijinului politic cât și cât și excluderea din partid a martorului.

Așadar, s-a constatat și de această dată că s-au emis 3 acte cu conținut diferit privind pe numitul O. G. C.: hotărârea nr.20, înregistrată sub numărul 279/22.06.2009, în varianta comunicată martorului în care se consemnează că sancțiunea aplicată a fost retragerea sprijinului politic; hotărârea nr.20, înregistrată sub numărul 279/22.06.2009, în varianta comunicată Consiliului Local al Municipiului B. ce atesta că sancțiunea aplicată a fost excluderea martorului din partid și adresa nr. 275/1.06.2009 comunicată Consiliului Local al Municipiului B. în care se consemnează că aceeași delegație permanentă a hotărât atât retragerea sprijinului politic cât și excluderea din partid a martorului.

P. a constatat că ultimele două acte sunt false. În cauză s-a efectuat și un raportul de expertiză a scrisului din care a rezultat că adresa nr. 2/75/21.06.2009 către Consiliul Local al Municipiului B. a fost semnată de Ț. F.. Întrucât Primăria Municipiului B. nu apus la dispoziție originalul hotărârii în varianta comunicată acestei instituții, acest act nu a putut fi supus expertizei.

- Cu privire la martorul D. V.:

Din declarațiile martorului D. V. a rezultat că acesta nu a participat la ședința Delegației Permanente a PNL - Filiala B. din data de 21.06.2009 întrucât nu a fost convocat. După această ședință nu a fost înștiințat că ar fi fost sancționat în vreun fel, iar la data de 06 august 2009 chiar a plătit cotizația de membru, în urma unei discuții cu secretara care 1-a asigurat că este în continuare membru PNL ( fapt atestat de chitanța nr._/6.08.2009). Ulterior, la Primăria Comunei Văculești, unde martorul își desfășura activitatea în calitate de consilier local, s-au înregistrat la data de 18 august 2009 adresa nr. 431/31.07.2009 din partea PNL B. prin care se aducea la cunoștință că martorul a fost exclus din cadrul partidului și hotărârea nr. 68 în care se consemnează că Delegația Permanentă a PNL B. din data de 21.06.2009 a hotărât excluderea martorului din partid.

Și în privința celor acte s-a constatat că sunt false; pe de o parte, niciuna dintre cele aproximativ 40 de persoane care au participat la ședința din data de 21.06.2009 și care au fost audiate în cauză nu au indicat că s-ar fi luat vreo sancțiune față de martorul D. V.. Pe de altă parte, acest lucru este confirmat prin chiar procesul verbal al ședinței din data de 21.06.2009 depus la dosarul cauzei din care rezultă că nu s-a pus în discuție excluderea tartorului din partid. De altfel, martorului i s-a încasat cotizația de membru în luna august 2009, ceea ce nu s-ar fi întâmplat dacă nu ar mai fi avut această calitate.

Din raportul de expertiză a scrisului întocmit în cauză a rezultat că adresa nr. 431/31.07.2009 către Consiliul Local Văculești, unde a fost înregistrată la data de 18.08.2009, a fost semnată de Ț. F..

-Cu privire la martora U. Ștefănica

Martora U. Ștefănica nu a participat la ședința Delegației Permanente a PNL - Filiala B. din data de 21 iunie 2009 întrucât nu a fost convocată, conform declarațiilor acesteia. După această ședință, la Consiliul Local R., unde martora își desfășura activitatea în calitate de consilier local, s-au înregistrat adresa nr.394/17.07.2009 din partea PNL prin care se aducea la cunoștință că s-a dispus excluderea și retragerea sprijinului politic pentru U. Ștefănica și F. M., locul vacant urmând a fi ocupat de Sadoschi I. și hotărârea nr. 59 în care se consemnează că Delegația Permanentă a PNL B. din data de 21.06.2009 a hotărât excluderea lui U. Ștefănica și F. M. din partid. Se consideră de către parchet că cele două acte sunt false. Aceasta întrucât cele 40 de persoane care au participat la ședința din data de 21.06.2009 a Delegației Permanente a PNL B. și care au fost audiate de organele de anchetă nu au indicat că s-ar fi pus în discuție sau s-ar fi luat vreo sancțiune față de cei doi iar pe de altă parte din procesul verbal al ședinței rezultă că nu s-a pus în discuție și nu s-a votat excluderea acestor persoane din partid.

Din raportul de expertiză a scrisului întocmit în cauză a rezultat că hotărârea nr. 59 în care se consemnează că Delegația Permanentă a PNL B. din data de 21.06.2009 a hotărât excluderea Iui U. Ștefănica și F. M. din partid a fost semnată de Ț. F..

-Cu privire la martorul C. G.

Din declarațiile martorului C. G. a rezultat că nu a participat la ședința Delegației Permanente a PNL - Filiala B. din data de 21.06.2009 întrucât nu a fost convocat. Ulterior, la Consiliul Local Brăești, unde martorul își desfășura activitatea în calitate de consilier local, s-au înregistrat adresa nr.360/09.07.2009 din partea PNL B. prin care se aducea ia cunoștință că s-a dispus excluderea și retragerea sprijinului politic pentru C. G., locul vacant urmând a fi ocupat de G. D. și hotărârea nr. 53 în care se consemnează că Delegația Permanentă a PNL B. din data de 21.06.2009 a hotărât excluderea martorului din partid. Cele două acte sunt considerate false atâta timp cât niciuna dintre cele aproximativ 40 de persoane care au participat la ședința din data de 21.06.2009 și care au fost audiate în nu au indicat că s-ar fi pus în discuție sau s-ar fi luat vreo sancțiune față de martorul C. G. și cât procesul verbal al ședinței din data de 21.06.2009 a Delegației Permanente nu atestă că s-ar fi pus în discuție și s-ar fi hotărât excluderea martorului din partid.

-Cu privire la martorii C. D., C. E. M., H. I., O. M. și H. M..

Potrivit celor declarate de martorul C. D. acesta nu a participat la ședința Delegației Permanente a PNL - Filiala B. din data de 21.06.2009 întrucât nu a fost convocat. După această ședință, la Consiliul Local Gorbănești, unde martorul își desfășura activitatea în calitate de consilier local, s-au înregistrat adresa nr. 348/04.07.2009 din partea PNL -B. prin care se aducea la cunoștință că s-a dispus excluderea și retragerea sprijinului politic pentru C. D., locul vacant urmând a fi ocupat de P. D. și hotărârea nr. 47 în care se consemnează că Delegația Permanentă a PNL B. din aceeași dată a hotărât excluderea lui C. D., C. E. M., H. I., O. M. și H. M. din partid. Cu privire la celelalte persoane menționate în cuprinsul hotărârii nr. 47, martorul arată că se aflau pe lista de potențiali consilieri și, prin excluderea acestora, locul vacant a ajuns să fie ocupat de persoana aflată în urma lor pe listă. După primirea acestor documente, martorul arată că a luat legătura cu mai mulți participanți la ședință care i-au spus că nu s-a luat nicio hotărâre cu privire la el.

În condițiile în care niciuna din cele aproximativ 40 de persoane care au participat la ședința din data de 21.06.2009 a Delegației Permanente a PNL B. și care au fost audiate în cauză nu au indicat că s-ar fi pus în discuție sau s-ar fi luat vreo sancțiune față de C. D., C. E. M., H. I., O. M. și H. M. și în condițiile în care în procesul verbal de ședință depus la dosarul cauzei nu s-a consemnat că s-ar fi votat excluderea acestora din partid s-a apreciat de parchet că cele două acte (ce sunt semnate de inculpat conform expertizei scrisului) sunt false.

Mențiunea din finalul procesului verbal de ședință „Se mai supun la vot următoarele propuneri de excludere: C. D., C. E. M., H. I., O. M. și H. M. din Gorbănești nu echivalează cu adoptarea hotărârii de excludere întrucât nu se menționează nici câte voturi au fost exprimate și, cel mai important, nu rezultă dacă majoritatea voturilor au fost în sensul aprobării excluderii sau împotrivă.

-Cu privire la martorul N. C.

Din declarațiile martorului N. C. a rezultat că nu a participat la ședința Delegației Permanente a PNL - Filiala B. din data de 21.06.2009 întrucât nu a fost convocat. Ulterior, la Consiliul Local Dobârceni, unde martorul își desfășura activitatea în calitate de consilier local, s-au înregistrat adresa nr. 327/30.06.2009 din partea PNL B. prin care se aducea la cunoștință că s-a dispus excluderea sa din partid, locul vacant urmând a fi ocupat de I. G. și hotărârea cu nr.40 în care se consemnează că Delegația permanentă a PNL B. din data de 21.06.2009 a hotărât excluderea martorului din partid.

S-a apreciat de către parchet că cele două înscrisuri nu reflectă realitatea; astfel, niciuna dintre cele aproximativ 40 de persoane care au participat la ședința din data de 21.06.2009 și au fost audiate în cauză nu au indicat că s-ar fi pus discuție sau s-ar fi luat vreo sancțiune față de martorul N. C.. Pe de altă parte, în procesul verbal al ședinței din acea dată nu s-a consemnat luarea vreunei hotărâri cu privire la această persoană. Din raportul de expertiză a scrisului întocmit în cauză a rezultat că atât adresa nr.327/30.06.2009 către Consiliul Local Dobârceni cât și hotârârea nr. 40 în care se consemnează că Delegația permanentă a PNL B. din data de 21.06.2009 a hotărât excluderea martorului din partid au fost semnate de Ț. F..

-Cu privire la martorii L. C.; H. V.; C. G. și S. P.; C. D., Z. I. și M. D.; H. D., Cfaitic D., B. Nușa; Gănju A. D. și Biroul Politic Local al Organizației D.:

În cursul urmăririi penale s-a procedat la ridicarea actelor aflate în arhiva PNL B. din verificarea cărora a rezultat că mai multe documente atestă fapte necorespunzătoare adevărului. Este vorba de

-hotărârea nr. 55/09.07.2009 privind pe L. C. în care se atestă că Delegația Permanentă a PNL B., în conformitate cu procesul verbal din data de 21.06.2009, a hotărât excluderea acestuia din partid;

-hotărârea nr. 54/09.07.2009 privind pe H. V., în care se atestă ca Delegația Permanentă a PNL B., în conformitate cu procesul verbal din data de 21.06.2009, a hotărât demiterea acestuia din funcția de președinte al Organizației Locale B.;

-hotărârea nr. 51/09.07.2009 privind pe C. G. și S. P. în care se atestă că Delegația Permanentă a PNL B., în conformitate cu procesul verbal din data de 21.06.2009, a hotărât excluderea acestora din partid;

-hotărârea nr. 39/30.06.2009 privind pe numiții C. D., Z. I. și M. D. în care se atestă că Delegația Permanentă a PNL B., în conformitate cu procesul verbal din data de 21.06.2009, a hotărât excluderea acestora din partid;

-hotărârea nr. 33/29.06.2009 privind pe H. D., C. D., B. Nușa, ce atestă că Delegația Permanentă a PNL B., în conformitate cu procesul verbal din data de 10.06.2009, a hotărât excluderea acestora din partid;

- hotărârea nr. 24/24.06.2009 privind Biroul Politic Local al Organizației D., în care se atestă că Delegația permanentă a PNL a decis dizolvarea Biroului Politic Local al Organizației D., conform procesului verbal din 21 iunie 2009;

-hotărârea nr. 23/23.06.2009 privind pe G. A. D. în care se atestă că Delegația Permanentă a PNL B., în conformitate cu procesul verbal din data de 21.06.2009, a hotărât retragerea sprijinului politic pentru aceasta.

Toate aceste acte sunt considerate de acuzare false. S-a avut în vedere că persoanele participante la ședința din 21 iunie 2009 care au fost audiate în cauză nu au indicat că s-ar fi pus în discuție sau s-ar fi luat vreo sancțiune față de persoanele menționate. De asemenea, procesul verbal al ședinței nu face nicio referire la sancțiuni ce s-ar fi aplicat acestor persoane. În finalul procesului verbal se regăsește doar mențiunea „Se mai supun la vot următoarele propuneri de excludere: .. C. D., Z. Rie și M. D. (...),. H. D., C. D., B. Nușa" ceea ce nu echivalează cu adoptarea hotărârii de excludere întrucât nu se menționează numărul voturilor exprimate și nici dacă majoritatea voturilor a fost în sensul aprobării excluderii sau împotrivă. Deși în cuprinsul hotărârii nr. 33/29.06.2009 se face referire la procesul verbal din data de 10.06.2009, nici din cuprinsul acestuia nu rezultă că s-ar fi aplicat vreo sancțiune față de persoanele indicate în această hotărâre.

Cele expuse sunt probate cu: plângerile și declarațiile părților vătămate, adresa nr. 274/21.06.2009; cele două hotărâri emise față de părțile vătămate A. A. și Bahrin C. purtând numărul 21 și cu conținut diferit, cele două hotărâri emise față de O. G.-C. purtând numărul 20 și cu conținut diferit, procesul – verbal din data de 21.06.2009 cu ocazia ședinței Delegației Permanent a PNL B., procesul verbal datat 21.06.2009, procesul verbal datat 10.06.2009 ordinea de zi a ședinței delegației permanente din 21.06.2009, declarațiile martorilor R. G., G. C. M., C. D., O. G. C., L. M., V. D., T. D., Vizuc I., B. S., B. P., P. A., G. V., S. Ș.-C., C. V., A. C., P. P.-F., Marandiuc R.-F., raportul de expertiză a scrisului întocmit în cauză, registrul de intrări – ieșiri ridicat din arhiva PNL B., înregistrarea audio a discuțiilor purtate cu ocazia ședinței Delegației Permanent a PNL B. din data de 21.06.2009, registrul intrări – ieșiri ridicat din arhiva PNL B., declarațiile a 40 persoane care au participat la ședința din data de 21.06.2009 a delegației Permanente a PNL B. și care au fost audiate în cauză.

În cauză au fost efectuate cercetări față de inculpatul Ț. F. și sub aspectul comiterii infracțiunii de participație improprie la abuz în serviciu contra intereselor persoanelor în formă continuată prev. de art. 31 alin. 2 Cod penal raportat la art. 246 Cod penal cu aplic. art. 41 alin. 2 din Codul penal (opt acte materiale), infracțiune cu privire la care s-a dispus scoaterea de sub urmărire penală întrucât nu sunt întrunite elementele constitutive ale infracțiunii. Prin același rechizitoriu s-a dispus scoaterea de sub urmărire penală a numitului Ț. F. sub aspectul comiterii infracțiunilor de fals intelectual și uz de fals prev. de art. 289 alin. 1 Cod penal și respectiv art. 291 Cod penal, cu aplicarea art. 33 lit. a din Codul penal constând în falsificarea adresei nr. 274 din 21.06.2009 și depunerea acesteia la Consiliul județean B., întrucât nu s-a dovedit că inculpatul ar fi autorul faptei.

Cercetările efectuate în cauză au vizat și alte persoane, membrii ai PNL Filiala B. printre care se numără secretarul partidului B. I. S., I. G.. Față de cele două persoane s-a dispus de către parchet scoaterea de sub urmărire penală sub aspectul săvârșirii infracțiunii de fals intelectual prevăzută de art. 289 alin. 1 Cod penal și aplicarea unor sancțiuni administrative în cuantum de 1000 lei și respectiv 500 lei. De asemenea față de B. I. – S. s-a dispus neînceperea urmăririi penale sub aspectul comiterii infracțiunii prev. de art. 289 alin. 1 Cod penal cu aplic. art. 41 alin. 2 Cod penal (patru acte materiale), constatându-se că faptele nu prezintă gradul de pericol social al unei infracțiuni.

P. a mai dispus scoaterea de sub urmărire penală față de învinuiții Bizuc I., B. S., B. P., N. P., P. A., G. VioricaSăcrieru Ș.-C., C. V., A. C., P. P.-F., Marandiuc R.-F., sub aspectul săvârșirii infracțiunii de mărturie mincinoasă prev. de art. 260 alin. 1 din Codul penal și aplicarea unor amenzi cu caracter administrativ în cuantum de 100 lei pentru învinuitul Bizuc I. și 300 lei pentru fiecare din ceilalți învinuiți.

Soluții de netrimitere în judecată au fost adoptate și față de toate persoanele ce au dat declarații notariale, declarații depuse de inculpat la dosarul cauzei, și față de care s-au efectuat cercetări sub aspectul săvârșirii infracțiunilor de mărturie mincinoasă prev. de art. 260 Cod penal și fals în declarații prev. de art. 292 Cod penal, apreciindu-se că nu sunt întrunite elementele constitutive ale acestor infracțiuni.

Întrucât la data finalizării urmăririi penale inculpatul Ț. F. avea calitatea de deputat în Parlamentul României a fost sesizată Înalta Curte de Casație și Justiție pe rolul căreia s-a înregistrat dosarul sub nr._ .

La termenul din 18 iunie 2012 apărătorul inculpatului a invocat excepția lipsei calității ce atrage competența materială de soluționare a cauzei de către ÎCCJ, solicitându-se trimiterea dosarului la Judecătoria B.. Constatându-se că la data de 18 iunie 2012 a fost publicată în Monitorul Oficial Hotărârea Camerei Deputaților nr. 20 privind constatarea încetării mandatului de deputat pentru Ț. F. Înalta Curte de Casație și Justiție a dispus prin sentința nr. 973 din 27 iunie 2012 și declinarea competenței de soluționare a cauzei în favoarea Judecătoriei B., instanța considerată competentă în raport de natura infracțiunilor pentru care s-au formulat acuzații.

Înainte de a se proceda ala citirea actului de sesizare inculpatul Ț. F., prin apărător ales N. M. P. a formulat cerere de restituire a dosarului la procuror în vederea refacerii urmăririi penale și după caz a rechizitoriului, invocând dispozițiile art. 300 alin. 2 și art. 332 alin. 2 din Codul de procedură penală. Apărarea a susținut că nu au fost respectate dispozițiile art. 221 Cod pr. penală cu privire la procesul verbal de sesizare din oficiu și că organele de urmărire penală nu au fost sesizate în mod legal cu privire la 16 din cele 19 acte materiale de fals intelectual imputate și cu privire la 7 dintre cele 9 acte materiale de uz de fals. S-a apreciat că în lipsa unui proces – verbal de sesizare din oficiu cu privire la noile fapte, nu se putea dispune de către organul de urmărire penală începerea urmăririi penale, în condițiile în care organele de anchetă au fost sesizate inițial cu plângerea părții vătămate A. A. din 14 august 2009.

S-a mai invocat de către apărător nerespectarea dispozițiilor art. 228 alin. 1 indice 1 Cod pr. penală cu privire la ordonanța din 3 mai 2010 și ordonanța din 1 octombrie 2010 având în vedere că în cuprinsul acestora nu există mențiuni privind înregistrarea ordonanțelor în registrul special. În opina apărării nelegală este și ordonanța de delegare din 29 aprilie 2010 dată de procuror care avea posibilitatea de a asculta martorii și care n u avea voie să delege audierea acestora. S-a mai susținut că ordonanțe nu este motivată și nu conține lămuriri referitoare la îndeplinirea actului în mod particular pentru fiecare dintre ofițerii delegați prin ordonanță.

S-a mai invocat în cauză nulitatea procesului – verbal de prezentare a materialului de urmărire penală, apreciindu-se că au fost încălcate disp. art. 250, art. 251 și art. 254 Cod pr. penală. În concret, s-a arătat că s-a respins cererea inculpatului formulată în baza art. 6 alin. 3 din Codul de procedură penală și i s-a acordat un termen pentru a da declarații la datele de 16, 17, 20 sau 21 decembrie 2010 iar după expirarea datelor la care ar fi putut da declarații, inculpatul nu a fost citat pentru prezentarea materialului de urmărire penală.

Excepțiile invocate de inculpat au fost analizate de Înalta Curte de Casație și Justiție, care prin încheierea din 17 mai 2011, a constatat regularitatea actului de sesizare a instanței conform art. 300 alin. 1 din vechiul Cod de procedură penală, fiind respinse ca nefondate excepțiile invocate de apărătorul inculpatului.

Cu referire la nerespectarea dispozițiilor art. 221 din Codul de procedură penală privind sesizarea organelor judiciare s-a apreciat de către Înalta Curte că în raport cu infracțiunile ce au format obiectul urmăririi penale, nu este incident art. 221 alin. 2 și 3 din Codul de procedură penală. În speță, ca urmare a plângerii formulată de partea vătămată A. A., s-a format dosarul nr. 1183/P/2009 al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție în care s-a dispus la 30 martie 2010 începerea urmăririi penale față de inculpatul Ț. F. sub aspectul săvârșirii infracțiunilor de fals intelectual și uz de fals, ambele în formă continuată. Prin ordonanța din 3 mai 2010, s-a dispus extinderea cercetării și începerea urmăririi penale față de numiții: B. I. S., Ț. F. și I. G. iar prin ordonanța procurorului din 1 octombrie 2010 au fost extinse cercetările față de Ț. F. și începută urmărirea penală cu privire la 16 noi acte materiale de fals intelectual și 7 noi acte materiale de uz de fals. Ordonanțele menționate au fost emise cu respectarea dispozițiilor legale, organul de urmărire penală fiind legal sesizat. S-au avut în vedere dispozițiile art. 228 alin. 1 Cod pr. penală ce permit organului de urmărire penală sesizat în vreun din modurile prevăzute la art. 221 Cod pr. penală să dispună prin rezoluție începerea urmăririi penale.

Cu privire la ordonanțele din 3 mai 2010 și 1 octombrie 2010, care potrivit apărării au fost emise în mod nelegal, s-a reținut de către Înalta Curte că deși din cuprinsul ordonanțelor nu rezultă mențiunea privind înregistrarea acestora în registrul special, așa cum prevede art. 228 alin.1 ind. 1 Cod pr. penală, sancțiunea în acest caz este nulitatea relativă întocmit în condițiile menționate. Ori inculpatul, nu a arătat în ce constă vătămarea ce i s-a produs prin faptul că acele acte procedurale nu au fost înregistrate în registrul special.

Referitor la ordonanța de delegare privind efectuarea unor acte de procedură de către ofițerii de poliție judiciară, ordonanța adoptată la 29 aprilie 2010, s-a constatat că nu contravine dispozițiilor art. 135 și 132 Cod procedură penală. Ordonanța este motivată iar criticile formulate de apărare în sensul că aceasta nu conține lămuriri referitoare la îndeplinirea actului pentru fiecare dintre ofițerii delegați și că nu indică nominal fiecare persoană ce urmează a fi audiată, nu cad sub incidența dispozițiilor art. 197 alin. 2 Cod pr. penală.

Cu referire la nerespectarea dispozițiilor art. 251, art. 254 Cod pr. penală, Înalta Curte a reținut că inculpatului i s-a adus la cunoștință conținutul ordonanței din 1 octombrie 2010 prin care s-a dispus extinderea cercetărilor și schimbarea încadrării juridice față de el, însă inculpatul nu a dorit să dea declarație la acea dată solicitând acordarea unui termen. Prin procesul verbal din 14 dec. 2010 cererea inculpatului a fost respinsă motivat de faptul că ordonanța de extindere a fost adoptată la 1 octombrie 2010 după care inculpatul a fost chemat la sediul organului judiciar la 18 octombrie 2010, 19 octombrie 2010 și 1 decembrie 2010 și nu s-a prezentat. Ulterior, cu adresa nr. 1183/P/2009 din 15 dec. 2010 procurorul a adus la cunoștința apărătorului inculpatului că se poate prezenta în vederea audierii la una din datele de 16, 17, 20 sau 21 dec. 2010, orele 9:00 – 16:00. Inculpatul nu s-a prezentat la niciuna din datele menționate. La 21 dec. 2010 s-a încheiat procesul verbal de prezentare a materialului de urmărire penală semnat de apărătorul inculpatului, fără obiecțiuni în cuprinsul căruia se menționează că cel din urmă a luat la cunoștință de materialul de urmărire penală și nu are cereri de formulat sau probe de administrat.

Prin cererile adresate instanței de judecată pentru termenul din 19 aprilie 2011 (filele 38 – 40 vol. I) părțile vătămate A. A. și Bahrin C. s-au constituit părți civile în proces solicitând obligarea inculpatului la plata sumei de câte 521 mii lei cu titlu de despăgubiri. Sumele menționate sunt alcătuite din 21 mii lei daune materiale reprezentând indemnizațiile de consilier județean de care au fost lipsite timp de 35 luni, cuantumul indemnizației fiind de 600 lei lunar, și 500 mii lei daune morale urmare a știrbirii imaginii cu consecințele iremediabile în planul evoluției politice. Cele două părți civile au mai solicitat obligarea inculpatului la plata cheltuielilor judiciare și instituirea sechestrului asigurator asupra bunurilor acestuia.

Părțile civile au fost audiate de Înalta Curte de Casație și Justiție, ocazie cu care au arătat împrejurările în care s-a dispus excluderea lor din Partidul Național Liberar – Filiala B. și consecințele aceste măsuri asupra funcțiilor deținute la momentul respectiv.

Audiat de instanță, la termenul din 20 oct. 2011 inculpatul și-a menținut poziția procesuală manifestată și în faza de urmărire penală susținând că în cadrul ședinței din 21 iunie 209 a delegației permanente a PNL s-a discutat și s-a votat retragerea sprijinului politic și excluderea din partid a unor membrii a căror activitate în cadrul partidului fusese nesatisfăcătoare. Inculpatul a recunoscut că o parte din hotărârile date de Filiala PNL B. au fost semnate de el, în timp ce restul sunt semnate de persoanele împuternicite de lege respectiv secretarii executiv ai partidului B. S., Iavorecnciuc G., precum și secretara A. D.. Având în vedere numărul actele ce i-au fost prezentate inculpatului pentru a fi semnate în calitate de președinte al Filiale județene a partidului, acesta nu a putut preciza cu exactitate care din hotărârile date în ședințele partidului au fost semnate de el.

După sesizarea Judecătoriei B. cu prezenta cauză, s-a procedat la luarea unui supliment de declarație inculpatului (ședința din 23 ianuarie 2013 – declarație fila 44 dosar) la solicitarea acestuia, acuzatul dorind să-și exprime punctul de vedere cu privire la învinuirile aduse și în fața acestei instanțe.

În apărare, Ț. F. a solicitat încuviințarea probei testimoniale depunând la dosar o listă cu peste 40 de martori propuși în legătură cu fiecare din aspectele invocate de parchet în rechizitoriu. Prin încheierea de ședință din 28 noiembrie 2011, Înalta Curte a admis cererea inculpatului și a dispus audierea a câte trei martori pentru fiecare din aspectele invocate.

În cursul cercetării judecătorești, până la declinarea competenței în favoarea Judecătoriei B., au fost audiați de către Înalta Curte martorii: D. V. (f. 224 vol.I), C. G. (fil. 226 vol.I), N. C. (fil.a 228 – vol.I): C. D. (fila 268 – vol. I), O. G. C. (fila 270 – vol. I), B. I. S. (fila 272 - vol. I), V. D. (fila 274 – vol. I), R. S. (fila 315 – vol. I), B. C. (fila 317 – vol. I), D. G. (fila 318 – vol. I), J. R. (fila 319 – vol. II), Marțincu F. N. (fila 73 – vol. II), C. G. (fila 74 – vol. II), Norses G. (fila 75 – vol. II), L. A. (fila 78 – vol. II), Eram R. (fila 80 – vol. II), G. G. – Alberto (fila 81 – vol. II), C. G. (fila 159 – vol. II), P. C. (fila 160 – vol. II), I. D. (fila 161 – vol. II), Avasilchioaiei D. – V. (fila 162 – vol. II), R. V. (fila 164 – vol. II), C. A. S. (fila 210 – vol. II), S. Ș. (fila 211 – vol. II), R. V. (fila 212 – vol. II), D. C. (fila 213 – vol. II), S. V. (fila 214 – vol. II), A. L. (fila 216 – vol. II), C. I. (fila 208 – vol. II), P. A. (fila 220 – vol. II), B. I. L. (fila 221 – vol. II), D. Ș. (fila 223 – vol. II), A. D. (fila 284 – vol. II), R. G. (fila 285 – vol. II), A. L. (fila 86 – vol. II), G. V. (fila 296 – vol. II) și Tupiluș P. (fila 298 – vol.II).

După sesizarea judecătoriei cu prezentul dosar au mai fost audiați în calitate de martori numiții S. D. și M. G. (propuși de acuzare) precum și numiții T. P. (fila 75), C. D. (fila 76), L. C. (fila 90), B. L. (fila 95), H. D. (fila 96), U. A. (fila 97), D. R. (fila m110), L. D. G. (fila 111), A. O. (fila 123), D. V., B. G., A. M., P. S. și B. C., propuși de inculpat.

Cea mai mare parte a martorilor audiați de instanță sunt membrii ai PNL B. și participanți la ședința din 21 iunie 2009, ședință în care s-a dispus luarea măsurilor de excludere din partid a unor membrii ai acestuia. Martorii au relatat cu ocazia audierilor cele discutate în cadrul ședinței, după propriile percepții, măsurile luate cu acea ocazie și consecințele pe care le-au avut asupra funcțiilor deținute de foștii membrii, excluderea lor din partid.

Inculpatul Ț. F. a solicitat și efectuarea unei expertize criminalistice privind înregistrarea audio stocată pe un suport optic de tip CD depus la dosar de către partea vătămată A. A.. Se dorește ca prin expertiză că se identifice mijloacele tehnice cu care a fost efectuată înregistrarea, să se stabilească dacă suportul tehnic pe care sunt imprimate înregistrările este original și dacă înregistrările sunt autentice, să se stabilească dacă conținutul convorbirilor interceptate este redat în mod fidel și dacă asupra înregistrărilor s-a intervenit în vre-un fel prin ștergere, inserare sau elemente de montaj. Prin încheierea din 28 noiembrie 2011 Înalta Curte de Casație și Justiție a prorogat discutarea probei după ascultarea CD-ului conținând înregistrarea audio la o dată stabilită. Ulterior s-a cerut de către apărare revenirea asupra dispoziției de audiere în ședință publică a CD-ului iar prin încheierea din 5 iunie 2012 Înalta Curte a dispus ca audierea CD-ului să se facă de membrii completului la momentul deliberării.

Pentru a analiza cererea apărării de administrare a probei cu expertiză criminalistică s-a dispus de Judecătoria B. ca audierea CD-ului să se realizeze în cursul judecății sens în care s-a procedat la audierea înregistrării și consemnarea constatărilor în proces – verbal, audierea realizându-se de completul de judecată în prezenta reprezentantului parchetului și apărătorului inculpatului.

În ce privește proba cu expertiză instanța a dispus respingerea acesteia motivat de imposibilitatea administrării probei în condițiile în care nu a fost identificat suportul original pe care este imprimată înregistrarea și care să poată fi supusă expertizării. Înregistrarea audio pusă la dispoziție de partea vătămată A. A. a fost efectuată de o persoană neidentificată fiind preluată de pe Internet și conține un fragment din discuțiile purtate în cadrul ședinței din 21 iunie 2009 a delegației permanente a PNL – Filiala B..

Din analiza materialului probator aflat la dosarul cauzei și care conține declarațiile a peste 50 persoane, în mare parte membrii ai PNL B. și participanți la acea ședință din 21.06.2009 instanța reține că în cadrul ședinței delegației permanente nu au fost discutate și supuse la vot măsurile de excludere din partid a acelor membrii.

Potrivit art. 14 din Statutul PNL calitatea de membru al partidului se pierde prin demisie, înscrierea în alt partid, aderarea la sau susținerea publică a unui alt partid sau a unei alte doctrine politice, excludere, sau deces. Pierderea calității de membru al partidului duce la pierderea calității de consilier local sau județean, așa cum rezultă din dispozițiile art. 9 lit. h indice 1 din Legea nr. 393/2004, text ce prevede că „calitatea de consilier local sau de consilier județean încetează de drept, înainte de expirarea duratei normale a mandatului, în următoarele cazuri: …. h ind. 1 pierderea calității de membri a partidului politic sau al organizației minorităților naționale pe a cărei listă a fost ales”. Se constată astfel că sancțiunea retragerii sprijinului politic nu a avea drept efect încetarea calității de consilier, încetare ce putea să se realizeze doar în cazul în care membru partidului era exclus din formațiunea politică.

În ședința delegației permanente din 21 iunie 2009 s-a pus în discuție retragerea sprijinului politic membrii delegației permanente votând în sensul solicitării președintelui partidului de a se retrage sprijinul politic părților vătămate Aroșoaiei A. și Bahrin C.. În acest sens s-a votat și în ce priește pe numitul O. G.- C. ce avea calitatea de consilier local. Referitor la ceilalți membri ai partidului cu privire la care s-a decis, potrivit susținerilor inculpatului, excluderea din partid, martorii audiați în cursul judecății nu au putut oferi informații exacte mai ales că parte din acele persoane nu erau cunoscute de toți participanții la ședință.

Declarațiile martorilor sunt contradictorii sub aspectul discuțiilor ce au fost purtate în ședința respectivă iar unii dintre aceștia au afirmat că nu-și mai amintesc dacă în afara celor doi consilieri județeni (A. A. și Bahrin C.) și a consilierului municipal O. G. – C. au fost excluse și alte persoane (exemplu declarația martorului U. A. – fila 162). În același sens au dat declarații și martorii C. D. care în cursul urmăririi penale a susținut nu au fost excluse alte persoane în afara celor menționate, Norses G. (declarație fila 148 – vol. IV, dosar u.p.), L. A. (fila 141 – vol. IV), S. Ș. S. (fila 71 – vol. IV) care au afirmat că singurele persoane față de care s-a luat măsura excluderii sunt cei trei consilier județeni și locali.

Și în ce privește natura măsurii dispusă de delegația permanentă a PNL în acea ședință se constată că există contradicții, parte din martorii audiați în faza urmăririi penale făcând referire la excluderea lor iar alții la retragerea sprijinului politic. De altfel, așa cum rezultă din multe declarații, membrii partidului nu cunoșteau cu exactitate statul acestuia și de multe ori nu făceau distincție între cele două măsuri – de retragerea sprijinului politic, respectiv de excludere din partid – care, aveau însă consecințe diferite. În acest sens de menționat declarațiile martorului L. A. care, atunci când a fost audiat de organele de poliție a susținut că în cadrul ședinței s-a votat excluderea sau retragerea sprijinului politic a celor două doamne (este vorba de părțile vătămate).

Cert este că în timpul ședinței s-au purtat discuții aprinse cu privire la activitatea desfășurată de unii membrii ai partidului în timpul campaniei electorale pentru alegerile europarlamentare din primăvara anului 2009, propunerea președintelui partidului fiind a se retrage sprijinul politic pentru acei membrii ai partidului careu nu desfășuraseră activitate corespunzătoare.

De altfel, însuși inculpatul afirma într-una din declarații că nu își mai amintește cu exactitate dacă s-a pus în discuție retragerea sprijinului politic sau, retragerea sprijinului politic și excluderea din partid a părților vătămate.

În sensul că la ședință a fost votată doar retragerea sprijinului politic față de părțile vătămate sunt și declarațiile martorilor G. C. – M. și O. G. – C.. Depozițiile acestora se coroborează cu cele ale părților vătămate care deși nu au participat la ședință, au aflat ulterior de la colegii de partid despre măsurile dispuse la data de 21 iunie 2009 și care nu vizau excluderea lor din partid. Partea vătămată A. A. a precizat în cursul urmăririi penale că a auzit că inculpatul Ț. F. a luat legătura cu participanți la delegația permanentă pe care a încercat să-i convingă să declare că la ședință s-au discutat atât despre retragerea sprijinului politic cât și despre excluderea din partid. De altfel, parte din martori ce au fost audiați atât de organele de urmărire penală cât și de instanța de judecată și-au nuanțat declarațiile făcând afirmații contradictorii cu privire la cele întâmplate în cadrul ședinței din 21 iunie 2009. așa cum s-a menționat mai sus unii dintre membrii partidului au afirmat inițial că în cadrul ședinței s-au purtat discuții cu privire la doar cei doi consilieri județeni și la consilierul municipal O. G. – C., fără a se pune în discuție și luarea unor măsuri față de alți membrii ai partidului pentru ca atunci când au fost audiați de instanța de judecată să își amintească despre măsurile dispuse și față de alte persoane și care potrivit hotărârii luate în aceeași ședință, au fost excluși din partid.

Pozițiile acestora se explică prin faptul că făcând parte în continuare din Partidul Național Liberal al cărui președinte este și în prezent Ț. F., cel din urmă are o poziție de autoritate și control față de membrii partidului. Acest lucru este dovedit și de faptul că în cursul cercetărilor penale zeci de persoane s-au prezentat la notariat pentru a da declarații în care susțin afirmațiile inculpatului.

Discuțiile purtate în cadrul ședinței delegației permanente s-au consemnat într-un proces – verbal ce a fost întocmit de numitul B. S., cel care ocupa la momentul respectiv funcția de secretar al P.N.L. Deși în mod obișnuit procesele verbale de ședință erau semnate alături de secretarul partidului și președintele filialei și de alte persoane ce făceau parte din conducere (așa cum rezultă din registrul cu procese – verbale al Biroului politic teritorial și delegației permanente ridicat de la sediul partidului de organele de urmărire penală și atașat la dosarul cauzei) de data aceasta, procesul verbal nu a fost semnat de nici un alt participant la ședință, conținând doar semnăturile lui B. S. și inculpatului Ț. F.. Cu privire la acest proces – verbal s-a constat de către parchet că a fost întocmit în fals de către inculpatul B. S., în el consemnându-se în mod nereal că s-a hotărât atât retragerea sprijinului politic cât și excluderea din partid a părților civile. Cu privire la această faptă, s-a dispus de către procuror scoaterea de sub urmărire penală a numitului B. I. – S. sub aspectul comiterii infracțiunii de fals intelectual, apreciindu-se că fapta sa nu prezintă gradul de pericol social necesar pentru existența infracțiunii.

Așa cum rezultă din probatoriul dosarului, măsurile luate împotriva membrilor partidului au fost puse în discuție în cadrul ședinței biroului politic din luna mai 2009, ocazie cu care s-ar fi întocmit și lista cu persoanele propuse pentru excludere (conform declarațiilor inculpatului și martorului T. P.). Este vorba de ședința din 21 mai 209, cele discutate fiind consemnate în procesul – verbal întocmit la aceeași dată. Înscrisul a fost examinat din punct de vedere criminalistic constatările fiind consemnate în raportul de expertiză depus la dosar (vol. II dosar u.p.). S-a constatat în urma examinării procesului verbal că acesta conține modificări efectuate ulterior întocmirii. Procesul verbal din 21 mai 209 a fost inserat în spațiul rămas liber la fila 151 a registrului, după scrierea procesului verbal anterior datat 3 mai 2009 și a celui de pe verso datat 26 mai 2009. S-a mai constat că înscrisul este redat cu un material de scriere de culoare albastră cu altă nuanță, grafismul este redus din punct de vedere dimensional, comprimat, compactat, creând impresia că scrisul a fost „forțat” să se încadreze în spațul existent.

În acel proces – verbal se consemnează la ordinea de zi: excluderea următorilor membrii PNL…..; probleme cu cotizația, diverse. Concluziile expertizei sunt că la pct. 5 al procesului – verbal datat 21 mai 2009, fila 151 din registrul de procese – verbal al Biroului politic teritorial PNL B. a fost scris ulterior procesului verbal aflat pe verso, datat inițial 20 mai 2009. s-a mai constatat că cifra „0” de la „20” a fost modificată cu ajutorul unui material de scriere având o compoziție diferită de cea a materialului utilizat la început.

În concluzie, se reține că procesul datat 21 mai 2009 întocmit cu ocazia ședinței Biroului politic teritorial al PNL – Filiala B., ședință în care s-ar fi discutat propunerile de excludere din partid a unor membrii, este întocmit în fals fiind completat ulterior ședinței pentru a susține afirmațiile inculpatului conform cărora măsurile de excludere a membrilor de partid au fost puse în discuția conducerii partidului și aprobate înainte de desfășurarea ședinței delegației permanente.

Coroborând declarațiile martorilor cu înscrisurile analizate mai sus instanța constată că nu sunt susținute afirmațiile inculpatului cu privire la măsurile adoptate de delegația permanentă în ședința din 21 iunie 2009 care ar fi constat în retragerea sprijinului politic și excluderea din partid a membrilor. Declarațiile inculpatului sunt contrazise și de înscrisurile întocmite ulterior respectiv hotărârile adoptate de PNL B. cu privire la acele persoane și adresele comunicate consiliilor locale și consiliului județean prin care se aduceau la cunoștință acestor autorități care au fost măsurile luate împotriva membrilor partidului.

La data de 22 iunie 2009 au fost întocmite două hotărâri purtând același număr: este vorba de hotărârea nr. 21 înregistrată în evidențele partidului sub nr. 280/22.06.2009. Cele două înscrisuri au un conținut diferit: prima hotărâre în care se menționează că delegația permanentă a partidului a hotărât retragerea sprijinului politic pentru consilierii județeni Bahrin C. și A. A. a fost comunicată celor două persoane iar cea de-a doua hotărâre în care se menționează că delegația permanentă a hotărât excluderea din PNL a celor doi consilieri județeni a fost comunicată Consiliului județean B.. Pe de altă parte. Consiliului județean B. s-a comunicat adresa nr. 274 din 21.06.209 în care se menționa că în ședința delegației permanente s-a hotărât excluderea din partid a părților civile și retragerea sprijinului politic pentru ocupare a funcțiilor de consilieri județeni. Două din cele trei acte emise de PNL – Filiala B. și care atestă trei variante diferite nu corespund realității iar din coroborarea celorlalte mijloace de probă administrate în cauză rezultă că cea de a doua hotărâre întocmită sub nr. 21 și adresa 274/21.06.2009 comunicată CJ B. conțin date nereale.

Justificarea conducerii partidului față de neconcordanțele ivite în conținutul acelor acte a vizat o eroare de redactare a hotărârii nr. 21 susținându-se că în mod greșit a apărut în cuprinsul primei hotărâri retragerea sprijinului politic în loc de excluderea din PNL cum ar fi fost corect. Nu a putut fi explicat însă conținutul adresei 274/2009 în care se face referire la adoptarea ambelor măsuri respectiv excludere din partid și retragerea sprijinului politic. De asemenea, nu a putut fi oferită o explicație plauzibilă cu privire la emiterea în aceeași zi și practic în aceleași împrejurări a unei hotărâri în două variante, din care una a fost comunicată persoanei interesate iar cea de-a doua variantă Consiliului județean.

P. a invocat în susținerea acuzațiilor formulate împotriva inculpatului și înregistrarea audio a discuțiilor din cadrul ședinței menționate, înregistrare pusă la dispoziție de A. A.. Materialul conține înregistrarea doar unui fragment din discuțiile ce au avut loc în acea ședință, discuții care s-au purtat de-a lungul mai multor ore și care au vizat mai multe chestiuni vizate de organizarea internă a partidului. Din conținutul înregistrării rezultă ca sancțiunea a fost pusă în discuție și votată este retragerea sprijinului politic pentru cele două părți civile. În condițiile în care nu a putut fi confirmată autenticitatea înregistrării și nu s-a putut stabili dacă această conține modificări, ștergeri, proba nu poate fi avută în vedere la stabilirea situației de fapt. Deși înregistrarea pare să surprindă momentul în care președintele partidului și cel care a condus ședința delegației permanente pune în discuția participanților luarea unor măsuri față de consilierii județeni ce nu desfășuraseră activități corespunzătoare în timpul campaniei electorale, nu există certitudinea că înregistrarea a redat toate discuțiile ce au avut loc în acea împrejurare și modalitatea în care s-a votat existând, posibilitatea intervenției asupra înregistrării și modificării conținutului acesteia.

La ședința din 21 iunie 2009 a participat și numitul O. G. – C. care a declarat că în cadrul ședinței s-a pus în discuție și a fost votată sancționarea sa cu retragerea sprijinului politic. Când s-a prezentat la sediul PNL B. i s-a eliberat hotărârea nr. 20 în care se consemna că delegația permanentă a hotărât la data de 21.06.2009 retragerea sprijinului politic. Cu toate acestea, la Consiliul local al municipiului B. unde martorul își desfășura activitatea în calitate de consilier s-a primit adresa nr. 275 din 21 iunie 2009 în care se consemna că delegația permanentă a partidului a hotărât atât retragerea sprijinului politic cât și excluderea din partid a martorului. Totodată, s-a comunicat aceleiași autorități un exemplar al hotărârii cu nr. 20 în care se menționa că sancțiunea aplicată martorului a fost excluderea lui din partid.

Se constată astfel existența a trei înscrisuri cu conținut diferit, fiecare prezentând o altă variantă cu privire la sancțiunea aplicată numitului O. G. C.. Din declarațiile martorului și din declarațiile altor participanți la ședința delegației permanente rezultând însă că măsura luată a fost cea a retragerii sprijinului politic și nu a excluderii din partid. De asemenea, un alt argument că sancțiunea aplicată numitului O. a fost retragerea sprijinului politic se referă la mențiunea din registrul de intrări – ieșiri aflat la dosarul cauzei în care figurează hotărârea nr. 20 „retragere sprijin politic O. C.” .

O altă persoană vizată de măsurile de excludere – conform actelor emise de PNL B. – este numitul D. V., măsura fiind decisă în aceeași ședință din 21 iunie 2009. Deși s-a susținut că martorul a fost exclus din partid, ceea ce a avut drept consecință pierderea calității de consilier în cadrul Consiliului local al comunei Văculești, județul B., la începutul lunii august 209, atunci când martorul s-a prezentat la sediul partidului i s-a confirmat în timpul unei discuții cu secretara că are calitatea de membru al partidului motiv pentru care i s-a încasat și cotizația aferentă. Din declarațiile martorilor participanți la ședința din 21 iunie 2009 nu rezultă că în cadrul acelei ședințe s-ar fi pus în discuție sa-u s-ar fi luat vreo sancțiune față de numitul D. V.. Cu toate acestea, la data de 18 august 2009 s-a înregistrat la Primăria comunei Văculești adresa 431/31.07.2009 emisă de PNL B. prin care se aducea la cunoștință că martorul a fost exclus din partid precum și hotărârea nr. 68 în care se consemnează că delegația permanentă a PNL B. din 21.06.209 a hotărât excluderea martorului din partid.

În aceeași modalitate s-a procedat și cu privire la martora U. Ștefănica ce avea calitatea de consilier în cadrul Consiliului local R., județul B.. În cursul lunii iulie 2009 s-a primit la Consiliul local R. adresa nr. 394 din 17.07.2009 din partea P.N.L. B. în care se menționa că s-a dispus excluderea și retragerea sprijinului politic pentru U. Ștefănica și F. M. precum și hotărârea nr. 59 din 21.06.2009 care menționa că delegația permanentă a PNL B. a hotărât excluderea celor doi din partid. Adoptarea măsurilor de excludere nu este confirmată de martorii audiați în cursul procesului, participanți la ședința delegației permanente ceea ce înseamnă că cele două acte emise de PNL B. au un conținut nereal.

Aceeași situație este constatată de instanță și cu privire la numiții: C. G., C. D., C. E. – M., H. I., O. M. și H. M.. Referitor la aceste persoane, s-au întocmit hotărârile: nr. 53 în care se consemnează hotărârea delegației permanente de excludere din partid a numitului C. G.; hotărârea nr. 47 în care se consemnează că delegația permanentă a PNL a hotărât excluderea lui C. D., C. E. – M., H. I., O. M. și H. M.. De asemenea,prin adresa nr. 348/4.07.2009 emisă de PNL B. se aducea la cunoștința Consiliului local Gorbănești, jud. B. că numitul C. D. ce îndeplinea funcția de consilier local a fost exclus din partid și că față de acesta s-a dispus retragerea sprijinului politic.

Martorii audiați pe parcursul procesului nu au precizat că s-ar fi luat asemenea măsuri față de persoanele enumerate iar în procesul verbal de ședință se menționează la final că au fost supuse la vot propuneri de excludere privind pe C. D., C. E. – M., O. M. și H. M. din Gorbănești. Această mențiune nu echivalează cu adoptarea hotărârii de excludere în condițiile în care nu se menționează numărul voturilor exprimate și numărul celor exprimate în sensul aprobării măsurii. În condițiile în care în alte procese – verbal de ședință se menționează numărul voturilor exprimate pentru și împotriva unor măsuri puse în discuție (așa cum rezultă din procesele verbale ridicate din arhiva partidului și aflate la dosar) este inexplicabilă omisiunea din procesul verbal din 21 iunie 2009 cu privire la modul în care a fost adoptată măsura de excludere a membrilor de partid.

În cursul lunilor iunie – iulie 2009 în modalități similare au mai fost întocmite de P.N.L. B. și alte hotărâri și adrese care confirmau excluderea din partid a unor membrii cu consecința pierderii funcțiilor pe care le dețineau la momentul respectiv în cadrul unor consilii locale din județul B.. De menționat în acest sens hotărârea nr. 40 în care se consemna despre excluderea din partid a numitului N. C. și adresa 327 din 30.06.2009 prin care se aducea la cunoștința Consiliului local Dobârceni, unde martorul își desfășura activitatea în calitate de consilier local, că s-a dispus excluderea acestuia din partid. În mod similar au fost întocmite hotărârile nr. 55 din 9.07.2009 privind pe L. C., hotărârea nr. 54 din 9.07.209 privind pe H. V., hotărârea nr. 51 din 9.07.2009 privind pe C. G. și S. P., hotărârea nr. 23 din 23.06.2009 privind pe G. A. – D., hotărârea nr. 24 din 24.06.2009 privind Biroul politic local al Organizației D. ce atestă dizolvarea acestuia votată de delegația permanentă a P.N.L. B. la data de 21 iunie 2009, hotărârea nr. 33 din 29 iunie 2009 privind pe numiții H. D., C. D. și B. Nușa și hotărârea nr. 39 din 30 iunie 2009 privind pe C. D., M. D. și Z. I..

Excluderea acestor persoane din partid, măsură luată în ședința delegației permanente din 21 iunie 2009, nu este confirmată de participanții la ședință și nici de procesul – verbal întocmit de secretarul partidului în care se menționează doar că au fost supuse la vot propunerile de excludere. Din cuprinsul acestui act nu rezultă dacă într-adevăr s-a luat hotărârea de excludere a persoanelor menționate, hotărârea pentru adoptarea căreia era necesară majoritatea voturilor valabil exprimate. De altfel nici martorii audiați și care au participat la acea ședință nu au putut face precizări cu privire la modul în care au fost adoptate hotărârile privind pe persoanele excluse și dacă într-adevăr s-a decis excluderea acelor membrii din partid sau retragerea sprijinului politic.

În concluzie, coroborând declarațiile martorilor, ale celor două părți civile cu înscrisurile analizate anterior, instanța reține că în cadrul ședinței delegației permanente a PNL – Filiala B. ce a avut aloc la data de 21 iunie 2009, nu au fost adoptate hotărâri de excludere din partid a părților civile și a celorlalte persoane cu privire la care s-au făcut discuții anterior, singurele măsuri puse în discuție în cadrul acelei ședințe vizând retragerea sprijinului politic al numiților: A. A., Bahrin C. și O. G. – C.. Înscrisurile ridicate de la sediul partidului și care au fost analizate și din punct de vedere criminalistic conțin modificări și înserări despre care s-a constatat că sunt ulterioare întocmirii lor și care vizează tocmai așa zisele propuneri din partid a unor membrii ai acestora. În timp ce în procesele verbale se fac referiri la excluderi din PNL, martorii audiați în cursul judecății vorbesc de măsuri de retragerea a sprijinului politic și excludere din partid iar parte din hotărârile emise de PNL și care au fost comunicate și membrilor acestora, consemnează retragerea sprijinului politic.

În registrele de procese – verbale, la filele 164 – 165 apare consemnat procesul – verbal al ședinței din 16 iulie 2009, a Biroului politic teritorial în care sunt inserate cu cerneală de culoare diferită la ordinea de zi „excluderi din PNL” pe verosul acestei file se regăsește inserat un text care face referire la propunerea de excludere din PNL a numiților L. C., S. P., C. G., A. M., S. C., O. I., menționându-se totodată că s-a votat în unanimitate pentru aceste propuneri. Faptul că mențiunile respective au fost făcute ulterior desfășurării ședinței delegației permanente rezultă din aspectul că procesul verbal este data 16 iulie 2009 deși, hotărârile de excludere din partid erau datate 9 iulie 2009 (ex. în cazul lui Lișneac C-tin, C. Gh. și S. P. cu privire la care s-au emis hotărârile nr. 51 din 9.07.2009 și 55 din 9.07.2009). Se constată astfel, că hotărârile de excludere au fost luate înainte de a se desfășura ședința în care s-a decis luarea unei asemenea măsuri. Pe de altă parte se constată că în cazul lui S. P. și C. G. aceștia apar ca fiind excluși din partid atât la data de 21 mai 2009 cât și la data de 16 iulie 2009, numele celor două persoane figurând în ambele procese – verbale întocmite la datele menționate. În atare situație, actele au fost întocmite în fals și nu exprimă adevărul întrucât nu este posibil ca o persoană să fie exclusă din partid de două ori.

Raportul de expertiză criminalistic întocmit în cauză a concluzionat că toate actele la care s-a făcut referire anterior (hotărâri, adrese către autoritățile locale) au fost semnate de inculpatul Ț. F.. De altfel, acuzatul nu a negat faptul de a fi semnat acele înscrisuri, precizând doar că datorită volumului mare de acte pe care trebuia să le semneze în calitate de președinte al filialei județene al partidului nu își amintește cu exactitate care din actele analizate în cursul anchetei au fost semnate de el. Prin semnarea acestor înscrisuri care atestă lucruri necorespunzătoare realității și care au avut drept consecință pierderea calității de consilieri județeni sau locali a unor membrii ai partidului inculpatul Ț. F. se face vinovat de comiterea infracțiunii de fals intelectual prevăzută de art. 289 alin. 1 din Codul penal din 1968. Fiind vorba de un număr de 19 acte întocmite în împrejurările relatate și semnate de inculpat se reține existența formei continuate a infracțiunii așa cum era prevăzută de art. 41 din vechiul Cod penal.

La data trimiterii în judecată a inculpatului infracțiunea era reglementată de art. 289 așa cum s-a arătat, încadrarea juridică a faptei dată prin rechizitoriu fiind art. 289 alin. 1. La data de 1 februarie 2014 a intrat în vigoare Legea nr.286/2009 privind Codul penal ce conține noi dispoziții incriminatorii și aduce modificări și în ce privește infracțiunea menționată, succesiunea de legi penale impunând examinarea comparativă a normelor penale și aplicarea legii favorabile inculpatului.

Art.5 din Codul penal prevede că în cazul în care de la săvârșirea infracțiunii până la judecarea definitivă a cauzei au intervenit una sau mai multe legi penale, se aplică legea mai favorabilă.

În reglementarea actuală infracțiunea se regăsește în dispozițiile art. 321 text ce incriminează falsificarea unui înscris oficial cu prilejul întocmirii acestuia de către un funcționar public aflat în exercitarea atribuțiilor de serviciu, prin atestarea unor fapte sau împrejurări necorespunzătoare adevărului ordin prin omisiunea cu știință de a insera unele date sau împrejurări. În cursul dezbaterilor apărarea a susținut că în cazul inculpatului infracțiunea este dezincriminată întrucât acesta nu avea calitatea de funcționar public în sensul legii și deci nu poate fi subiect activ al infracțiunii de fals intelectual. Spre deosebire de Codul penal din anul 1968, în cazul Legii noi – subiectul activ al acestei infracțiuni poate fi numai funcționarul public aflat în exercitarea atribuțiilor de serviciu, astfel cum această noțiune este definitivă de art. 175 din Codul penal.

Potrivit vechii legi penale pentru a avea calitatea de funcționar public era necesară a fi îndeplinită o condiție: persoana, titulara funcției să aibă o însărcinare în serviciul unei autorități publice, instituții publice sau a altei persoane juridice de interes public. Nu interesa natura însărcinării sau dacă aceasta era permanentă sau temporară și nu avea relevanță nici titlu sau modul în care a fost investită (numită sau aleasă) și nici dacă era sau nu remunerată.

Potrivit statului PNL această formațiune politică este o persoană juridică de drept public ce își desfășoară activitatea în conformitate cu normele constituției, ale legislației în materie și ale prevederilor statului.

În noua reglementare penală, noțiunea de funcționar public este reglementată de art. 175 din Codul penal, text prin care s-au adus modificări importante cu privire la definirea acestui concept.

Potrivit art. 175 alin. 1 funcționar public în sensul legii penale este persoana care, cu titlu permanent sau temporar, cu sau fără o remunerație:

a) exercită atribuții și responsabilități, stabilite în temeiul legii, în scopul realizării prerogativelor puterii legislative, executive sau judecătorești;

b)exercită o funcție de demnitate publică sau o funcție publică de orice natură;

c) exercită, singură sau împreună cu alte persoane în cadrul unei regii autonome, al altui operator economic sau al unei persoane juridice cu capital integral sau majoritar de stat, atribuții legate de realizarea obiectului de activitate al acestuia.

Potrivit alin. 2 al aceluiași articol este considerat funcționar public și persoana care exercită un serviciu de interes public pentru care a fost investită de autoritățile publice sau care este supusă controlului sau supravegherii acestora cu privire la îndeplinirea respectivului serviciu public.

Cât privește termenul de public, acesta este definitiv în art. 176 Noul Cod penal ca fiind tot ce privește autoritățile publice, instituțiile publice sau alte persoane juridice care administrează sau exploatează bunurile proprietate publică. Raportat la noile dispoziții penale instanța consideră că inculpatul Ț. F. are calitatea de subiect activ al infracțiunii de fals intelectual așa cum este reglementat în prezent de art. 321 alin. 1 din codul penal. Funcția deținută de inculpat de președinte al Filialei județene B. a Partidului Național Liberal, persoană juridică de drept public, îl încadrează pe inculpat în noțiunea de funcționar public în accepțiunea art. 175 alin. 1 lit. b din Noul Cod penal. Acest text de lege menționează că sunt considerați funcționari publici pe lângă demnitari și persoanele car ocupă o funcție publică de orice natură. În această categorie se includ funcționarii publici așa cum sunt definiți ei de Legea privind statutul funcționarilor publici dar și persoanele care ocupă o funcție publică de autoritate, aceasta fiind definită în doctrină ca fiind o funcție ocupată de o persoană ce aparține unui organ de conducere dintr-o autoritate publică sau o structură a acestuia, urmare a actului de alegere sau numire.

Raportat la aceste text de lege și dispozițiile cuprinse în statului P.N.L. potrivit cărora partidul este o persoană juridică de drept public, activitatea acestuia fiind de interes public, se apreciază că și în noua reglementare inculpatul Ț. F. are calitatea cerută de lege pentru a fi subiect activ al infracțiunii de fals intelectual.

În consecință, instanța va proceda la recalificarea juridică a faptei pentru care a fost trimis în judecată inculpatul din infracțiunea prevăzută de art. 289 alin. 1 din Codul penal din 1968 în infracțiunea prevăzută de art. 321 alin. 1 din Codul penal actual.

În ceea ce privește forma continuată a infracțiunii se observă că noile dispoziții penale au adus importante modificări acestei noțiuni, prevăzând pe lângă cerințele unității de subiect activ, de conținut și rezoluția infracțională și o condiție suplimentară pentru reținerea formei continuate a infracțiunii respectiv unitatea de subiect pasiv. Condiția subiectului pasiv unic este îndeplinită și în cazul inculpatului Ț. F. care, în exercitarea atribuțiilor sale a semnat mai multe acte emise la diferite intervale de timp, acte ce atestă lucruri necorespunzătoare adevărului, în realizarea aceleiași rezoluții infracționale și care a cauzat vătămarea drepturilor mai multor persoane.

Pe de altă parte, în aplicarea dispozițiilor art.5 Cod penal referitoare la stabilirea legii penale mai favorabile, instanța urmează să analizeze aspecte referitoare atât la limitele maxime de pedeapsă prevăzute de textele de lege cuprinse în cele două acte normative succesive dar și la situația concretă dedusă judecății și situația personală a inculpatului. Dacă instanța nu are reține forma continuată a infracțiunii și ar constata existența unui număr de 19 infracțiuni de fals material, dacă s-ar aprecia că potrivit legii noi nu sunt îndeplinite cerințele pentru a se reține forma continuată, s-ar ajunge la o situație defavorabilă inculpatului. Acesta este trimis în judecată pentru o singură infracțiune de fals iar prin înlăturarea disp. art. 41 alin. 2 Cod penal, s-ar ajunge la situația în care inculpatul este cercetat pentru 19 infracțiuni, fiecărui act material fiindu-i corespondentă o infracțiune în forma simplă. De aceea se consideră că este favorabilă inculpatului reținerea vechii forme a infracțiunii continuate, așa cum era prevăzută de art. 41 alin. 2 din Codul penal.

Referitor la această infracțiune, se constată că este alcătuită așa cum s-a arătat deja din 19 acte materiale, având la bază o unică rezoluție infracțională, acte ce vizează următoarele înscrisuri:

- procesul verbal din 21.06.2009, în care se consemnează discuțiile purtate în cadrul ședinței delegației permanente a PNL – Filiala B., act întocmit de secretarul partidului B. I. - S. și care a fost semnat de inculpat;

- hotărârea nr.21/22.06.2009 întocmită în două exemplare originale, cu privire la părțile civile A. A. și Bahrin C.;

- adresa nr.431/31.07.2009 către Consiliul local Văculești, referitoare la excluderea din partid a martorului D. V.;

- hotărârea nr.23/23.06.2009, privind pe martora G. A.-D.;

- hotărârea nr.24/24.06.2009, ce atestă dizolvarea Biroului politic local al organizației D.;

- hotărârea nr.33/29.06.2009 privind pe martorii H. D., C. D. și B. Nușa;

- hotărârea nr.39/30.06.2009 ce atestă excluderea din partid a numiților C. D., M. D. și Joițanu I.;

- hotărârea nr.40/30.06.2009 întocmită în două exemplare originale referitoare la excluderea din partid a martorului N. C.;

- hotărârea nr.47/04.07.2009 privind pe martorii C. D., C. E., H. I., O. M. și H. M.;

- hotărârea nr.51/09.07.2009 ce atestă excluderea din partid a numiților C. G. și S. P.;

- hotărârea nr.53/09.07.2009, privind pe C. G.;

- hotărârea nr.54/09.07.2009 privind pe H. V.;

- hotărârea nr.55/09.07.2009 referitoare la Lișneac C.;

- hotărârea nr.59/17.07.2009 ce atestă excluderea din partid a martorilor U. Ștefănica și F. M.;

- adresa nr.275/21.06.2009 către Consiliul Local al mun. B. prin care se aduce la cunoștință că față de numitul O. G. – C. s-a dispus retragerea sprijinului politic și excluderea din partid;

- adresa nr.360/09.07.2009 către Consiliul Local Brăești, jud. B. prin care se înștiințează autoritatea locală despre retragerea sprijinului politic și excluderea din partid a numitului C. G.;

- adresa nr.327/30.06.2009 către Consiliul Local Dobârceni, jud. B.., prin care se aduce la cunoștință despre excluderea din partid a numitului N. C..

În sarcina inculpatului instanța va reține și infracțiunea de uz de fals care la data trimiterii în judecată era prevăzută de art. 291 alin. 1 din Codul penal din 1968. această infracțiune există în raport de comunicările efectuate de conducerea PNL B. către diferite autorități publice prin care erau înștiințate despre măsurile luate în ședința delegației permanente din 21 iunie 2009. Reținând că hotărârile adoptate de partid în care se menționa că s-a decis în acea ședință retragerea sprijinului public și excluderea din partid a unor membrii s-au dau excluderea din partid au fost întocmite în fals, se constată și existența infracțiunii de uz de fals în raport de actele ce atestă aspecte necorespunzătoare realității. Ca și în vechea reglementare penală actualul Cod penal incriminează la art. 323 folosirea unui înscris oficial sau sub semnătură privată, cunoscând că este fals în vederea producerii unei consecințe juridice. Folosind înscrisurile întocmite în fals (respectiv parte din hotărârile emise de PNL B. și care au fost comunicate autorităților locale sau adrese de înștiințare a acestora cu privire la măsurile dispuse de partid) ceea ce a avut drept consecință pierderea calității de consilieri județenei sau locali a persoanelor vizate de acele înscrisuri, inculpatul se face vinovat de săvârșirea infracțiunii de uz de fals. Infracțiunea există atât din punct de vedere obiectiv cât și din punctul de vedere al laturii subiective, acuzatul acționând cu intenție. Acesta a cunoscut caracterul nereal al actelor ce au fost comunicate autorităților locale, scopul fiind ca, mai mulți membri ai partidului, agreați de inculpat, să ajungă să ocupe funcții de consilieri locali sau județeni pe locurile vacantate, deși nu erau pe poziția imediat următoare pe lista cu care partidul participase la alegeri.

Constatând că inculpatul se face vinovat de săvârșire a infracțiunii de uz de fals, instanța va proceda la recalificarea juridică a faptei în sensul reținerii art. 323 din Codul penal în loc de infracțiunea prev. de art. 291 alin. 1 din Codul penal din 1968. Și în privința acestei infracțiuni se va reține forma continuată prev. de art. 41 alin. 2 din Vechiul Cod penal, modalitate de individualizare ce îi este favorabilă inculpatului prin raportarea la actualele dispoziții penale, art. 35 din Codul penal.

În conținutul constitutiv al infracțiunii de uz de fals intră 9 acte materiale ce se raportează la următoarele înscrisuri:

- hotărârea nr.21/22.06.2009 cu privire la părțile civile A. A. și Bahrin C., depusă la Consiliul județean B.;

- adresa nr.431/31.07.2009 către Consiliul local Văculești, referitoare la excluderea din partid a martorului D. V.;

- hotărârea nr.40/30.06.2009 referitoare la excluderea din partid a martorului N. C., depusă la Consiliul local Dobârceni;

- hotărârea nr.47/04.07.2009 privind pe martorii C. D., C. E., H. I., O. M. și H. M., depusă la Consiliul local Gorbănești;

- adresa nr.275/21.06.2009 către Consiliul Local al mun. B. prin care se aduce la cunoștință că față de numitul O. G. – C. s-a dispus retragerea sprijinului politic și excluderea din partid;

- adresa nr.360/09.07.2009 către Consiliul Local Brăești, jud. B. prin care se înștiințează autoritatea locală despre retragerea sprijinului politic și excluderea din partid a numitului C. G.;

- adresa nr.327/30.06.2009 către Consiliul Local Dobârceni, jud. B.., prin care se aduce la cunoștință despre excluderea din partid a numitului N. C..

- adresa nr.431/31.07.2009 către Consiliul local Văculești, referitoare la excluderea din partid a martorului D. V.;

- hotărârea nr.53/09.07.2009, privind pe C. G., depusă la Consiliul local Brăiești.

La individualizarea judecătorească a pedepselor ce vor fi aplicate inculpatului pentru cele două infracțiuni comise, instanța are în vedere circumstanțele săvârșirii faptelor și circumstanțele personale ale inculpatului. În concret se iau în considerare gravitatea infracțiunilor comise, consecințele acestora, contextul în careu au fost întocmite acele înscrisuri, numărul actelor materiale ce intră în componența infracțiunilor. În ce privește persoana inculpatului se constată din probatoriul cauzei că anterior săvârșirii faptelor a avut un comportament exemplar, are o bună reputație în comunitate iar stilul său de viață nu prezintă oportunități pentru săvârșirea de infracțiuni. Inculpatul este în vârstă de 42 de ani, este căsătorit, iar în prezent ocupă funcția de președinte a Consiliului județean B.. Acesta are familie alcătuită din soție și copii în cadrul căreia relațiile sunt cordiale, bazate pe sprijin și încredere reciprocă, sistemul de valori și normele din cadrul familiei de origine în care a fost crescut și educat inculpatul fiind bazat pe respectarea valorilor morale și legale.

Având în vedere aceste aspecte, instanța apreciază că scopul pedepsei poate fi atins și fără ca inculpatul să fie supus unui regim privativ de libertate. De aceea se va dispune condamnarea inculpatului la pedepse cu închisoare apropiate de minimele prevăzute de lege respectiv: 6 luni închisoare pentru infracțiunea de fals intelectual, 3 luni închisoare pentru infracțiunea de uz de fals.

Cele două infracțiuni reținute în sarcina inculpatului au fost săvârșite în aceleași împrejurări și mai înainte ca autorul să fie condamnat pentru vreuna din ele. Fiind îndeplinite condițiile concursului real de infracțiuni instanța va face aplicarea dispozițiilor art. 34 lit. b din Codul penal din 1968 dispunând contopirea celor două pedepse în pedeapsa cea mai grea de 6 luni închisoare.

Din examinarea comparativă a textelor de lege ce reglementează regimul sancționator al concursului de infracțiuni instanța reține favorabile inculpatului vechile dispoziții respectiv prevederile art. 33 și 34 din Codul penal anterior. Aceasta întrucât spre deosebire de art. 39 din actualul Cod penal în caz de contopire a mai multor pedepse privative de libertate pedeapsa rezultantă este constituită din pedeapsa închisorii cea mai grea la care se poate adăuga un spor. Ori, art. 39 lit. b din Codul penal prevede că în caz de concurs de infracțiuni, când s-au stabilit numai pedepse cu închisoarea se aplică pedeapsa cea mai grea la care se adaugă în mod obligatoriu un spor de o treime din totalul celorlalte pedepse stabilite.

În ce privește modalitatea de executare a pedepselor, se va dispune aplicarea dispozițiilor art. 81 din Codul penal din 1968 și în consecință suspendarea condiționată a executării în condițiile prev. de art. 81 din vechiul Cod penal.

Cu referire la pedeapsa închisorii, conform Codului penal actual aceasta poate fi cu executare în detenție sau cu suspendarea sub supraveghere. Legea mai prevede ca modalitate de individualizare a pedepsei și amânarea aplicării pedepsei, situație în care persoanei condamnate i se impun o . obligații și măsuri pe care trebuie să le respecte pe durata termenului stabilit de lege. Spre deosebire de aceste modalități de executare a pedepsei, în Codul penal din 1968 este reglementată posibilitatea suspendării condiționate a executării pedepsei pe un anumit termen de încercare fără instituirea de măsuri în sarcina celui condamnat precum și posibilitatea suspendării executării sub supraveghere, conform art.86 ind.1 din cod. În ambele situații însă condițiile de suspendare a executării pedepsei sunt favorabile persoanei condamnate față de cele prevăzute de noul Cod penal, când măsurile și obligațiile impuse sunt mai grele (incluzând măsuri cum ar fi: să se prezinte la serviciul de probațiune, la datele fixate de acesta; să primească vizitele consilierului de probațiune desemnat cu supravegherea sa; să anunțe, în prealabil, schimbarea locuinței și orice deplasare care depășește 5 zile, precum și întoarcerea, să comunice schimbarea locului de muncă și să comunice informații și documente de natură a permite controlul mijloacelor sale de existență). Ca atare, se apreciază că în cazul de față, în raport de situația concretă în care se află inculpatul, de aspectele legate de infracțiunea dedusă judecății, este favorabilă acuzatului aplicarea disp. art.81 și art.82 din vechiul Cod penal.

Instanța de judecată se orientează spre această modalitate de sancționare a inculpatului luând în considerare și celelalte împrejurări enumerate mai sus referitoare la circumstanțele reale ale faptelor și circumstanțele personale ale acuzatului.

În concluzie, în temeiul art.81 din Codul penal din 1968, se va suspenda condiționat executarea pedepsei aplicate pe o durată de 2 ani și 6 luni, ce constituie termen de încercare potrivit art.82 din Codul penal din 1968.

Instanța va atrage atenția inculpatului asupra consecințelor nerespectării termenului de încercare prin comiterea unei alte infracțiuni, consecințe prevăzute de art. 83 din vechiul Cod penal.

Sub aspect civil se constată că în cursul procesului au fost formulate pretenții bănești de numitele A. A. și Bahrin C., foste membre ale PNL Filiala B. care și-au pierdut calitatea de consilieri județeni prin excluderea acestora din partid. Părțile civile au solicitat să fie despăgubite cu suma totală de 521 mii lei fiecare - din care 21 mii lei reprezintă daune materiale (respectiv indemnizația de consilier județean ce li s-ar fi datorat în decursul a 35 luni, perioadă scursă de la data când și-au pierdut calitatea de consilier și până la data formulării cererilor) iar diferența daunelor sunt constituite din compensații financiare pretinse pentru prejudiciul de imagine adus prin faptele inculpatului. Părțile civile au susținut că li s-a știrbit imaginea cu consecințele iremediabile în planul evoluției politice.

Acțiunile civile promovate de cele două persoane sunt apreciate de instanță ca inadmisibile în raport de natura infracțiunilor reținute în sarcina inculpatului.

Infracțiunea de fals intelectual, punând în pericol încrederea acordată înscrisurilor oficiale, are ca subiect pasiv persoana fizică sau juridică căreia i se atribuie în mod mincinos înscrisul oficial falsificat . Înscrisul fals poate fi producător de consecințe juridice și contra unei persoane fizice; aceasta este subiect pasiv eventual al infracțiunii și devine subiect pasiv efectiv atunci când înscrisul este folosit împotriva sa deoarece atingerea adusă intereselor acestui subiect pasiv își are cauza nu numai în folosirea înscrisului oficial fals ci și în fapta care a creat acest înscris fals, adică infracțiunea de fals material în înscrisuri oficiale. Ca atare, numitele A. A. și Bahrin C., împotriva cărora inculpatul a folosit înscrisurile falsificate pot avea calitatea de părți vătămate. Aceiași calitate subzistă și în raport de infracțiunea de uz de fals. Și în cazul acestei fapte subiectul pasiv cert este statul ca titular al valorii sociale ocrotite: încrederea publică. Persoana împotriva căreia este folosit înscrisul fals și care suferă consecințele juridice ale înscrisului fals în cazul în care acesta e considerat ca adevărat este și ea subiect pasiv și deci are calitatea de parte vătămată. Infracțiunile de fals și uz de fals fiind infracțiuni de pericol nu sunt susceptibile de a produce prejudicii materiale sau morale ceea ce exclude calitatea de parte civilă a subiectului pasiv. Așadar, faptele reținute în sarcina inculpatului, ce sunt infracțiuni de pericol, exclud producerea de pagube materiale. Pentru aceste considerente instanța va respinge acțiunile civile promovate de numitele A. A. și Bahrin C..

Pentru aceleași motive vor fi respinse și solicitările celor două părți civile de instituire a sechestrului asigurator asupra bunurilor inculpatului. Constatând că acesta nu datorează părților civile nici o sumă de bani măsura asiguratorie nu poate fi dispusă, neexistând temei juridic în acest sens.

În baza art. 397 alin. 3 din Codul de procedură penală instanța va dispune anularea înscrisurilor întocmite în fals și anume: procesul verbal din 21.06.2009; hotărârea nr.21/22.06.2009 întocmită în două exemplare originale; adresa nr.431/31.07.2009 către Consiliul local Văculești; hotărârea nr.23/23.06.2009; hotărârea nr.24/24.06.2009; hotărârea nr.33/29.06.2009; hotărârea nr.39/30.06.2009; hotărârea nr.40/30.06.2009 întocmită în două exemplare originale; hotărârea nr.47/04.07.2009; hotărârea nr.51/09.07.2009; hotărârea nr.53/09.07.2009, hotărârea nr.54/09.07.2009; hotărârea nr.55/09.07.2009; hotărârea nr.59/17.07.2009; adresa nr.275/21.06.2009 către Consiliul Local al mun. B.; adresa nr.360/09.07.2009 către Consiliul Local Brăești, jud. B.; adresa nr.327/30.06.2009 către Consiliul Local Dobârceni, jud. B..

Părțile civile A. A. și Bahrin C. au solicitat și obligarea inculpatului la plata cheltuielilor judiciare. Întrucât acestea nu au făcut dovada realității și cuantumului cheltuielilor realizate, solicitările fiind formulate doar generic, fără a se indica cel puțin sumele de bani pretinse, instanța va respinge cererile celor două părți civile, ca nefondate.

În temeiul art. 274 alin.1 din Codul de procedură penală inculpatul va fi obligat la plata cheltuielilor judiciare efectuate pe parcursul procesului în sumă de 21.200 lei.

Pentru aceste motive

În numele legii

HOTĂRĂȘTE

Condamnă pe inculpatul Ț. F. (fiul lui F. și P., născut la 12.08.1972 în ., domiciliat în satul Dracșani, ., CNP_, căsătorit, are trei minori, fără antecedente penale) pentru săvârșirea infracțiunilor de:

- fals intelectual prevăzută de art.321 alin.1 din Codul penal cu aplicarea art.41 alin.2 din Codul penal din 1968 ( urmare a recalificării juridice a faptei din infracțiunea prevăzută de art.289 alin.1 din Codul penal din 1968 cu aplicarea art.41alin.2 din Codul penal din 1968), art.5 din Codul penal, la pedeapsa de 6 (șase) luni închisoare - 19 acte materiale;

- uz de fals prevăzută de art.323 alin.1 din Codul penal cu aplicarea art.41 alin.2 din Codul penal din 1968 ( urmare a recalificării juridice a faptei din infracțiunea prevăzută de art.291 alin. 1din Codul penal din 1968 cu aplicarea art.41 din Codul penal din 1968), art.5 din Codul penal, la pedeapsa de 3 (trei) luni închisoare – 9 acte materiale.

În temeiul art.33 lit.a, art.34 lit.b din Cod penal din 1969 contopește pedepsele aplicate inculpatului în pedeapsa cea mai grea de 6 (șase) luni închisoare.

În temeiul art.81 din Codul penal din 1968, art.5 din Codul penal, suspendă condiționat executarea pedepsei aplicate pe o durată de 2 ani și 6 luni ce constituie termen de încercare potrivit art.82 din Codul penal din 1968.

Atrage atenția inculpatului asupra consecințelor nerespectării termenului de încercare prin comiterea unei alte infracțiuni.

Respinge ca inadmisibile acțiunile civile formulate în cauză de părțile civile A. A. și Bahrin C..

Respinge cererile formulate de aceleași părți civile de instituire a sechestrului asigurator asupra bunurilor inculpatului.

În temeiul art.397 alin.3 din Codul de procedură penală dispune anularea înscrisurilor întocmite în fals și anume: procesul verbal din 21.06.2009; hotărârea nr.21/22.06.2009 întocmită în două exemplare originale; adresa nr.431/31.07.2009 către Consiliul local Văculești; hotărârea nr.23/23.06.2009; hotărârea nr.24/24.06.2009; hotărârea nr.33/29.06.2009; hotărârea nr.39/30.06.2009; hotărârea nr.40/30.06.2009 întocmită în două exemplare originale; hotărârea nr.47/04.07.2009; hotărârea nr.51/09.07.2009; hotărârea nr.53/09.07.2009, hotărârea nr.54/09.07.2009; hotărârea nr.55/09.07.2009; hotărârea nr.59/17.07.2009; adresa nr.275/21.06.2009 către Consiliul Local al mun. B.; adresa nr.360/09.07.2009 către Consiliul Local Brăești, jud. B.; adresa nr.327/30.06.2009 către Consiliul Local Dobârceni, jud. B..

Respinge ca nefondate cererile de acordare a cheltuielilor judiciare formulate de părțile civile A. A. și Bahrin C..

În temeiul art.274 alin.1 din Codul de procedură penală obligă inculpatul Ț. F. să achite statului cheltuieli judiciare în sumă de 21.200 lei.

Cu apel în termen de 10 zile de la comunicare.

Pronunțată în ședința publică din 13 martie 2014.

Președinte Grefier

Plecat din instanță,

Semnează grefierul șef

← Liberare condiţionată. Art.587 NCPP. Sentința nr. 2379/2014....		Contestaţie la executare. Art.461 C.p.p.. Hotărâre din... →

Vezi și alte spețe de la aceeași instanță

Intervenirea unei legi penale noi. Art.595 NCPP. Sentința nr. 1827/2014. Judecătoria BOTOŞANI Intervenirea unei legi penale noi. Art.595 NCPP. Sentința nr. 1829/2014. Judecătoria BOTOŞANI Liberare condiţionată. Art.587 NCPP. Sentința nr. 2378/2014. Judecătoria BOTOŞANI Liberare condiţionată. Art.587 NCPP. Sentința nr. 2379/2014. Judecătoria BOTOŞANI Contestaţie la executare. Art.461 C.p.p.. Hotărâre din 20-02-2014, Judecătoria BOTOŞANI Contestaţie la executare. Art.461 C.p.p.. Sentința nr. 1248/2014. Judecătoria BOTOŞANI Cerere de liberare condiţionată. Art.450 C.p.p., art.55 ind.1 şi urm. C.p.. Sentința nr. 355/2014. Judecătoria BOTOŞANI