Tâlhărie. Art.211 C.p.. Sentința nr. 3421/2014. Judecătoria BOTOŞANI
| Comentarii |
|
Sentința nr. 3421/2014 pronunțată de Judecătoria BOTOŞANI la data de 05-12-2014 în dosarul nr. 27401/193/2013
Ds._ Art. 211 Cod penal 1969
ROMÂNIA
JUDECĂTORIA B., JUDEȚUL B.
ȘEDINȚA PUBLICĂ DIN DATA DE 05 decembrie 2014
Președinte – A. M.
Grefier – A. G.
Ministerul Public reprezentat prin Procuror A. D.
SENTINȚA PENALĂ NR. 3421
La ordine judecarea acțiunii penale privind pe inculpatul M. C. G. trimis în judecată pentru săvârșirea unei infracțiuni de „tâlhărie", prev. și ped. de art. 211 alin. 1, alin. 2 lit. c Cod penal 1969 cu aplicarea art. 37 lit. b Cod penal 1969.
La apelul nominal făcut în ședință publică se prezintă inculpatul asistat de avocat oficiu D. D. și martorul S. C., lipsă fiind martorii G. A. și S. O..
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, s-au citit actele și lucrările dosarului, s-a luat act de înscrisurile depuse la dosar, s-a audiat martorul prezent, s-a constatat imposibilitatea audierii martorilor lipsă, cu acordul procurorului și al apărătorilor revenindu-se asupra audierii acestora, apoi instanța, văzând că nu mai sunt probe de administrat, cereri de formulat și excepții de invocat, instanța constată terminată cercetarea judecătorească și acordă cuvântul pentru dezbateri asupra fondului cauzei.
Reprezentantul Ministerului Public prezintă pe scurt faptele reținute în sarcina inculpatului M. C. G. în rechizitoriu, punând concluzii de condamnare a acestuia la pedeapsa închisorii, reținându-se gravitatea sporită a faptei și faptul că a mai fost condamnat pentru infracțiuni de furt, urmând a fi obligat inculpatul la plata despăgubirilor către numita G. A. și la plata cheltuielilor judiciare avansate de stat.
Apărătorul inculpatului solicită achitarea inculpatului întrucât, conform art. 16 lit. c Cod procedură penală, nu există probe care să confirme că acesta este autorul faptei. În subsidiar, solicită a se reține că prejudiciul cauzat este foarte mic, motive pentru care solicită aplicarea unei pedepse orientate sub minimul special.
Inculpatul, având cuvântul, arată că nu este vinovat de săvârșirea faptei, cunoaște de 36 de ani persoana vătămată, aceasta putându-l recunoaște la rândul ei dacă el ar fi fost autorul faptei. Mai arată că, deși a fost condamnat anterior, au fost condamnări pentru fapte de furt, iar nu pentru fapte de violență, iar între timp s-a îndreptat.
J U D E C A T A
Prin rechizitoriul Parchetului de pe lângă Judecătoria B. înregistrat la această instanță la data de 13 decembrie 2013, a fost trimis în judecată inculpatul M. C. G. pentru săvârșirea unei infracțiuni de „tâlhărie", prev. și ped. de art. 211 alin. 1, alin. 2 lit. c Cod penal 1969 cu aplicarea art. 37 lit. b Cod penal 1969, constând în aceea că în ziua de 23.08.2012, ora 1800, în timp ce se afla în zona intrării în cimitirul P. din mun. B., ar fi smuls de la gâtul părții vătămate G. A., un lănțișor cu cruciuliță de argint, cauzând un prejudiciu de 60 lei.
Inculpatul M. C. G., legal citat, s-a prezentat în instanță și nu a recunoscut fapta, arătând că în ziua respectivă nu a fost în zona cimitirului P., iar numita S. O. se afla în dușmănie cu el întrucât a fugărit-o de mai multe ori din fața blocului unde locuiește, martora fiind în stare de ebrietate și provoca scandal.
Din probatoriul administrat, organele de urmărire penală au reținut că la data de 23.08.2012 partea vătămată G. A. s-a deplasat de la domiciliul său la cimitir, la mormintele unor apropiați, iar în apropierea intrării în cimitir ar fost interpelată de un bărbat care i-a cerut bani, partea vătămată răspunzându-i că nu are, moment în care bărbatul s-a apropiat și a prins cu mâna lănțișorul cu cruciuliță de argint pe care îl avea la gât. Partea vătămată a prins și ea de lănțișor încercând să opună rezistență, însă bărbatul a reușit să i-l smulgă și a fugit. Datorită unor afecțiuni medicale, pe fondul vârstei înaintate, 78 de ani, precum și datorită faptului că nu avea ochelarii asupra sa, partea vătămată a arătat că nu și-a dat seama de identitatea bărbatului care a săvârșit fapta.
În urma investigațiilor efectuate, lucrătorii de poliție au stabilit că bărbatul respectiv ar fi inculpatul M. C. G., persoană care petrece o mare parte din timp în zona cimitirului împreună cu alte persoane, printre care martorii S. O., T. M. C. și M. V., prestând servicii ce țin de ritualurile de înmormântare sau de îngrijirea mormintelor sau cerșind. În momentul săvârșirii faptei, inculpatul M. C. G. ar fi fost în stare de ebrietate și s-ar fi aflat la . cu martora S. O., care îl cunoaște de mai mult timp. Cei doi ar fi văzut-o intrând pe poarta cimitirului pe partea vătămată, iar inculpatul ar fi abordat-o pe aceasta cerându-i bani. Partea vătămată i-a răspuns că nu are, iar inculpatul s-ar fi repezit la ea și i-a smuls de la gât lănțișorul, fugind apoi din zonă.
Din probatoriul administrat în cursul urmăririi penale, coroborat cu cel din cursul cercetării judecătorești, instanța nu poate reține aceeași situație de fapt.
Mai întâi trebuie remarcat faptul că martora S. O. se afla în stare de ebrietate, fapt confirmat de martora G. V..
Organele de urmărire penală au reținut că martora S. O. ar fi perceput direct cele întâmplate și, după plecarea inculpatului, ar fi încercat să o ajute pe partea vătămată. La câteva momente, s-ar fi apropiat și martoră G. V., care se afla în cimitir la mormântul unei rude, și care a văzut-o pe partea vătămată speriată și plângând. Această martoră a întrebat ce s-a întâmplat și a aflat de la partea vătămată că un bărbat îi smulsese lanțul de la gât, iar de la martora S. O. ar fi aflat că respectivul bărbat este inculpatul M. C. G..
Această stare de fapt nu este însă confirmată de celelalte probe administrate în cauză. Martora G. V. a declarat în fața instanței că ea nu a discutat deloc cu martora S. O., ci doar cu partea vătămată G. A., iar acesta i-a spus că ”niște bărbați” i-ar fi sustras lanțul de la gât. Martora G. V., fiind întrebată în fața instanței, și-a amintit cu exactitate că nu a discutat deloc cu numita S. O., aceasta fiind în stare de ebrietate și stând pe marginea unui mormânt. De asemenea, martora G. V. are dubii serioase că numita S. O. l-ar fi văzut pe inculpat, tocmai datorită stării de ebrietate. De asemenea, martora G. V. a arătat că ea a aflat la poliție că autorul faptei ar fi inculpatul M. C. G..
Tot martora G. V. a mai oferit un element important, respectiv motivul pentru care martora S. O. l-ar fi indicat pe inculpatul M. C. G. ca fiind autorul faptei, respectiv o dușmănie generată de faptul că inculpatul ar fi bătut anterior pe martora S. O. pentru a-i lua banii obținuți din cerșit. Este de observat că martora G. V. îi cunoștea atât pe inculpat cât și pe martora S. O., astgel încât știa de această stare de dușmănie înainte de data de 23 august 2012.
Inculpatul a fost găsit a doua zi de către organele de poliție. Fiind audiat cu privire la fapta sa, acesta a refuzat inițial să facă declarații. Ulterior, inculpatul a negat că ar fi săvârșit fapta, precizând că în ziua respectivă nici nu s-ar fi aflat în zona cimitirului, ci undeva în zona poligonului ACR, împreună cu alte persoane, cu care a consumat băuturi alcoolice. Printre aceste persoane, inculpatul i-a indicat pe martorii T. M. C. și M. V.. Fiind audiați de organele de urmărire penală, martorii au negat faptul că ar fi fost împreună cu inculpatul în ziua respectivă, infirmând susținerile acestuia. În cursul cercetării judecătorești, martorii au fost reaudiați, aceștia revenind asupra celor declarate anterior, arătând că au consumat băuturi alcoolice împreună cu inculpatul până în jurul orei 1600. Totodată, martorii au explicat și motivul pentru care au declarat inițial că nu ar fi fost cu inculpatul, prin aceea că ei sunt persoane care nu au o locuință, stând la un centru de ajutor social, iar dacă s-ar fi aflat la centru că au consumat băuturi alcoolice, ar fi fost dați afară.
Mai trebuie observat că, așa cum a arătat inculpatul și a confirmat și martora V. G., fiica părții vătămate, inculpatul a fost coleg de clasă cu fiica părții vătămate, numita C. C., partea vătămată și inculpatul cunoscându-se, deci, dinainte. Este greu de crezut că partea vătămată, chiar în condițiile în care prezintă afecțiuni medicale, are o vârstă înaintată, 78 de ani, și nu avea ochelarii asupra sa, nu ar fi recunoscut o persoană pe care o cunoștea dinainte, cu precizarea că, pentru a smulge lanțul, inculpatul trebuia să fie la o distanță de 25-30 centimetri, și nu i-a recunoscut vocea, în condițiile în care se susține că inculpatul M. C. G. este un obișnuit al cimitirului.
Mai trebuie observate și discrepanțele din declarațiile martorei S. O. date în cursul urmăririi penale, martora arătând că partea vătămată ar fi sunat la SNUAU 112, fapt greu de crezut atât timp cât partea vătămată nu a putut vedea persoana care i-a smuls lanțul.
Organele de urmărire penală au apreciat că probatoriul administrat este concludent în sensul reținerii faptei în sarcina inculpatului, chiar dacă acesta neagă săvârșirea acesteia, reținând că declarațiile părții vătămate și ale martorei S. O. sunt concordante asupra modului concret de săvârșire a faptei, iar declarațiile martorilor T. M. C. și M. V. au infirmat alibiul furnizat de inculpat.
Instanța apreciază că probatoriul administrat nu este de natură a stabili fără nici un dubiu că inculpatul M. C. G. este autorul faptei. Instanța reține că întreaga acuzare se bazează doar pe declarația martorei S. O., aceasta necoroborându-se cu alte probe.
Din cele arătate mai sus instanța nu poate reține vinovăția inculpatului pentru săvârșirea infracțiunii de tâlhărie pentru care a fost trimis în judecată, neexistând probe care să indice fără nici un dubiu că inculpatul este autorul acestei fapte, motiv pentru care, în temeiul art. 396 alin. 5 Cod procedură penală rap. la art. 16 lit. c Cod procedură penală se va dispune achitarea inculpatului M. C. G., trimis în judecată pentru săvârșirea infracțiunii prev. și ped. de art. 211 alin. 1, alin. 2 lit. c Cod penal 1969 cu aplicarea art. 37 lit. b Cod penal 1969.
Văzând și disp. art. 272 și următoarele Cod procedură penală,
Pentru aceste motive,
În numele legii,
HOTĂRĂȘTE
În temeiul art. 396 alin. 5 Cod procedură penală rap. la art. 16 lit. c Cod procedură penală achită pe inculpatul M. C. G., CNP_, fiul lui G. și M., ns. la 02.11.1969 în mun. B., necăsătorit, fătă copii, stagiul militar satisfăcut, studii – 12 clase, fără ocupație, domiciliat în mun. B., ., ., ., trimis în judecată pentru săvârșirea infracțiunii prev. și ped. de art. 211 alin. 1, alin. 2 lit. c Cod penal 1969 cu aplicarea art. 37 lit. b Cod penal 1969.
Cheltuieli judiciare rămân în sarcina statului.
Suma de 200 lei, onorariul apărătorului din oficiu, se va avansa către B.A. B. din fondurile M.J.
Cu apel în 10 zile de la comunicare.
Pronunțată în ședința publică din 05 decembrie 2014.
Președinte, Grefier,
Red. M.A.
Tehnored. M.A.
16.03.2015
| ← Contestaţie la executare. Art.598 NCPP. Sentința nr.... | Violarea de domiciliu. Art.192 C.p.. Sentința nr. 1785/2014.... → |
|---|
