Cerere de liberare condiţionată. Art.450 C.p.p., art.55 ind.1 şi urm. C.p.. Decizia nr. 170/2014. Tribunalul CONSTANŢA
| Comentarii |
|
Decizia nr. 170/2014 pronunțată de Tribunalul CONSTANŢA la data de 25-02-2014 în dosarul nr. 314/256/2014
Dosar penal nr._
ROMÂNIA
TRIBUNALUL C.
SECȚIA PENALĂ
DECIZIA PENALĂ NR.170
Ședința publică din data de 25.02.2014
PREȘEDINTE – N. A.
GREFIER – C. C. D.
Ministerul Public – Parchetul de pe lângă Tribunalul C.,
reprezentat de PROCUROR – Grațiela L.
Pe rol, soluționarea cauzei penale privind pe contestatorul - condamnat V. P. – fiul lui F. și T., născut la data de 16.06.1993, deținut în P. P. Albă, având ca obiect art.587 Cod de procedură penală – contestație la cerere de liberare condiționată, formulată împotriva sentinței penale nr.139/17.01.2014 pronunțată de Judecătoria Medgidia în dosar nr._ .
La apelul nominal făcut în ședință publică, cu respectarea disp.art.358 Cod de proc.penală, se prezintă contestatorul condamnat V. P. - în stare de deținere, lipsind apărătorul desemnat din oficiu C. Leonardo P., în baza delegației pentru asistență judiciară obligatorie . nr.1131/06.02.2014, depusă la dosar.
Procedura este legal îndeplinită, cu respectarea disp.art.257-263 Cod de proc.penală.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, care învederează părțile, obiectul dosarului aflat pe rol, modalitatea de îndeplinire a procedurii de citare, stadiul procesual.
Instanța ia act că se prezintă domnul avocat I. E., în calitate de apărător al condamnatului V. P., în substituirea apărătorului desemnat din oficiu C. Leonardo P., în baza delegației de substituire pe care o depune astăzi la dosarul cauzei.
Apărătorul contestatorului condamnat V. P., avocat I. E. având cuvântul - după ce a luat legătura cu condamnatul, cu încuviințarea instanței de judecată -, precizează că acesta dorește să depună la dosar un înscris intitulat „Memoriu”, în care face referire la motivele de contestație.
Reprezentantul Ministerului Public, având cuvântul după ce a lecturat conținutul înscrisului prezentat astăzi, precizează că este de acord cu primirea acestuia la dosarul cauzei.
Instanța , deliberând, încuviințează proba solicitată și dispune atașarea memoriului la dosarul cauzei.
Nefiind alte cereri, excepții de formulat, instanța acordă cuvântul pe fondul contestației formulate în prezenta cauză.
Apărătorul contestatorului condamnat V. P., avocat I. E. având cuvântul, solicită admiterea contestației, desființarea sentinței penale nr.139/17.01.2014 pronunțată de Judecătoria Medgidia și, rejudecând, solicită admiterea cererii formulată de condamnat.
Astfel, solicită ca instanța de judecată să constate îndeplinite condițiile prev.de art.100 Cod penal privind condițiile liberării condiționate în cazul pedepsei închisorii, contestatorul V. P. având executată până în prezent fracția de 2/3 din pedeapsă, respectiv 591 de zile, în regim semideschis.
În opinia apărătorului, contestatorul a dat dovezi temeinice de îndreptare și a participat la numeroase programe educaționale din cadrul locului de deținere, neavând nici antecedente penale. A demonstrat un comportament de conformare, care nu a fost sancționat după formularea celei de a doua contestații.
Cu aplicarea art.272 Cod de proc.penală privind acoperirea cheltuielilor judiciare, în favoarea avocatului titular al delegației pentru asistența judiciară obligatorie.
Reprezentantul Ministerului Public, având cuvântul, solicită în temeiul art.4251 alin.7 pct.1 lit.b Cod de proc.penală respingerea, ca nefondată, a contestației, apreciind că nu sunt îndeplinite exigențele art.100 Cod penal privind condițiile liberării condiționate în cazul pedepsei închisorii, identificat ca lege penală mai favorabilă.
Criticile aduse urmează a fi înlăturate, având în vedere că pe perioada detenției condamnatul nu a avut o atitudine corespunzătoare, totodată, acestuia i-a fost aplicată o pedeapsă privativă de libertate pentru săvârșirea infr.de ultraj contra bunelor moravuri, demonstrând dezinhibiție față de respectarea normelor legiuitorului.
Contestatorul condamnat V. P., în ultimul cuvânt, arată că a fost prezentat în fața comisiei pentru liberări condiționate pe data de 12 nov.2013, a primit o amânare de 8 luni, iar Judecătoria Medgidia a dispus schimbarea regimului de deținere, în regim închis. Solicită admiterea contestației, cu consecința liberării sale condiționate, pentru motivele formulate în scris, lăsând la aprecierea instanței de judecată.
Dezbaterile declarându-se închise, instanța rămâne în pronunțare. După deliberare,
TRIBUNALUL
Asupra contestației de față:
Prin sentința penală nr.139/17.01.2014 pronunțată de Judecătoria Medgidia în dosar nr._,
În baza art. 450 alin. 2 Cpp,
S-a respins cererea de liberare condiționată a condamnatului V. P., născut la data de 16.06.1993, fiul lui F. și T. în prezent deținut în P. P. Albă, județul C., ca neîntemeiată.
S-a stabilit termen pentru reînnoirea cererii după data de 17.04.2014.
S-a dispus avansarea din fondurile Ministerului Justiție către Baroul C. a sumei de 100 RON ca onorariu pentru apărător din oficiu T. A. S.– delegație nr. 207/2014.
În baza art. 192 alin. 2 Cod Proc Penală,
A fost obligat petentul la plata sumei de 200 lei cu titlu de cheltuieli judiciare către stat.
Pentru a pronunța această hotărâre,prima instanță a reținut următoarele:
La data de 15.01.2014, a fost înregistrată pe rolul acestei instanțe sub nr._ /2013 cererea de liberare condiționată a condamnatului V. P., deținut în P. P. Albă.
Nu motivează cererea.
Condamantul se află în executarea unei pedepse de 2 ani și 2 luni închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de ultraj contra bunelor moravuri și tulburarea liniștii publice.
A început executarea pedepsei la data de 04.06.2012 și urmează să expire la 03.08.2014.
Condamantul se află la a doua analiză în cadrul comisiei.
Nu a fost folosit la muncă pe parcursul executării pedepsei. A participat la activitățile educaționale organizate în cadrul penitenciarului.
De la ultima analiză a avut un comportament corespunzător, nefiind sancționat disciplinar dar nici nu a fost recompensat. A participat la o activitate educațională.
Conform art. 59 alin. 1 Cp:
(1)După ce a executat cel puțin două treimi din durata pedepsei în cazul închisorii care nu depășește 10 ani sau cel puțin trei pătrimi în cazul închisorii mai mari de 10 ani, condamnatul care este stăruitor în muncă, disciplinat și dă dovezi temeinice de îndreptare, ținându-se seama și de antecedentele sale penale, poate fi liberat condiționat înainte de executarea în întregime a pedepsei.
Instanța consideră că cerințele cumulative prevăzute de textul de lege mai sus individualizat nu sunt îndeplinite de petent în mod cumulativ.
Textul de lege condiționează instituția liberării condiționate de trecere a unui interval de timp în prima teză iar în a doua teză se raportează la modalitatea efectivă în care condamnatul a înțeles să se integreze în procesul de reeducare, raportat la conduita sa, și la modul în care a înțeles să se pregătească pentru a fi resocializat.
Ultima teză se referă la antecedentele penale a fiecărui condamnat.
Din procesul verbal din data de 15.01.2014 al comisiei privind executarea pedepselor și a măsurilor privative de libertate dispuse de organele judiciare din cadrul Penitenciarului P. Albă, cât și de caracterizarea depusă la dosar, rezultă că petentul condamnat V. P. se află la a doua analiză în cadrul Comisiei privind liberarea condiționată.
S-a propus pentru amânare deoarece a avut o atitudine necorespunzătoare pe perioada detenției, în sensul că, a fost sancționat disciplinar de mai multe ori și nu s-a implicat în muncă.
Petentul condamnat nu este recidivist dar posedă antecedente penale, astfel cum reiese din audierea în fața comisiei, care l-a amânat pentru liberare la termen.
Comisia, în unanimitate a propus amânarea pentru liberare la termen.
Petentul se află la a doua analiză în cadrul comisiei.
Liberarea condiționată nu este un drept, ea constituie un beneficiu, o vocație a fiecărui condamnat, care se analizează așa cum am arătat mai sus, în raport cu dispozițiile art. 59 alin. 1 Cp.
Din analiza datelor existente la dosar, instanța apreciază că în acest moment nu este oportun acest beneficiu, petentul condamnat trebuie să dea dovezi temeinice că a fost reeducat, că scopul și funcțiile pedepsei au fost atinse și este pregătit să trăiască în societate după normele impuse de stat tuturor cetățenilor săi.
Beneficiul art. 59 Cp, respectiv liberarea condiționată se acordă numai când se consideră că scopul pedepsei a fost atins înainte de durata prevăzută în hotărârea de condamnare, din comportamentul condamnatului în timpul executării pedepsei, implicarea sa în activități și respectarea regulamentului de ordine interioară.
Față de aceste considerente, instanța a apreciat că cererea condamnatului nu este întemeiată, considerând necesar pentru reeducarea condamnatului executarea a încă trei luni din pedeapsa aplicată, după care urmează să fie discutată posibilitatea liberării condiționate.
Împotriva acestei sentințe penale, condamnatul a declarat recurs, solicitând admiterea cererii de liberare condiționată, cu motivarea că a executat fracția obligatorie de două treimi prevăzută de lege și a dat dovezi temeinice de îndreptare .
Analizând actele și lucrările dosarului,prin prisma motivelor invocate și din oficiu, conform art. 385 ind.6 alin.3 Cod proc.pen., Tribunalul constată recursul a fi nefondat.
Instituția liberării condiționate constituie un beneficiu pentru condamnat care îi poate fi acordat de către instanță în situația în care acesta prezintă credibilitate și garanția că scopul preventiv al pedepsei precum și funcțiile acesteia de constrângere și reeducare s-au realizat prin eforturile condamnatului înainte de executarea integrală a pedepsei astfel încât acesta se poate integra în societate.
Pornind de la faptul că regula o constituie executarea integrală a pedepsei, liberarea condiționată fiind excepția precum și de la faptul că, și în situația în care condamnatul îndeplinește condițiile impuse de dispozițiile art.59 C.p. și art.75 din Legea 275/2006, instanța nu este obligată să dispună punerea în libertate a condamnatului, sens în care legiuitorul a folosit în redactarea dispozițiilor legale mai sus menționate sintagma „condamnatul poate fi liberat condiționat”, iar nu exprimări de genul „condamnatul este liberat condiționat”, ori „instanța dispune liberare condiționată”, rezultă că, la analizarea oportunității liberării condiționate, instanța poate ține seama și de elemente ca: natura faptei comise, gravitatea acesteia, modul concret de comitere - elemente ce pot furniza date legate de periculozitatea persoanei acestuia, de predispoziția sa pentru comiterea unui anume gen de infracțiuni, despre capacitatea reală a acestuia de reintegrare în societate ori despre existența unui anume risc de recidivare.
Din această perspectivă, Tribunalul consideră că perioada efectiv executată de către condamnat ,nu este suficientă pentru a se considera că, în mod indiscutabil, acesta a dobândit capacitatea reală de integrare în societate și că în prezent poate fi liberat condiționat fără nici un fel de risc.
Astfel, raportat la comportamentul oscilant adoptat pe parcursul executării pedepsei,fiind sancționat disciplinar de mai multe ori și neimplicându-se în activități lucrative, Tribunalul consideră că executarea în continuare a pedepsei, este necesară în vederea atingerii scopului preventiv al pedepsei aplicate și totodată îndeplinirii funcțiilor acesteia de constrângere și reeducare.
Pentru considerentele expuse, constată că prima instanță a făcut o justă apreciere a dispozițiilor incidente în cauză, prin prisma criteriilor enumerate de art.59 Cod penal,nejustificându-se liberarea condiționată .
Ca urmare, va respinge contestația ca nefondată, în baza art.425/1alin.7 pct.1lit.b rap.la art.587 Cod proc. pen., cu obligarea condamnatului la plata cheltuielilor judiciare către stat, conform art.275 alin.2 din același cod.
Văzând și prevederile art.272 Cod proc.pen.,
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE :
În baza art. 425/1alin.7 pct.1 lit.b Cod proc. pen.,rap.la art.587 Cod proc.pen.,
Respinge ca nefondată contestația formulată de condamnatul V. P.-fiul lui F. și T. ,n.la 16.06.1993,în prezent deținut în P. P. Albă- împotriva sentinței penale nr.139/17.01.2014 pronunțată de Judecătoria Medgidia în dosar nr._ .
În baza art.275 alin.2 Cod proc.pen.,
Obligă contestatorul la plata sumei de 200 lei cu titlu de cheltuieli judiciare către stat.
În baza art.272 Cod proc.pen.,onorariu avocat oficiu pentru av.C. Leonardo P. ,în cuantum de 100 lei,se avansează din fondurile Ministerului Justiției.
Definitivă.
Pronunțată în ședință publică azi ,25 .02. 2014.
PREȘEDINTE DE COMPLET, GREFIER,
N. A. C. C. D.
Red.jud. S.F./29.01.2014/4 ex.
Red.jud.cont.N.A./
26.02.2014/2ex/.
| ← Liberare condiţionată. Art.587 NCPP. Decizia nr. 763/2014.... | Contestaţie la executare. Art.461 C.p.p.. Sentința nr.... → |
|---|
