Contestaţie la executare. Art.598 NCPP. Decizia nr. 28/2014. Tribunalul GORJ
| Comentarii |
|
Decizia nr. 28/2014 pronunțată de Tribunalul GORJ la data de 04-03-2014 în dosarul nr. 787/318/2014
Dosar nr._
Cod operator: 2442
ROMÂNIA
TRIBUNALUL GORJ
SECȚIA PENALĂ
DECIZIE Nr. 28/2014
Ședința publică de la 04 Martie 2014
Completul compus din:
PREȘEDINTE G. C.
Grefier A. S.
Ministerul Public a fost reprezentat de procuror Părăușeanu M.,
din cadrul Parchetului de pe lângă Tribunalul Gorj
Pe rol fiind judecarea contestației declarate de condamnatul J. G. împotriva sentinței penale nr. 345/04.02.2014 pronunțată de Judecătoria Tg.-J. în dosarul nr._ .
La apelul nominal făcut în ședința publică a răspuns contestatorul J. G. asistat de avocat N. M., apărător desemnat din oficiu cu delegație pentru asistența judiciară obligatorie nr. 628/28.02.2014.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier, după care constatând că mai sunt cereri de formulat și probe de administrat, contestația fiind în stare de judecată, s-a acordat cuvântul:
Avocat N. M. pentru contestatorul - condamnat J. G. a solicitat în baza art. 4251 alin. 7 pct. 2 lit. a din OUG nr. 3 /2014 pentru luarea unor măsuri de implementare necesare aplicării Legii 135/2010 privind Codul de procedură penală și pentru implementarea altor acte normative,desființarea hotărârii atacate și soluționarea cauzei, respectiv admiterea propunerii formulată de „Comisia de evaluare a situației juridice a condamnaților aflați în executarea pedepselor” de la Penitenciarul Tg-J., privind aplicarea legii penale mai favorabile condamnatului J. G..
Reprezentantul Ministerului Public a pus concluzii de respingere a contestației ca nefondate, arătând că s-au respectat dispozițiile art. 6 și 4 C.pen.
Contestatorul - condamnat J. G. și-a însușit concluziile apărătorului din oficiu.
TRIBUNALUL
Asupra contestației de față:
Prin sentința penală nr. 345/04.02.2014 pronunțată de Judecătoria Tg.-J. în dosarul nr._ a fost respinsă contestația la executare ca urmare a sesizării din oficiu a Comisiei de evaluare a incidenței aplicării legii mai favorabile din cadrul penitenciarului Tg-J. privind pe condamnatul J. G., cheltuielile judiciare rămânând în sarcina statului.
Pentru a pronunța această sentință, instanța de fond a reținut că prin sesizarea înregistrată pe rolul Judecătoriei Tg-J. sub nr._, „Comisia de evaluare a situației juridice a condamnaților aflați în executarea pedepselor” de la Penitenciarul Tg-J. a solicitat aplicarea legii penale mai favorabile, cu privire la condamnarea dispusă prin sentința penală nr. 99 din 13.06.2013, pronunțată de Judecătoria Novaci, definitivă prin decizia penală nr. 1768/23.09.2013 a Curții de Apel C., privind pe condamnatul J. G..
S-a arătat, în acest sens, că prin sentința penală nr. 99 din 13.06.2013, pronunțată de Judecătoria Novaci, definitivă prin decizia penală nr. 1768/23.09.2013 a Curții de Apel C. inculpatul J. G. a fost condamnat la pedeapsa rezultantă de 3 ani închisoare, emițându-se MEPI nr. 120/24.09.2013 de către Judecătoria Novaci.
În drept, au fost invocate dispozițiile art. 6 C.pen., art. 3 și 4 din Legea nr.187/2012, art. 595 C.pr.pen. și art. 23 din Legea nr. 255/2013.
La dosarul cauzei s-au depus copiile mandatului de executare a pedepsei închisorii, a sentinței de condamnare, precum și fișa de evaluare întocmită de către comisie.
Analizând actele dosarului și dispozițiile legale, instanța de fond a reținut următoarele:
Prin sentința penală nr. 99 din 13.06.2013, pronunțată de Judecătoria Novaci, definitivă prin decizia penală nr. 1768/23.09.2013 a Curții de Apel C. inculpatul J. G. a fost condamnat la pedeapsa rezultantă de 3 ani închisoare în componența căreia intră următoarele pedepse:
- pedeapsa de câte 2 ani și 8 luni închisoare pentru săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 208 alin. 1 – 209 alin. 1 lit. g, cu aplicarea art. 37 lit. b Codul penal din 1969 cu aplicarea art 320 ind. 1 alin 7 C.pr.pen.; ( 2 fapte)
- pedeapsa de 3 ani închisoare pentru săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 208 alin. 1 – 209 alin. 1 lit. g, cu aplicarea art. 37 lit. b, art. 41 -42 Codul penal din 1969 cu aplicarea art 320 ind. 1 alin 7 C.pr.pen.;
- pedeapsa de 2 ani închisoare pentru săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 208 alin. 1 – 209 alin. 1 lit. g și e, alin. 2 lit. b cu aplicarea art. 37 lit. b Codul penal din 1969 cu aplicarea art 320 ind. 1 alin 7 C.pr.pen.;
- pedeapsa de câte 2 ani și 2 luni închisoare pentru săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 192 alin 2 cu aplicarea art. 37 lit. b Codul penal din 1969 cu aplicarea art 320 ind. 1 alin 7 C.pr.pen.; ( 2 fapte)
- pedeapsa de 2 ani și 6 luni închisoare pentru săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 192 alin 2 cu aplicarea art. 37 lit. b C.pen., art. 41 Cod penal din 1969 cu aplicarea art 320 ind. 1 alin 7 C.pr.pen.;
- pedeapsa de o lună închisoare pentru săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 217 alin 1 cu aplicarea art. 37 lit. b C.pen. și art 320 ind. 1 alin 7 C.pr.pen.;
Potrivit art. 6 alin 1 C.pen. „ când după rămânerea definitivă a hotărârii de condamnare și până la executarea completă a pedepsei închisorii a intervenit o lege care prevede o pedeapsă mai ușoară, sancțiunea aplicată, dacă depășește maximul special prevăzut de legea nouă pentru infracțiunea săvârșită se reduce la acest maxim „
Cum pedepsele aplicate de câte 2 ani și 2 luni închisoare pentru săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 192 alin 2 cu aplicarea art. 37 lit. b C.pen. din 1969 cu aplicarea art. 320 ind. 1 alin 7 C.pr.pen.; ( 2 fapte) și 2 ani și 6 luni închisoare pentru săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 192 alin 2 cu aplicarea art. 37 lit. b C.pen., art. 41 C.pen. din 1969 cu aplicarea art 320 ind. 1 alin 7 C.pr.pen. nu depășesc maximul prevăzut de legea nouă pentru infracțiunile săvârșite, instanța urmează să respingă contestația la executare formulată.
Împotriva acestei sentințe a declarat contestație condamnatul J. G., criticând sentința instanței de fond pentru netemeinicie și nelegalitate, fără a depune motivele în scris la dosar.
Apărătorul din oficiu, verbal a contestat sentința instanței de fond, arătând că se impune aplicarea legii penale mai favorabile conform dispozițiilor art. 6 alin. 1 din Codul penal și art. 4 din Legea 187/2012 pentru punerea în aplicare a Legii 286/2009 privind Codul penal.
Tribunalul analizând contestația formulată, în baza art. 4251 alin. 7 pct. 1 lit. b C.pr.pen. urmează să o respingă ca nefondată, având în vedere următoarele considerente:
Prin sentința penală nr. 99 din 13.06.2013, pronunțată de Judecătoria Novaci, definitivă prin decizia penală nr. 1768/23.09.2013 a Curții de Apel C., contestatorul J. G. a fost condamnat la pedeapsa rezultantă de 3 ani închisoare pentru infracțiunile prev. de art. 208 alin. 1 – 209 alin. 1 lit. g C.pen. cu aplic. art. 37 lit. b C.pen. și 320 ind. 1 alin. 7 C.pen., art. 192 alin. 2 C.pen. cu aplic. art. 37 lit. b C.pen. și art. 320 ind. 1 alin. 7 C.pen. și art. 217 alin. 1 C.pen. cu aplic. art. 37 lit. b C.pen. și art. 320 ind. 1 alin. 7 C.pen.
Potrivit art. 6 alin. 1 C.pen. „Când după rămânerea definitivă a hotărârii de condamnare și până la executarea completă a pedepsei închisorii sau amenzii a intervenit o lege care prevede o pedeapsă mai ușoară, sancțiunea aplicată, dacă depășește maximul special prevăzut de legea nouă pentru infracțiunea săvârșită, se reduce la acest maxim”.
Conform art. 4 din Legea 187/2012 pentru punerea în aplicare a legii 286/2009 privind codul penal, pedeapsa aplicată printr-o hotărâre ce a rămas definitivă sub imperiul codului penal din 1969 care nu depășește maximul special prevăzut de codul penal, nu poate fi redusă în urma intrării în vigoare a acestei legi.
În cauză persoana condamnată se află așadar în executarea unei pedepse de 3 ani închisoare, pronunțată printr-o hotărâre definitivă pentru săvârșirea mai multor infracțiuni în stare de recidivă, pedeapsa aplicată sub legea veche putând fi redusă numai dacă aceasta depășește maximul special din norma de incriminare actuală.
În cauză, deși au corespondent în dispozițiile art. 396 alin. 10 din noul Cod Penal, dispozițiile art. 3201 din vechiul Cod Penal nu pot fi reținute la stabilirea limitelor de pedeapsă cu închisoarea potrivit legii penale noi, întrucât li s-ar da o dublă eficiență și, mai mult, acestea sunt aplicabile în cursul judecății, ci nu după rămânerea definitivă a unei hotărâri judecătorești.
Față de considerentele arătate, tribunalul constată că motivele invocate de contestatorul - condamnat nu se încadrează în vreunul din cazurile prevăzute de art. 595 C.pr.pen., iar în cazul concret nu privesc o cauză legală de micșorare sau stingere a pedepsei, situație în care va respinge ca nefondată contestația formulată de condamnatul J. G..
Va obliga contestatorul - condamnat la cheltuieli judiciare statutului, în care se va include și suma reprezentând onorariu avocat oficiu, sumă ce va fi avansată din fondurile Ministerului Justiției către Baroul Gorj.
Văzând și dispozițiile art. 275 pct. 4 alin. 2 C.pr.pen.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge ca nefondată contestația formulată de condamnatul J. G., fiul lui P. și A., născut la data de 23.01.1982 în București, domiciliat în Bucureștui, ., Sector 4, CNP._, deținut în Penitenciarul Tg-J., împotriva sentinței penale nr. 345/04.02.2014 pronunțată de Judecătoria Tg.-J. în dosarul nr._ .
Obligă contestatorul la 130 lei cheltuieli judiciare statului din care suma de 100 lei reprezentând onorariu avocat oficiu în avans din fondurile Ministerului Justiției către Baroul Gorj.
Definitivă.
Pronunțată în ședința publică din 04 Martie 2014 la Tribunalul Gorj.
Președinte, Grefier,
G. C. A. S.
Red. Gh.C.
Tehnored. A.S.
J.fond. L. B.
3 ex/ 12 Martie 2014
| ← Contestaţie la executare. Art.598 NCPP. Decizia nr. 198/2014.... | Întrerupere executare pedeapsă/contestaţie. Art.592 NCPP.... → |
|---|
