Despăgubire. Decizia nr. 1811/2015. Curtea de Apel BUCUREŞTI
Comentarii |
|
Decizia nr. 1811/2015 pronunțată de Curtea de Apel BUCUREŞTI la data de 16-09-2015 în dosarul nr. 1811/2015
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL BUCUREȘTI
SECȚIA A VII-A PENTRU CAUZE PRIVIND CONFLICTE DE MUNCĂ ȘI ASIGURĂRI SOCIALE
Dosar nr._ (Număr în format vechi_ )
DECIZIA CIVILĂ NR. 1811/2015
Ședința publică de la 16 Septembrie 2015
Completul compus din:
PREȘEDINTE M. G.
Judecător P. I. N.
Judecător F.-G. R.
Grefier M. P.
Pe rol soluționarea recursului declarat de recurenta . SA, împotriva sentinței civile nr.4220 din 27.04.2015, pronunțată de Tribunalul București - Secția a VIII-a Conflicte de Muncă și Asigurări Sociale, în dosarul nr._, în contradictoriu cu intimatul A. D. E., având ca obiect: contestație decizie de concediere.
Dezbaterile și susținerile părților au avut loc în ședința publică de la 9.09.2015, fiind consemnate în încheierea de ședință de la acea dată, ce face parte integrantă din prezenta hotărâre când, Curtea, având nevoie de timp pentru a delibera, a amânat pronunțarea pentru azi 16.09.2015, când a hotărât următoarele:
CURTEA,
Deliberând asupra recursului de față:
Prin acțiunea înregistrată la data de 15.05.2012, pe rolul Tribunalului București - Secția a VIII-a Conflicte de Muncă și Asigurări Sociale în dosarul nr._, reclamantul A. DANUȚ E., a chemat în judecată intimata S.C. A. N. BUCUREȘTI S.A. contestație împotriva Deciziei de desfacere disciplinară a Contractului individual de muncă nr. 106/10.04.2012 emisă de aceasta, solicitând admiterea contestației, anularea Deciziei și obligarea pârâtei la reintegrarea contestatorului pe postul deținut anterior desfacerii contractului de muncă, cu consecința plății tuturor despăgubirilor, reprezentând drepturi salariale.
Prin sentința civilă nr.4220 din data de 27.04.2015 pronunțată de Tribunalul București, a fost admisă acțiunea, a fost anulată decizia nr.106/10.04.2012 și obligată pârâta să reintegreze reclamantul în funcția ocupată anterior emiterii deciziei precum și la plata unei despăgubiri egale cu salariile indexate, majorate și reactualizate și cu celelalte drepturi de care ar fi beneficiat, de la data desfacerii contractului de muncă-10.04.2012, până la data reintegrării efective.
Pentru a pronunța această sentință, prima instanță a reținut că reclamantul a fost angajatul intimatei începând cu data de 30.09.1998 pe o durată nedeterminată, în funcția de cititor contoare.
Prin decizia nr. 106/10.04.2012 emisă de intimata, s-a dispus sancționarea disciplinara a contestatorului cu încetarea contractului individual de muncă, în temeiul dispozițiilor art.61 lit.a și art.248, alin.1, lit.e din Codul Muncii.
În cuprinsul deciziei, s-a reținut că în urma unei notificări telefonice privind intervenția neautorizată asupra contorului seria_, montat pe branșamentul de alimentare cu apă ce deservește imobilul amplasat în stradă S. Haret nr.15, sector 1, contra unor foloase necuvenite, în speță mijloace pecuniare, s-a dispus verificarea activității desfășurate de cititorul D. E. A..
Verificările care s-au desfășurat în data de 16.03.2012, și au relevat următoarele aspecte:
- Indexul înregistrat de contorul cu seria_ era de 1368, față de 1361 citit în data de 15.03.2012 de dl. A., adică un consum de 7 m.c, înregistrat în mai puțin de 24 de ore, rezultând un consum estimat pentru 2 luni de cel puțin 420 mc.
- Existența unei avarii în instalația interioară a imobilului;
- Sigiliul de metrologic prezenta urme de violență mecanică;
- Sigiliul de montaj seria_ nu era montat corespunzător (nu era prins și de ramă);
- În interiorul contorului erau prezente urme de aer, ceea ce demonstrează că s-a intervenit asupra instalației de alimentare cu apa și s-a intervenit la contor.
Analiza efectuată asupra documentației din teren și din SAP a relevat următoarele inadvertențe:
- informațiile extrase din raportul ZDM_COORDONATE, existent în baza de date SAP, pentru turneul D101C251, arătau că citirile celor două contoare existente în căminul de branșament (contor seria_ - cod PA_ - A. D. și contor seria_ - cod PA_ - C. N.) nu au fost efectuate la interval de câteva minute, cum s-a procedat la cazurile duble din același turneu (_ vs_ și_ vs_); Diferența dintre citiri a fost de peste 1 oră, în condițiile în care nu a existat nicio problemă în obstrucționarea citirii contorului seria_ (clienți absent capac cămin blocat etc);
- faptul că s-a intervenit asupra contorului montat pe branșamentul aferent imobilului de I numărul 15 poate fi sesizat și din poziția diferită a capacului contorului seria_, în pozele efectuate la citirile periodice din datele de 15.09.2011, 15.11.2011, 17.01.2012, 15.03.2012, precum și cea de la verificarea suplimentară din data de 16.03.2012,
- în raportul de expertiză tehnică metrologică cu numărul 56/28.03.2012 se constată existența urmelor de intervenție asupra sigiliului metrologic al contorului "(pastilă de plumb găurită) funcționarea contorului necorespunzătoare (contor respins),
- în datele extrase pentru turneul alocat în data de 15.03.2012 se poate observa diferența, câteva cazuri numai, dintre ora semnalată prin GPS și orele menționate de PDA, lucru că nu s-a întâmplat la turneele alocate în zilele de 14.03.2012, respectiv 16.03.2012, de unde reiese că cititorul intervine în setările PDA-ului din dotare.
Astfel, contestatorul a creat perturbări activității desfășurate în cadrul structurii prin nerespectarea atribuțiunilor de serviciu prevăzute în fișa postului, menționându-se în mod expres următoarele:
1. Îndeplinirea defectuoasă a sarcinilor de serviciu prin necitirea indexurilor de consum ale contoarelor și completarea documentelor societății cu date fictive, ireale.
În acest sens s-a arătat că urmare verificărilor din data de 16.03.2012 la imobilul amplasat ..15, sector 1, s-a constatat faptul că indexul înregistrat de contorul cu seria_ era de 1368, față de 1361 raportat de către salariat în data de 15.03.2012 adică un consum de 7 m.c, înregistrat în mai puțin de 24 de ore, rezultând un consum estimat pentru 2 luni de cel puțin 420 mc;
2. Nerealizarea sarcinilor de serviciu prin nedetectarea anomaliilor de pe un branșament racord de apă și nesemnalarea șefilor superiori despre aceste disfuncționalități, creând prejudicii materiale și de imagine societății.
În acest sens s-a arătat că urmare verificărilor din data de 16.03.2012 la imobilul amplasat ..15, sector 1, s-a constatat faptul că există o avarie în instalația interioară a imobilului. De asemenea, sigiliul metrologic prezenta urme de violență mecanică, sigiliul de montaj cu .._ nu era montat corespunzător (nu era prins și de ramă), iar contorul prezenta bule de aer, ceea ce înseamnă că s-a intervenit la instalația de alimentare cu apă și s-a "umblat” la contor.
Salariatul D. E. A. care a efectuat citirea contorului în data de 15.03.2012 nu semnalat niciunul dintre aspectele precizate.
3. Nerealizarea sarcinilor de serviciu nerespectând activitatea principală prevăzută în postului și anume strângerea informațiilor de pe teren necesare sau utile în gestionarea clientelei
Din verificările efectuate s-au constatat următoarele inadvertențe:
Informațiile din baza de date SAP arată faptul că citirile celor două contoare de branșamente de alimentare cu apă, dotate cu seriile_ (cod PA_ - A. D.), respectiv_ (cod PA_ _ C. N.) nu au efectuate la interval de câteva minute, cum s-a procedat la cazurile duble din același turneu (_ vs_ și_ vs_); diferența dintre citiri a fost de peste 1 oră situația în care nu a existat nicio problemă în obstrucționarea citirii contorului .._ (clienți absenți, capac cămin blocat etc);
4. Săvârșirea unor operațiuni neautorizate asupra aparatului de măsură de la imobilul amplasat în stradă S. Haret nr.15, sector 1, pentru a nu înregistra consumul real.
Faptul că s-a intervenit asupra contorului montat pe branșamentul aferent imobilului de numărul 15 poate fi sesizat și din poziția diferită a capacului contorului seria_, în pozele efectuate la citirile periodice din datele de 15.09.2011, 15.11.2011, 17.01.2012 și 15.03.2012 precum și cea de la verificarea suplimentară din data de 16.03.2012.
În raportul de expertiză tehnică Metrologică numărul 56/28.03.2012 s-a constatat existența urmelor de intervenție asupra sigiliului metrologic al contorului (pastila de plumb găurită), funcționarea contorului necorespunzătoare (contor respins).
Nu a fost semnalată ruperea sigiliului de montaj de pe bucla de măsură montată branșamentul aferent celui de-al doilea imobil de la numărul 15 (contor_), deși salariați fost instruiți în acest sens.
5. Lipsa eticii profesionale și o atitudine neprofesionistă în relația cu clienții ANB prin încercarea salariatul de a obține foloase necuvenite de la clienții ANB, în schimbul efectuării unor operații de intervenție asupra aparatelor de măsură, pentru un consum fraudulos.
Se arată că în data de 16.03.2012 s-a înregistrat o reclamație a clientului ANB din ..15, sector 1 prin care aceasta semnala faptul că un salariat ANB a pretins o sumă bani în schimbul modificării indexului la aparatul de măsură.
Prin nerespectarea sarcinilor de serviciu, salariatul a încălcat următoarele prevederi din Codul Muncii, Contractul Colectiv de Muncă la nivel de Societate, Regulamentul de Ordine Interioară al Societății, Contractul Individual de Muncă:
- art. 39 alin. 2 din Codul Muncii conform căruia: „(2) Salariatului îi revin, în principal următoarele obligații:
a) obligația de a realiza norma de muncă sau, după caz, de a îndeplini atribuții ce îi revin conform fișei postului;
b) obligația de a respecta disciplina muncii;
c) obligația de a respecta prevederile cuprinse în Regulamentul Intern, Contractul Colectiv de Muncă aplicabil, precum și în Contractul Individual Muncă;
- art. 11 pct. 3 lit. g din ROI, conform căruia personalul muncă, are obligația de a semnala scris șefului lor ierarhic, orice disfuncționalitate care ar putea avea repercusiuni asupra bunei funcționari a societății";
- art. 14 alin. 1 din ROI conform căruia „salariații au obligația să respecte totalitatea sarcinilor și funcțiilor ce le revin, așa cum sunt definite în Fișa postului anexată la Contractul Individual de Muncă, definit în Contractul Colectiv de Muncă";
- art.14 alin.2 din ROI conform căruia „salariații au obligația să ia toate măsurile organizatorice și tehnice ce se impun sau să semnaleze superiorilor ierarhici toate disfuncționalitățile ce ar putea genera societății: crearea anumitor prejudicii materiale și umane, crearea unei imagini negative, nerespectarea obligațiilor prevăzute în Contractul de Concesiune".
-art.18 lit.a din ROI Conform căruia: „salariaților le este interzis să primească cadouri în natură sau în bani, sau să-și creeze alte avantaje în legătura cu serviciul; să facă presiuni asupra oricărei persoane implicate în luarea deciziilor, cu obiectivul de a influența deciziile lor sau de a reduce termenul prevăzut pentru luarea acestor decizii.";
- Art. 18 lit.d din ROI conform căruia „salariaților le este interzis să îndeplinească acțiuni care depășesc atribuțiile lor sau să abuzeze de ele, lezând sau cauzând daune societății; în aceste situații vor răspunde pecuniar, pe lângă consecințele disciplinare sau penale care vor decurge. Dacă prin fraudă, neglijență sau omisiune, într-un mod intenționat sau nu, vor cauza daune societății, vor fi obligați să le repare indiferent de penalitatea la care vor fi supuși pentru această culpă";
- Art. 18 lit.g din ROI conform căruia „salariaților le este interzis să completeze cu date fictive, ireale, foaia de parcurs sau alte documente tip ale societății".
- art. 19 lit.a din ROI conform căruia „salariații societății, care prin natura muncii lor intră contact direct cu publicul, trebuie să aibă un comportament serios, atent și politicos și să facă dovada solicitudinii în rezolvarea problemelor pentru care au fost contactați. Acești salariați trebuie să transmită persoanelor cu care intra în contact doar informațiile oficial furnizate de către direcția ierarhică și nu propria lor opinie".
- Art. 30.2. din ROI conform căruia „constituie abateri grave și vor fi sancționate prin desfacerea contractului individual de muncă, pentru abateri disciplinare, acțiunile și/sau inacțiunile care arata lipsa eticii profesionale (înșelarea clienților, furtul materialelor sau corespondenței).
Apărările formulate de către contestator în fața Comisiei de Cercetare disciplinară în fața căreia s-a prezentat la data de 30.03.2012, nu au fost reținute pentru următoarele considerente:
Suspiciunile că aparatul de măsură fost deteriorat de contestator în mod intenționat sunt întemeiate având în vedere rezultatele raportului de expertiză efectuat în cauză coroborat cu acte din dosar și reclamația primită.
Contestatorul în fața comisiei de disciplină recunoaște că a mai fost avertizat verbal când a citit fracția unui coleg și în loc să meargă la adresa de branșament a mers la adresa poștală și a citit greșit indexul, adică nu a verificat ., corespondența dintre . contor, furnizând date eronate. Și în acest caz, prin fapta salariatului patrimoniul ANB a fost diminuat prin facturarea unui consum nereal.
Din cuprinsul deciziei de sancționare disciplinară, rezultă că în sarcina contestatorului se rețin, în esență, 5 categorii de fapte, respectiv faptul că a menționat date ireale la citirea contorului, că există o defecțiune la branșamentul interior de apă pe care acesta a constatat-o, dar nu a semnalat-o superiorilor, că a citit cele 2 contoare de la adresa ..15, sector 1 (A. D. și N. C.) la interval de o oră, fără motiv, că a intervenit asupra contorului ce îl deservea pe N. C. și că i-a pretins acestuia foloase materiale pentru a efectua această intervenție.
Pentru a reține aceste fapte în sarcina contestatorului, intimata s-a bazat pe:
-o sesizare telefonică a numitului N. C., în care acesta ar fi relatat faptul că în data de 15.03.2012 reclamantul i-ar fi cerut bani pentru a interveni asupra contorului, în sensul de a nu contoriza consumul foarte mare de apă generat de avaria la instalația interioară a imobilului și că ar fi și intervenit asupra acestuia.
-constatările efectuate la fața locului a doua zi, în data de 16.03.2012, de o comisie a pârâtei și expertiza efectuată asupra contorului ridicat de la fața locului.
Se observă că atât în faza de cercetare disciplinară, cât și în fața instanței, contestatorul nu a contrazis constatările de a doua zi, de la fața locului și nici rezultatele expertizei efectuate asupra contorului (pastila de plumb găurită, bule de aer vizibile pe ecranul contorului, ruperea sigiliului de montaj, existența unei defecțiuni la branșamentul interior).
Acesta a susținut, în esență, că toate aceste nereguli nu existau în ziua precedentă, când a efectuat el citirea contorului, respectiv în data de 15.03.2012 (contorul nu era aburit-întrebarea 5 cercetare disciplinară-f.41, sigiliile erau vizibile, nu cunoaște dacă montajul prezenta particularități, nu a constatat nicio creștere a consumului, nu a constatat anomalii în PDA), sugerând că acestea s-ar fi produs după plecarea sa, până a doua zi, la momentul cercetării la fața locului.
Pentru a reține că aceste nereguli au existat și în data de 15.03.2012, că ele ar fi fost sesizate de contestator (avaria la branșament) sau chiar provocate de acestea (intervenția asupra contorului), intimata a coroborat aceste constatări tehnice cu reclamația făcută telefonic de către N. C..
În legătură cu aceasta reclamație, directorul pârâtei, G. S., audiată de instanță, arată că sesizarea a fost efectuată doar prin telefon, că nu știe cine a preluat apelul telefonic al dl.N. C., dar că acest apel a fost adus la cunoștința doamnei G. S., aceasta nemaiamintindu-și de către care salariat (a doua declarație dată în instanță).
În schimb, audiat fiind, N. C. arată că nu a făcut nicio sesizare la A. N. (prima declarație în instanta-f.137), susținere pe care o menține și în a doua declarație, adăugând că de 4 ani nu mai locuiește la acea adresă, că într-adevăr, consumul era mare, ca reclamantul l-a sunat pentru a citi contorul și că acesta s-a rezumat la citirea contorului, sigiliile fiind intacte la momentul citirii.
Din declarațiile martorului M. A. S., șoferul care l-a însoțit pe contestator la respectiva adresă, rezultă că s-ar fi staționat în jur de 15 minute, dar că el nu a asistat la discuții, așteptându-l pe contestator în stradă, lângă mașină.
În ceea ce îl privește pe contestator, cu referire la intervalul mare de timp scurs între citirea contorului dl.A. D. (vecin cu N. C., la același imobil) și citirea contorului alăturat ce îl deservea pe N. C., acesta arată că ar fi încercat să citească și contorul dl.N., dar că s-ar fi speriat de un câine mare din curte, astfel încât a plecat, l-a sunat pe dl.N. pentru a veni să lege câinele și a așteptat o vreme sosirea acestuia, după care a citit contorul.
Este adevărat că sub aspectul momentului exact al apelării dl.N., al momentului la care s-au întâlnit, al duratei staționarii în imobilului acestuia și al existenței sau inexistentei unui câine la acea adresă, declarațiile contestatorului și ale lui N. C. prezintă unele contradicții și inconsecvente.
Trebuie însă precizat că aceste contradicții vizează aspecte colaterale, în timp ce faptele principale presupuneau a se stabili dacă la momentul citirii exista o avarie la branșamentul interior, dacă reclamantul a avut cunoștință de aceasta avarie, dacă a intervenit asupra contorului și dacă a pretins bani de la N. C..
Or, în condițiile în care singurele persoane care ar fi putut avea cunoștință despre faptele principale, respectiv contestatorul și N. C., neagă aceste fapte, ultimul nerecunoscând nici măcar efectuarea unui apel telefonic la A. N., instanța nu poate deduce că faptele principale ar exista bazându-se pe inconsecvente și contradicții care vizează fapte secundare, pentru o astfel de deducție lipsind suportul logic.
Împotriva acestei sentințe, au declarat recurs în termen legal intimata . SA, criticând soluția pentru nelegalitate și netemeinicie.
În motivarea recursului, întemeiat în drept pe dispozițiile art. 304 pct. 6, 9 și art.3041 din Codul de procedură civilă, se arată că instanța de fond nu a analizat toate apărările formulate de societatea intimată în apărare, analizând decât un singur aspect și anume existența sau neexistența sesizării din partea martorului N. C. a intervenției neautorizată asupra contorului.
Astfel, instanța de fond nu a analizat toate aspectele care au dus la desfacerea contractului de muncă.
Recurenta menționează că atât în contestație cât și în cadrul judecării acesteia, contestatorul A. D. nu a contestat primele 3 motive de desfacere a contractului de muncă.
Mai mult decât atât referitor la primele 3 motive care au condus la desfacerea contractului de muncă sunt relevante răspunsurile la întrebările nr.6 și 7 din interogatoriu prin care contestatorul recunoaște că ceasul contorului era aburit și că aceasta era o anomalie ce trebuia raportata, lucru care în realitate nu s-a întâmplat.
Cu privire la aceste motive instanță de fond nu s-a pronunțat prin sentința atacată.
Mai arată recurenta că îÎn mod neîntemeiat instanța de fond consideră că în faza de cercetare judecătoreasca nu s-a făcut dovada celor reținute în decizia de desfacere a contractului de muncă.
Instanța de fond nu a analizat afirmațiile contestatorul ui conform cărora acesta nu ar fi reușit să citească și cel de-al doilea contor, datorită prezenței unui câine care aparținea martorului N. C..
Fiind audiat în fața instanței N. C. a precizat că nu a avut niciodată un câine la adresa din ..15, sector 1. În aceste condiții este evident că scopul pentru care a fost sunat clientul (N. C.) nu a fost acela de a lega câinele ci de a "aranja" contorul întrucât exista un consum foarte mare de apă înregistrat.
Mai mult decât atât susținerea contestatorului în sensul că a sunat clientul (N. C.) în jur de ora 1000 - 1100 întrucât nu a putut citi contorul datorită câinelui este pe de o parte contrazisă de către martorul N. C. care a declarat că a fost sunat cu 15-20 minute înainte de citirea contorului, cât și răspunsul sau în fața comisiei de cercetare disciplinară în care arata că a sunat clientul la ora 810.
Or, citirea contorului s-a făcut la ora 1406 așa cum, rezultă din înregistrarea GPS depusă la dosarul cauzei.
Așadar dacă cauza reală ar fi fost prezenta câinelui acesta ar fi sunat clientul (N. C.) imediat după ce a citit și celălalt contor din cămin respectiv în jurul orei 1147 și nu după 2 ore cum s-a întâmplat în realitate.
Menționează că instanța de fond a analizat aceste mărginindu-se să constate că există neconcordanțe între declarațiile martorului și cele menționate de contestator dar care sunt neesențiale.
Instanța de fond a dat o valoare probantă deosebită martorului N. C. fără să analizeze atitudinea acestuia nesinceră.
Astfel, referitor la depoziția martorului N. C. apelanta arată că este nesinceră cu privire la faptul că în depoziția din data de 02.06.2014 acesta arăta că "Nu știu dacă vreun vecin are câine" pentru că în depoziția din data de 20.04.2015 să arate că în curtea imobilului un vecin are un câine. Această schimbare de atitudine nu denotă altceva decât conveniența dintre acesta și contestator.
Mai mult decât atât martorul N. C. a arătat în depoziția din data de 20.04.2015 că a avut o discuție cu contestatorul referitor la un consum mare de apă.
Această afirmație se coroborează cu depoziția martorei S. G. în sensul că a fost primită o reclamație conform căreia contestatorul a solicitat o sumă de bani pentru a "aranja" contorul, întrucât exista un consum mare de apă.
Că este așa rezultă și din faptul că D. E. A. a fost singurul care deținea informația reală privind consumul mare înregistrat de contor, fiind direct răspunzător de acțiunile privind intervenția asupra contorului (conform procedurii de lucru interne pentru consumurile mari cu posibile pierderi pe instalația interioară de care a luat cunoștință și pe care le-a aplicat cel puțin prin scrisorile cu numerele 178/24.02.2012 și 238/9.03.2012).
Referitor la depoziția martorului M. A., colegul contestatorului, apelanta arată că aceasta este nesinceră și este evident că a fost făcută pentru a-l ajuta pe contestator.
Astfel, în nota explicativă dată în data de 20.03.2012 (fila 101) arată că a fost împreună cu A. D. la 2 adrese ca să citească contoarele pentru că în depozițiile din fața instanței din data de 20.04.2015 să arate că a fost la o singură adresa. În nota explicativă din 20.03.2012 afirmă că a stat în mașina să se joace cu telefonul iar în depoziția din fața instanței arata că s-a dat jos din mașina și a dat un telefon.
Martorul în depoziția din fața instanței din data de 17.06.2013 a declarat că A. D. a sunat clientul din mașina așadar în jurul orei 1430 și nicidecum la ora 1000 - 1100 așa cum afirmă contestatorul în răspunsul la întrebarea 1 din suplimentul la interogatoriu. De altfel, așa cum s-a arătat mai sus în fața comisiei de cercetare disciplinară contestatorul arăta neadevărat că a sunat clientul a 810.
De asemenea, depoziția martorului M. A. din data de 20.04.2015 în sensul că s-a așteptat aproximativ 5 minute este în contradicție flagrantă cu afirmația contestatorului din răspunsul la întrebarea nr.3 din suplimentul la interogatoriu prin care acesta arată că a așteptat clientul N. C. o oră.
Așadar din analiză comparativă a depozițiilor martorilor N. C., M. A. și răspunsurile la interogatoriu ale contestatorului, rezultă foarte clar că în realitate contestatorul a sunat clientul (N. C.) pentru a „aranja" contorul și nicidecum că nu a putut să citească contorul din cauza pretinsului câine pe care N. C. de altfel nu îl avea.
Cu privire sesizarea telefonică făcută de către N. C. despre care în fața instanței afirma că nu își mai amintește, apelanta solicită să se constate că este reală întrucât a fost confirmată de martora S. G.. Negarea de către N. C. în fața instanței a existenței acestei sesizări are ca resort înțelegerea între acesta și A. D. materializată în intervenția asupra contorului și frica de a nu fi tras și acesta la răspundere.
Mai arată că în situația în care nu ar fi fost făcută o sesizare era imposibil să se fi dispus în ziua următoare la mai puțin de 24 de ore o verificare la o singură adresa și anume cea din ..15, sector, atât vreme cât A. N. București S.A. are peste 135.000 de abonați.
De asemenea, arată că prin raportul de expertiză tehnică metrologică cu numărul 56/28.03.2012 se constată existența urmelor de intervenție asupra sigiliului metrologic al contorului (pastilă de plumb găurită) și funcționarea contorului necorespunzătoare (contor respins).
Intimatul, legal citat, a formulat întâmpinare prin care a solicitat respingerea recursului ca nefondat.
Analizând recursul declarat prin prisma motivelor de recurs formulate, precum și în baza art.3041 Codul de procedură civilă, în raport de actele și lucrările dosarului, Curtea reține următoarele:
Într-un prim motiv de recurs, întemeiat pe dispozițiile art.304 pct.6 din Codul de procedură civilă, se susține că instanța a dat mai mult decât s-a cerut ceea ce atrage nelegalitatea hotărârii pronunțate.
Curtea va înlătura aceste susțineri constatând că obiectul conflictului de muncă deschis de reclamantul A. D. E. împotriva pârâtei . SA a fost structurat pe trei petite, anume anularea deciziei de sancționare disciplinară nr. 106/10.04.2012, reintegrarea în funcția deținută anterior concedierii și plata drepturilor salariale cuvenite pentru această funcție începând cu data de 10.04.2012 la zi. Soluționând pricina, Tribunalul București a dispus anularea actului contestat, a obligat pârâta să reintegreze pe reclamant în funcția deținută și să plătească acestuia o despăgubire egală cu drepturile salariale de care ar fi beneficiat în perioada cuprinsă între 10.04.2012 și data reintegrării în funcție. Rezultă că prima instanță a soluționat cauza strict în limitele în care a fost învestită, nefiind incident motivul de recurs arătat.
Faptul că prima instanță a dispus anularea deciziei de sancționare disciplinară nu poate fi considerată o pronunțare plus petita pentru că pretenția dedusă judecății este aceea de repunere a părților în situația anterioară, adică o obligație de a face, iar această pretenție a fost judecată. Faptele reținute în sarcina salariatului de către angajator reprezintă un aspect de temeinicie ce poate fi cenzurat sub alt motiv de nelegalitate a hotărârii.
În ceea ce privește însă motivul de recurs prevăzut de art.304 pct.9 din Codul de procedură civilă, care permite modificarea acelei hotărâri lipsite de temei legal sau care a fost pronunțată cu încălcarea normelor de drept incidente în pretenția dedusă judecății, Curtea consideră că este nefondat pentru considerentele ce urmează.
Faptele reținute în sarcina intimatului și care au constituit obiect al sancționării disciplinare au avut la bază un control efectuat în data de 16.03.2012, dispus ca urmare a unei note telefonice privind intervenția neautorizată asupra contorului seria_, montat pe branșamentul de alimentare cu apă ce deservește imobilul amplasat în stradă S. Haret nr.15, sector 1.
În exercitarea raporturilor de muncă, salariatului intimat i s-au imputat următoarele abateri de la Regulamentul de Ordine Interioară: 1. îndeplinirea defectuoasă a sarcinilor de serviciu prin necitirea indexurilor de consum ale contoarelor și completarea documentelor societății cu date fictive, ireale; 2. nerealizarea sarcinilor de serviciu prin nedetectarea anomaliilor de pe un branșament racord de apă și nesemnalarea șefilor superiori despre aceste disfuncționalități, creând prejudicii materiale și de imagine societății; 3. nerealizarea sarcinilor de serviciu nerespectând activitatea principală prevăzută în postului și anume strângerea informațiilor de pe teren necesare sau utile în gestionarea clientelei; 4. săvârșirea unor operațiuni neautorizate asupra aparatului de măsură de la imobilul amplasat în stradă S. Haret nr.15, sector 1, pentru a nu înregistra consumul real; 5. lipsa eticii profesionale și o atitudine neprofesionistă în relația cu clienții ANB prin încercarea salariatul de a obține foloase necuvenite de la clienții ANB, în schimbul efectuării unor operații de intervenție asupra aparatelor de măsură, pentru un consum fraudulos.
Cât privește primele trei abateri disciplinare, recurenta a susținut că nu au fost criticate de către salariat, astfel încât instanța de fond, în mod eronat, a procedat la înlăturarea răspunderii disciplinare.
Criticile recurentei sunt eronate, față de cuprinsul contestației formulate de către intimatul contestator, care a susținut că nu se face vinovat de faptele imputate, consumul nejustificat de apă datorându-se unei defecțiuni existente în instalația imobilului, iar bulele de aer din interiorul contorului neexistând la momentul citirii acestuia. Faptul că intimatul contestator nu a înțeles să dezvolte, pe larg, argumentele pentru care își susține lipsa de vinovăție nu constituie un argument pentru necontestarea, în ansamblu, a deciziei de sancționare disciplinară, instanța de fond procedând la analizarea corectă a tuturor împrejurărilor de fapt.
Cât privește criticile recurentei privind angajarea răspunderii disciplinare a salariatului, acestea urmează a fi respinse ca neîntemeiate, instanța de fond realizând o analiză corectă și judicioasă a probelor administrate.
Analizând prima abatere disciplinară, respectiv îndeplinirea defectuoasă a sarcinilor de serviciu prin necitirea indexurilor de consum ale contoarelor și completarea documentelor societății cu date fictive, ireale, Curtea reține că atât în cuprinsul procesului verbal de cercetare disciplinară, cât și în cuprinsul deciziei de sancționare angajatorul a făcut mențiune despre existența unei avarii în instalația interioară a imobilului, aspect recunoscut și de către intimat. Această împrejurare este de natură să conducă la o înregistrare constantă și anormală a consumului de apă, justificând existența unei diferențe de 7 m3 între data citirii contorului de către salariatul A. D. E. și data efectuării controlului. În fața primei instanțe nu a fost administrată nici o probă din care să rezulte că salariatul a completat documentele societății cu date fictive, neexistând nici un element faptic din care să rezulte acest aspect. Cât timp angajatorul a reținut existența unei circumstanțe de natură a justifica înregistrarea excesivă a consumului de apă, nu se poate imputa salariatului completarea documentelor cu date ireale.
În privința celei de-a doua abateri disciplinare, respectiv nerealizarea sarcinilor de serviciu prin nedetectarea anomaliilor de pe un branșament racord de apă și nesemnalarea șefilor superiori despre aceste disfuncționalități, Curtea reține că la momentul efectuării controlului, 16.03.2012 a fost detectată existența unei avarii în instalația interioară a imobilului, iar contorul prezenta bule de aer. Salariatul a susținut că la momentul citirii contorului nu a sesizat nici o disfuncționalitate care să impună aplicarea prevederilor art. 11 pct.3 lit.g din Regulamentul de Ordine Interioară. În aceste condiții, sarcina probei revine angajatorului în conformitate cu prevederile art. 272 din Codul muncii. Acesta s-a prevalat de declarațiile martorilor N. C., care a precizat că „a arătat că consumul era mare” și S. G. care a precizat că a fost primită o reclamație privind săvârșirea unei fraude asupra contorului.
Curtea reține că aceste probe nu sunt suficiente pentru a conduce la concluzia că la data de 15.03.2012 existau anomalii pe branșamentul racord de apă, care să impună intimatului sesizarea lor către șeful ierarhic. De altfel, Curtea constată că declarația martorului N. C. este singulară în ceea ce privește consumul mare de apă, din declarația martorei S. G. M. nerezultând nici o împrejurare în acest sens. Cum angajatorul nu a fost în măsură să facă dovada că atât existența avariei cât și starea contorului de apă exista la momentul exercitării atribuțiilor de serviciu de către salariatul A. D., controlul fiind efectuat în ziua următoare (situație în care exista posibilitatea certă și normală de a interveni o avarie) nu se poate reține în sarcina acestuia încălcarea prevederilor art. 11 pct.3 lit.g din Regulamentul de Ordine Interioară. Nici răspunsul la interogatoriu al intimatului, în sensul că ceasul de apă era aburit nu poate conduce la certitudinea situației de fapt, așa cum a fost prezentată de către angajator. Susținerile angajatorului vizează aspecte colaterale, care pot fi reținute numai dacă au greutate și puterea de a naște probabilitatea faptului pretins.
Or, cele două probe analizate nu sunt în măsură să conducă prin ele însele la pretinsa fapta reținută ca abatere disciplinară.
Cât privește a treia abatere disciplinară constând în aceea că salariatul nu a respectat activitatea principală prevăzută în postului și anume strângerea informațiilor de pe teren necesare sau utile în gestionarea clientelei.
A susținut recurenta că informațiile din baza de date SAP au arătat faptul că citirile celor două contoare de pe branșamentele de alimentare cu apă nu au fost efectuate la interval de câteva minute. Această faptă a fost întemeiată pe declarația martorului N. C. care a declarat că nu a avut niciodată câine și poziția procesuală inconsecventă a intimatului care a menționat că a sunat clientul în jur de ora 10-11, iar în fața comisiei de cercetare disciplinară a indicat ora 8.10.
Analizând susținerile recurentei, în raport de probele propuse Curtea reține că nu s-a contestat de către intimat împrejurarea de fapt, însă a precizat acesta că imposibilitatea realizării atribuțiilor de serviciu s-a datorat unei împrejurări ce nu a putut fi anticipată, prezența unui câine în curtea comună. Astfel, deși inițial martorul N. C. a declarat că nu posedă nici un câine și nici nu cunoaște dacă vreun vecin are câine, ulterior a declarat că o vecină are câine în aceeași curte. Or aceste aspecte nu denotă o poziție contradictorie și părtinitoare, pentru a putea fi înlăturate, iar, prin deducție, presupusă o altă situație de fapt, cât timp angajatorul nu a prevăzut o normă internă care să reglementeze procedura de lucru a salariatului, în situația probabilă a intervenirii unor astfel de impedimente. Aspectele privind lămurirea orei la care a fost sunat proprietarul imobilului sunt adiacente abaterii disciplinare analizate, sens în care nu se impune a fi analizate, în condițiile în care salariatul a recunoscut că citirea contorului nu a fost realizată la câteva minute, aspect confirmat și de extrasul din raportul ZDM_COORDONATE, depus la dosar.
Cât timp imposibilitatea obiectivă de citire a contorului a fost afirmată și susținută de către intimat, angajatorul nu poate trece peste acest aspect, în lipsa altor probe și întemeindu-se doar pe prezumții simple rezultate din fapte colaterale celor rezultate în mod direct din probe.
Cât privește a patra și a cincea abatere disciplinară, respectiv săvârșirea unor operațiuni neautorizate asupra aparatului de măsură de la imobilul amplasat în stradă S. Haret nr.15, sector 1, pentru a nu înregistra consumul real și încercarea de a obține foloase necuvenite de la clienții ANB, în schimbul efectuării unor operații de intervenție asupra aparatelor de măsură, pentru un consum fraudulos, recurenta s-a prevalat de sesizarea telefonică a martorului N. C., confirmată de depoziția martorei S. G., de raportul de expertiză metrologică efectuat în urma controlului la imobilul menționat, de afirmațiile salariatului din răspunsul la interogatoriu.
Martora S. G. a declarat că s-a primit o sesizare telefonică din partea numitului N. C. privind o fraudă asupra contorului și o pretinsă sumă de bani solicitată de salariat, sens în care s-a dispus efectuarea unui control în care s-a constatat temeinicia afirmațiilor.
Martorul N. C., audiat de două ori în fața instanței de judecată, a declarat că nu a formulat nici o sesizare cu privire la acest aspect. Este adevărat că la momentul efectuării controlului s-a constatat existența urmelor de intervenție asupra sigiliului metrologic al contorului și funcționarea necorespunzătoare a acestuia. Însă, nu se poate concluziona doar din declarația martorei S. G. că această intervenție a fost efectuată de intimatul A. D. E..
Acesta a menționat că la momentul culegerii datelor contorul nu prezenta nici un fel de intervenție, ci doar era aburit datorită vremii. Proprietarul imobilului a fost constant în declarații, în sensul că nu a făcut nici o sesizare către .. În lipsa unei înregistrări a notei telefonice din care să rezulte realitatea sesizării efectuate și a discuțiilor purtate sau a altor probe concludente contrare, Curtea reține valabilă declarația martorului N. C.. Faptul că în ziua următoare citirii datelor, angajatorul a dispus efectuarea unui control la imobilul în cauză, deși există mii de abonați, reprezintă doar o prezumție simplă care nu poate fi coroborată cu nici o altă probă pentru a susține situația de fapt. Aceasta, cu atât mai mult cu cât controlul nu a fost efectuat în aceeași zi cu activitatea salariatului, ci ulterior, situație în care puteau interveni neregulile semnalate. Existența unui dubiu în privința stabilirii împrejurărilor faptice profită salariatului, care nu a contestat existența intervențiilor asupra contorului, ci doar că nu au fost operate de el.
Aceleași considerente urmează a fi reținute și cu privire la declarația martorului M. A. S., care nu prezintă informații utile și concludente în ceea ce privește stabilirea cu exactitate a situației de fapt.
Criticile recurentei cu privire la săvârșirea abaterilor disciplinare de către salariat sunt întemeiate pe probatoriul administrat, dar fără a putea fi coroborate, în mod unitar, pentru a rezulta o situație de fapt certă. În privința fiecărei abateri, probele sunt singulare și nu dau naștere decât la simple prezumții, lipsind puterea de a da naștere la probabilitatea faptului pretins.
Pentru considerentele arătate, în baza art.312 alin.1 Cod procedură civilă, Curtea va respinge recursul, ca nefondat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge, ca nefondat, recursul formulat de recurenta . SA, împotriva sentinței civile nr.4220 din 27.04.2015, pronunțată de Tribunalul București - Secția a VIII-a Conflicte de Muncă și Asigurări Sociale, în dosarul nr._, în contradictoriu cu intimatul A. D. E..
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică azi, 16 septembrie 2015.
Președinte, Judecător, Judecător,
M. G. P. I. N. F. G. R.
Grefier,
M. P.
Tehnored.: G.M./29.09.2015
Dact: N.V./2 ex./17.09.2015
Jud. fond: J. C.
← Anulare act. Decizia nr. 2060/2015. Curtea de Apel BUCUREŞTI | Pretentii. Decizia nr. 3266/2015. Curtea de Apel BUCUREŞTI → |
---|