Obligaţie de a face. Sentința nr. 1729/2016. Curtea de Apel CLUJ
| Comentarii |
|
Sentința nr. 1729/2016 pronunțată de Curtea de Apel CLUJ la data de 13-01-2016 în dosarul nr. 71/2016
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL CLUJ
SECȚIA I CIVILĂ
Dosar nr._
DECIZIA CIVILĂ NR. 71/A/2016
Ședința publică din data de 13 ianuarie 2016
Instanța constituită din:
PREȘEDINTE: S.-C. B.
JUDECĂTOR: D. G.
GREFIER: D. ȚARINĂ
S-a luat în examinare apelul formulat de pârâta .. împotriva sentinței civile nr. 1729 din 19 mai 2015, pronunțată de Tribunalul Cluj în dosarul nr._, privind și pe reclamantul P. I. și pe pârâta S.C. U. M. S.A. PRIN LICHIDATOR JUDICIAR EUROCONSULT S.A., având ca obiect obligația de a face.
La apelul nominal făcut în ședință publică, se constată lipsa părților.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei, prin care se arată că a fost urmată procedura prevăzută de art. XV din Legea nr. 2/2013, în data de 11 septembrie 2015 fiind depusă la dosar întâmpinare formulată de intimatul P. I., iar în data de 5 octombrie 2015 a fost înregistrat răspunsul la întâmpinare al apelantei.
Având în vedere momentul introducerii căii de atac și raportat la dispozițiile art. 215 din Legea nr. 62/2011, Curtea, din oficiu, invocă excepția tardivității apelului declarat de pârâta .. și rămâne în pronunțare cu privire la excepția invocată.
CURTEA
Prin sentința civilă nr. 1729 din 19 mai 2015 pronunțată de Tribunalul Cluj în dosarul nr._ s-a admis acțiunea formulată și precizată de către reclamantul P. I. în contradictoriu cu pârâții . și U. M. SA prin lichidator judiciar EUROCONSULT SA.
S-a constatat că reclamantul a desfășurat activitate în condițiile grupei a II-a de muncă, în calitate de lăcătuș, în cadrul Uzinei Mecanice SA Cluj, în perioadele 21.09.1973 – 21.02.1974; 01.08.1974 – 21.10.1974 și 03.10.1976 – 01.06.1993.
Pârâta a fost obligată să elibereze reclamantului o adeverință din care să rezulte că acesta a desfășurat activitate în condițiile grupei a II-a de muncă, în calitate de lăcătuș, în cadrul Uzinei Mecanice SA Cluj, în perioadele 21.09.1973 – 21.02.1974; 01.08.1974 – 21.10.1974 și 03.10.1976 – 01.06.1993.
Pârâții au fost obligați să plătească reclamantului suma de 600 lei cu titlu de cheltuieli de judecată, reprezentând onorariu avocațial.
Pentru a hotărî astfel prima instanță a reținut că reclamantul a fost angajat al societății pârâte U. M. SA în funcția de lăcătuș, începând cu 21.09.1973, desfășurându-și activitatea cu câteva întreruperi, până la data de 01.06.1993, astfel cum a rezultat din mențiunile efectuate în carnetul de muncă. Potrivit susținerilor reclamantului, acesta a desfășurat activitate în condițiile grupei a II-a de muncă conform prevederilor Ordinului 50/1990, anexa 2, pct. 160. În probațiune reclamantul a depus la dosarul cauzei copiile carnetelor de muncă a trei colegi, V. M. I., L. I. și O. C.. Conform celor evidențiate de angajator, cei trei au fost angajați pe aceeași funcție, aceea de lăcătuș, aproximativ în aceleași perioade, cu reclamantul, însă încetându-și raporturile de muncă mai târziu, au beneficiat de încadrare în grupa a II-a de muncă, angajatorul menționând expres acest lucru.
Doi dintre colegii reclamantului au fost audiați ca martori în cauză, aceștia confirmând că au fost colegi cu reclamantul, având raporturi de muncă cu angajatorul până în anul 2002, respectiv 2005, reclamantul părăsind societatea mai devreme, în anul 1993. Martorii au arătat că reclamantul a lucrat în calitate de lăcătuș, în aceleași condiții, respectiv praf și gălăgie și că toate persoanele încadrate în calitate de lăcătuș la U. M. au beneficiat de grupa a II-a de muncă.
Instanța a reținut că reclamantul a fost încadrat și a desfășurat activitate în aceleași condiții de muncă precum alte persoane care au beneficiat de încadrare în condiții de grupa a II-a de muncă, existând prezumția că încetând raporturile de muncă în anul 1993, anterior emiterii Deciziei 10/26.04.1996, acesta a fost privat de beneficiu încadrării în grupă de muncă.
Reclamantul P. I. a formulat întâmpinare prin care a solicitat admiterea în parte a apelului, menținerea hotărârii atacate sub aspectul reținerii că pârâta.., are calitate procesual pasivă și schimbarea hotărârii atacate în sensul exonerării obligației de la plata cheltuielilor de judecată a acesteia.(f30-31)
Împotriva acestei hotărârii a declarat apel pârâta .. solicitând schimbarea în parte a sentinței atacate în sensul admiterii excepției lipsei calității procesuale pasive invocate, respingerea acțiunii ca fiind introdusă împotriva unei persoane lipsite de calitate și exonerarea ei de la obligația de suportare a cheltuielilor de judecată.
Învestită cu soluționarea căii de atac, Curtea a invocat, la primul termen de judecată, excepția tardivității apelului declarat de pârâtă, excepție care, constatându-se a fi întemeiată, va fi admisă în baza următoarelor considerente:
Litigiul soluționat prin sentință este unul de muncă, reclamantul urmărind obligarea pârâtei la eliberarea unei adeverințe din care să rezulte că acesta a desfășurat activitate în condițiile grupei a II-a de muncă, în calitate de lăcătuș.
Potrivit dispozițiilor art. 215 din Legea nr. 62/2011 a dialogului social, termenul de apel este de 10 zile de la comunicarea hotărârii pronunțate de instanța de fond, iar prevederile art. 185 alin. 1 Cod procedură civilă când un drept procesual trebuie exercitat într-un anumit termen, nerespectarea acestuia atrage decăderea din exercitarea dreptului.
În cauza dedusă judecății, hotărârea primei instanțe a fost comunicată pârâtei la data de 15 iulie 2015, astfel cum rezultă din dovada de predare-primire aflată la fila 114 din dosarul primei instanțe.
Or, deși ultima zi a termenului de apel era 27 iulie 2015, apelul a fost declarat doar la data de 29 iulie 2015, conform rezoluției de primire a cererii, prin urmare, cu depășirea termenului legal de 10 zile prevăzut de art. 215 din Legea nr. 62/2011 a dialogului social.
Pentru considerentele expuse, Curtea în temeiul art. 420 alin. 1 C.proc.civ. va respinge apelul pârâtei ca fiind tardiv formulat, urmând a păstra hotărârea primei instanțe.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge ca tardiv apelul declarat de pârâta ., cu sediul în Cluj-N., .. 113, ., împotriva sentinței civile nr. 1729 din 19.05.2015 a Tribunalului Cluj pronunțată în dosarul nr._, pe care o menține.
Definitivă.
Pronunțată în ședința publică din 13.01.2016.
PREȘEDINTE JUDECĂTOR GREFIER
S. C. B. D. G. D. ȚARINĂ
Red.SCB
Dact. VR/5 ex.
18.01.2016
Jud. fond: B. G. Z.
| ← Solicitare drepturi bănești / salariale. Decizia nr. 119/2016.... | Contestaţie decizie de concediere. Decizia nr. 175/2016. Curtea... → |
|---|
