Contestaţie decizie de pensionare. Decizia nr. 144/2014. Curtea de Apel CONSTANŢA
| Comentarii |
|
Decizia nr. 144/2014 pronunțată de Curtea de Apel CONSTANŢA la data de 24-06-2014 în dosarul nr. 3972/118/2012
Dosar nr._
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL C.
SECȚIA I CIVILĂ
DECIZIA CIVILĂ NR.144/AS
Ședința publică din 24 iunie 2014
Completul specializat pentru cauze privind
Conflicte de muncă și asigurări sociale
Președinte M. S. S.
Judecător M. B.
Judecător R. A.
Grefier D. R.
S-a luat în examinare recursul civil formulat de recurenta pârâtă C. JUDEȚEANĂ DE PENSII C. cu sediul în C., ., județul C., împotriva sentinței civile nr.229/03.02.2014 pronunțate de Tribunalul C. în dosarul nr._, în contradictoriu cu intimata reclamantă D. S. cu domiciliul în Medgidia, ., județul C. în contradictoriu și intimata pârâtă C. C. DE CONTESTAȚII – București, ., sector 2, având ca obiect contestație decizie de pensionare.
La apelul nominal făcut în ședință publică se prezintă pentru intimata reclamantă dl. avocat Coconi Tasy, în baza împuternicirii avocațiale depuse la dosar - ./_ nr.392/27.05.2014, lipsind celelalte părți.
Procedura de citare este legal îndeplinită, cu respectarea dispozițiilor art. 87 și următoarele din Codul procedură civilă.
După referatul grefierului de ședință:
Apărătorul intimatei reclamante susține că nu mai are alte cereri de formulat sau înscrisuri noi de depus, apreciind cauza în stare de judecată.
Instanța luând act de susținerea apărătorului, declară dezbaterile încheiate, constată dosarul în stare de judecată și acordă cuvântul asupra recursului de față.
Având cuvântul, apărătorul intimatei reclamante solicită respingerea recursului formulat de pârâtă ca nefondat și menținerea hotărârii instanței de fond ca legală și temeinică. Susține că adeverința nr.1587/15.02.2012 este ulterioară deciziei de dare în debit a reclamantei, ea cuprinde o perioadă anterioară deciziei de pensie, iar din motive necunoscute lipsea de la dosarul administrativ de pensie. Niciodată reclamantei nu i s-a comunicat împreună cu decizia de pensionare din anul 2009 și buletinul de calcul pentru a putea constata că nu a fost fructificată și perioada cuprinsă în adeverință, respectiv noiembrie 1973 – noiembrie 1975 și pentru a o contesta. În realitate adeverința în discuție, depusă de reclamantă la CJP C. s-a pierdut, astfel încât nu i-a fost fructificată această perioadă. După 2 ani de zile i s-a adus la cunoștință că s-a făcut o eroare de către pârâtă, luându-i-se în calcul o perioadă din cartea de muncă, fapt pentru care a depus și adeverința nr. 1587/15.02.2012 cu o perioadă anterioară depunerii cererii de pensionare. Această eroare a fost observată și de către expert la momentul întocmirii raportului de expertiză.
Apărătorul depune la dosar concluzii scrise și totodată solicită și cheltuieli de judecată, sens în care depune ordinul de retragere în numerar nr._/1/03.06.2014 și formularul acceptantă transfer nr._/03.06.2014 emise de CEC Bank – Sucursala C..
Instanța rămâne în pronunțare asupra recursului de față.
CURTEA :
Cu privire la recursul civil de față, constată:
Prin cererea inregistrata pe rolul Tribunalului Constanta sub nr._ reclamanta Dragulin S. a solicitat ca in contradictoriu cu pirita C. Judeteana de Pensii Constanta sa se dispuna anularea deciziei nr._/28.12.2011 privind anularea decizei de pensie si a deciziei nr._/28.12.2011 privind recuperarea sumelor incasate necuvenit.
Prin sentința civilă nr. 229/03.02.2014, Tribunalul C. a admis în parte acțiunea formulata de reclamanta D. S. în contradictoriu cu pârâta C. județeană de Pensii C. și C. C. de Contestații București, a anulat decizia nr._/28.12.2011 privind anularea deciziei de pensie; a anulat in parte decizia nr._/28.12.2011 privind recuperarea sumelor încasate necuvenit cu titlu de prestații de asigurări sociale, până la concurenta sumei de 739 lei; a anulat Hotărârea nr. 2789/12.10.2012 și a obligat pârâta sa plătească reclamantei suma de 1100 lei cu titlu de cheltuieli de judecata.
Pentru a pronunța această soluție prima instanță a reținut următoarele:
Reclamanta a iesit la pensie la data de 19.08.2009 fiindu-i stabilita o pensie pentru limita de virsta prin decizia nr._/29.10.2009.
S-a retinut ca stagiul complet de cotizare, potrivit Legii nr. 19/2000 este de 27 de ani si 4 luni, iar stagiul de cotizare realizat este 28 de ani 4 luni si 10.
La data de 28.12.2011 pârâta a emis decizia nr._ privind recuperarea sumelor incasate necuvenit cu titlu de prestatii de aisgurari sociale prin care a stabilit in sarcina reclamantei un debit in suma de_ lei, debit generat de stabilirea eronata a drepturilor de pensie.
La aceeasi data s-a emis si decizia nr._ privind anularea deciziei de pensie din 29.10.2009, in baza prevederilor art 106 alin 3 din Legea nr. 263/2010.
Impotriva deciziei de anulare a pensiei si a celei de debit, reclamanta a formulat contestatie solutionata de catre C. de Contestatii prin Hotarârea nr. 2789/12.10.2012 în sensul respingerii acesteia.
S-a retinut ca reclamanta nu mai indeplinea conditiile prevazute de lege pentru inscrierea la pensie pentru limita de virsta deoarece nu a realizat stagiul complet de cotizare prevazut de lege de 27 ani si 4 luni.
Din datele privitoare la activitatea in munca (filele 57-60) si din carnetul de munca al reclamantei instanta constata ca la data stabilirii drepturilor de pensie prin decizia nr._/29.10.2009, pârâta a avut cunostinta ca pe perioada 22.10.1983 - 4.04.1986 reclamanta a avut o intrerupere a activitatii in munca.
Cu toate acestea, pârâta a stabilit prin decizia de pensionare ca reclamanta a avut un stagiu de cotizare realizat de 28 de ani 4 luni si 10 zile, in loc de un stagiu de 26 de ani 7 luni si 29 de zile.
Potrivit anexei nr. 3 din Legea nr. 19/2000, pentru femeile care înregistrau cererea de pensionare în perioada august 2009-noiembrie 2009, vârsta standard de pensionare era de 58 ani si 8 luni, iar stagiul complet de cotizare de 27 de ani si 4 luni.
In cauza, pentru faptul ca reclamanta a lucrat in gupa I-a de munca 12 ani si 4 luni, a beneficiat de o reducere a virstei de pensionare de 7 ani si 2 luni.
Prin urmare, la data depunerii cererii de pensionare reclamanta, care avea vârsta de 52 de ani si 7 luni îndeplinea conditiile de virsta.
In ceea ce priveste conditia de stagiu complet de cotizare, instanta apreciaza ca si acesta era indeplinit la data depunerii cererii.
Din adeverinta nr.1587/15.02.2012 depusa de catre reclamanta la institutia pirita, instanta a constatat ca reclamanta a avut o perioada de ucenicie de 2 ani (noiembrie 1973-noiembrie 1975) ca sudor.
Chiar daca reclamanta a depus ulterior emiterii deciziei de pensionare adeverinta aratata, instanta apreciaza ca pârâta era obligata sa o ia în calcul, având în vedere ca din culpa ei, fara nici o vina din partea reclamantei, a stabilit intitial ca reclamanta indeplinea conditiile de pensionare prin calcularea eronată a stagiului de cotizare realizat.
Totodata, instanta a apreciat că atâta timp cât stagiul realizat ca ucenic in perioada noiembrie 1973-noiembrie 1975 este un stagiu realizat anterior depunerii cererii de pensionare, luarea in calcul a acestui satgiu este obligatorie.
Instanta nu a luat în considerare sustinerea pârâtei potrivit careia reclamanta nu mai îndeplinea, la data depunerii adeverintei nr. 1587/15.02.2012 conditiile pentru acordarea pensiei pentru limita de virsta prevazute de Legea nr. 263/2010, legea aplicabila in cazul reclamantei raminind Legea nr. 19/2000.
F. de concluziile raportului de expertiza si de raspunsul la obiectiuni instanta retine ca, prin luarea in calcul a perioadei de ucenicie, reclamanta indeplineste si conditiile de stagiu complet de cotizare, de 27 de ani si 4 luni (reclamanta avind un stagiu de cotizare realizat de 27 ani si 8 luni).
Avind in vedere cele expuse, instanta a apreciat ca punctajul mediu anual recalculat este de 0,_, valoarea pensiei fiind de 662 lei ( la utilizarea valorii punctului de pensie de 718,4 si 675 lei la utilizarea valorii punctului de pensie de 732,8 lei). Cum reclamanta a obtinut o pensie de 688 lei, pentru o luna, si apoi de 702 lei, instanta a constatat că față de suma primita de_ lei reclamanta era îndreptățită să primeasca suma de_ lei.
Prin urmare, debitul ce trebuia urmarit fata de reclamanta este cel in suma de 739 lei.
Pentru motivele de fapt si de drept expuse, instanta a admis in parte actiunea, a anulat decizia nr._/28.12.2011 privind anularea deciziei de pensionare, a anulat decizia_/28.12.2011 privind recuperarea sumelor incasate necuvenit pina la concurenta sumei de 739 lei si a anulat Hotarirea nr. 2789/12.10.2012.
Avin in vedere ca in urma demersului judiciar al reclamantei pârâta a căzut in pretentii fiind in culpa procesuala, instanta, in baza art 274 c.pr.civ a obligat pârâta sa plateasca reclamantei suma de 1100 lei cu titlu de cheltuieli de judecata reprezentind onorariu de expert.
Împotriva acestei sentințe a declarat recurs C.J.P.C., invocând următoare critici:
Reclamanta a solicitat înscrierea la pensie pentru munca depusă și limită de vârstă sub imperiul Legii nr.19/2000. Din analiza documentelor depuse a reieșit faptul că îndeplinea condițiile prevăzute de această lege cu un stagiu de cotizare de 28 ani, 4 luni și 10 zile, conform carnetului de muncă și adeverințelor depuse.
Ulterior, în anul 2011, în urma reverificării dosarului de pensionare al reclamantei s-a constatat că în mod greșit s-au deschis drepturile la pensie prin fructificarea perioadei 22.10.1983 – 03.07.1985 și a fost valorificată ca stagiu de cotizare, întrucât conform înregistrărilor din carnetul de muncă, poziția 12, începând cu data de 22.10.1983 reclamanta a încetat activitatea pentru absențe nemotivate.
În consedință, s-a dispus anularea Deciziei nr._/29.10.2009 privind acordarea pensiei pentru limită de vârstă, precum și recuperarea sumelor încasate necuvenit în perioada 19.08.2009 – 01.12.2011, întrucât reclamanta nu mai îndeplinea condițiile prevăzute de lege pentru înscrierea la pensie pentru limită de vârstă urmare a nerealizării stagiului complet de cotizare prevăzut de lege, respective – 27 ani și 4 luni.
Cu cererea nr._/15.02.2013, reclamanta a solicitat Casei Locale de Pensii Medgidia recalcularea pensiei și completarea stagiului necesar ieșirii la pensie, anexând adeverința nr. 1587/15.02.2012 emisă de SNC S.A., cu perioada de ucenicie 11.1973 – 11.1975, ca fiind lucrată, însă această perioadă nu este înscrisă în carnetul de muncă al reclamantei.
Instanța de fond nu a ținut cont de faptul că adeverința nr. 1587 a fost emisă la 15.02.2012 de către SNC S.A. și înregistrată la sediul C.J.P. sub nr._/15.02.2013, ulterior emiterii deciziei de pensionare.
Întrucât cererea de adăugare stagii în completarea celor existente a fost depusă pe reclamantă la data de 15.02.2013, aplicabile sunt prevederile Legii nr. 263/2010, nicidecum prevederile legii nr. 19/2000, așa cum greșit a reținut instanța de fond, astfel că drepturile de pensie ale reclamantei se vor recalcula conform Legii nr. 263/2010.
În conformitate cu prev. art. 52 din Legea nr. 263/2010 reclamanta nu mai întrunește cumulative condițiile de pensionare și nu ar fi îndreptățită la acordarea acesteia.
Consideră că în mod greșit instanța de fond a apreciat că luarea în calcul a adeverinței nr. 1587/15.02.2012 emisă de S.N.C. S.A. este obligatory de la data înscrierii la pensie a reclamantei și nu începând cu luna următoare depunerii cererii de către aceasta.
Solicită să se constate că hotărârea instanței de fond este netemeinică și nelegală și să se admită recursul astfel cum a fost formulat cu modificarea în parte a sentinței recurate.
Analizând sentința recurată în raport de criticile formulate, de probele administrate și de dispozițiile legale incidente în cauză, Curtea constată că recursul este nefondat.
În primul rand, nu pot fi reținute criticile potrivit carora condițiile de stabilire a pensiei cuvenita reclamantei sunt cele prevăzute de legea nr. 263/2010 atâta vreme cât reclamanta a formulat cerere de pensionare la data de 19.08.2009 când era în vigoare legea nr. 19/2000.
Mai mult decât atât, chiar recurenta a emis decizia nr._/29.10.2009 și a calculat pensia în funcție de vârsta și stagiul de cotizare prevăzute de această lege.
Orice alte recalculări sau revizuiri ale deciziei, intervenite ulterior emiterii acestei decizii cad sub incidența aceleiași legi sub imperiul căreia s-au deschis drepturile de pensie și numai aspectele de ordin procedural sunt cele stabilite de noua lege deoarece principiul neretroactivitatii legii se aplică și cauzelor care privesc sistemului public de pensii.
Mai mult decât atât, trebuie amintit faptul că anexa nr. 3 din legea nr. 19/2000, ca și anexa nr. 5 din legea nr. 263/2010 stabilesc atât un stagiu complet de cotizare cât și un stagiu minim de cotizare.
C. Județeană de Pensii trebuie să țină cont la stabilirea pensiei și de stagiul minim de cotizare deoarece nu toți asigurații au stagiul complet de cotizare ceea ce nu înseamnă că la dată împlinirii vârstei de pensionare, anii în care au lucrat și au platit cotribuția CAS nu trebuie valorificați prin stabilirea unei pensii, în caz contrar principiul contributivității care guvernează sistemul public de pensii ar fi lipsit de valoare practică.
În situația reclamantei, aceasta este cu atât mai mult îndreptățită să primească pensia pentru stagiu complet de cotizare din moment ce acest stagiu era realizat înainte de înscrierea la pensie la 19.08.2009.
Faptul că pârâta a dispus anularea deciziei de pensie și recuperarea sumelor achitate anterior fără a aduce la cunoștința reclamantei situația constatată după revizuirea dosarului de pensionare pentru ca aceasta să-l poată completa, nu poate fi interpretat altfel decât ca un abuz din partea instituției, pe care instanța de fond în mod corect l-a sancționat prin anularea acestor decizii ca nelegale și netemeinice.
Pentru motivele arătate, în temeiul art. 312 Cod procedură civilă recursul declarat de C. Județeană de Pensii C. împotriva sentinței civile nr. 229/2010 pronunțată de Tribunalul C. va fi respins că nefondat.
Având în vedere că intimata și-a angajat apărător în prezenta cauză iar recurenta a căzut în pretentii, urmează a fi admisă cererea intimatei și în temeiul art. 274 Cod procedură civilă va fi obligată recurenta la plata cheltuielilor de judecată astfel cum au fost dovedite și anume c/val. sumei de 200 euro, calculate la cursul BNR la dată plății.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE :
Respinge recursul civil formulat de recurenta pârâtă C. JUDEȚEANĂ DE PENSII C. cu sediul în C., ., județul C., împotriva sentinței civile nr.229/03.02.2014 pronunțate de Tribunalul C. în dosarul nr._, în contradictoriu cu intimata reclamantă D. S. cu domiciliul în Medgidia, ., județul C. în contradictoriu și intimata pârâtă C. C. DE CONTESTAȚII – București, ., sector 2, ca nefondat.
Obligă recurenta către intimată la plata cheltuielilor de judecată reprezentând contravaloarea în lei a 200 Euro la cursul BNR la data plății.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică azi, 24.06.2014.
Pt.Președinte complet Judecător,
M. S. S. aflat în C.O.
Semnează conf.art.261 alin.2 C.P.C. M. B.
Vicepreședinte,
N. S.
R. A.
Grefier,
D. R.
Jud.fond . F.M.
Red.dec.jud.M.B.
2 ex. – 10.07.2014
| ← Recalculare pensie. Decizia nr. 196/2014. Curtea de Apel... | Contestaţie decizie de pensionare. Decizia nr. 212/2014. Curtea... → |
|---|
