Contestaţie decizie de pensionare. Decizia nr. 77/2015. Curtea de Apel CONSTANŢA
| Comentarii |
|
Decizia nr. 77/2015 pronunțată de Curtea de Apel CONSTANŢA la data de 24-03-2015 în dosarul nr. 549/88/2014
Dosar nr._
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL C.
SECȚIA I CIVILĂ
DECIZIA CIVILĂ NR.77/AS
Ședința publică din 24 Martie 2015
Complet specializat pentru cauze privind
conflicte de muncă și asigurări sociale
PREȘEDINTE M. B.
Judecător R. A.
Grefier D. R.
S-a luat în examinare apelul formulat de apelanta pârâtă C. JUDEȚEANĂ DE PENSII TULCEA, cu sediul în Tulcea, ., județul Tulcea, împotriva sentinței civile nr. 1237/24.06.2014 pronunțate de Tribunalul Tulcea în dosarul nr._, în contradictoriu cu intimatul reclamant R. I., domiciliat în comuna C., . Tulcea, având ca obiect contestație decizie pensionare.
La apelul nominal făcut în ședință publică se constată lipsa părților.
Procedura este legal îndeplinită conform art. 155 și urm. cod pr.civilă.
Apelul este declarat în termen, motivat și scutit de plata taxelor judiciare de timbru.
După referatul grefierului de ședință;
Instanța socotindu-se lămurită asupra cauzei și având în vedere că s-a solicitat judecata și în lipsă, declară dezbaterile încheiate, constată dosarul în stare de judecată și rămâne în pronunțare asupra apelului de față.
CURTEA :
Cu privire la apelul civil de față, constată:
Contestatorul R. I. a solicitat anularea deciziei nr._/09.12.2013 emisă de intimata C. Județeană de Pensii Tulcea și obligarea intimatei la emiterea unei noi decizii luând în considerare în întregime adeverința nr. 1190/14.05.2010 emisă de .>
La data de 04.06.2014 contestatorul a depus la dosarul cauzei cerere precizatoare, prin care a menționat că obiectul cererii de chemare în judecată este anularea deciziei nr._/09.12.2013 și obligarea intimatei la emiterea unei noi decizii de pensionare.
În motivare, contestatorul a arătat că prin cererea înregistrată la nr._/24.10.2013 a solicitat înscrierea la pensie anticipată și că cererea de pensionare i-a fost respinsă prin decizia nr._/09.12.2013.
Prin sentința civilă nr. 1237/24.06.2014 Tribunalul Tulcea a admis contestația formulată de contestatorul R. I. în contradictoriu cu intimata C. Județeană de Pensii Tulcea, a anulat decizia nr._/09.12.2013 emisă de intimata C. Locală de Pensii Tulcea, ca netemeinică și nelegală și a fost obligată pârâta să emită contestatorului o nouă decizie de pensionare cu luarea în considerare în totalitate a adeverinței nr. 1190/14.05.2010 emisă de S.C. Dobromin S.A. C..
Pentru a dispune astfel, instanță de fond a reținut următoarele aspecte:
Prin cererea înregistrată sub nr._/24.10.2013, contestatorul a solicitat înscrierea la pensie anticipată.
Potrivit art. 62 alin. 1din Legea nr. 263/2010, „Pensia anticipată se cuvine, cu cel mult 5 ani înaintea împlinirii vârstei standard de pensionare, persoanelor care au realizat un stagiu de cotizare cu cel puțin 8 ani mai mare decât stagiul complet de cotizare prevăzut de prezenta lege.”
Conform art. 53 alin. 1 din Legea nr. 263/2010, vârsta standard de pensionare este de 65 de ani, iar conform alin. 3 al aceluiași articol, stagiul complet de cotizare este de 35 de ani.
Fiind născut la data de 24.10.1953, pentru a beneficia de pensie anticipată, contestatorul trebuie să aibă vârsta de 60 de ani (pe care o împlinise la data formulării cererii de pensionare) și un stagiu de cotizare realizat de 43 de ani.
Prin emiterea deciziei nr._/09.12.2013, cererea de pensionare a contestatorului a fost respinsă motivat de faptul că nu realizase stagiul de cotizare necesar pensionării anticipate parțiale.
Din decizia contestată rezultă că nu a fost valorificată grupa I de muncă din adeverința nr. 1190/14.05.2010, eliberată de S.C. „Dobromin” S.A. C. pentru perioadele în care contestatorul a îndeplinit funcțiile de șofer și paznic.
Potrivit principiului contributivității reglementat de art. 2 lit. c) din Legea nr. 263/2010, fondurile de asigurări sociale se constituie pe baza contribuțiilor datorate de persoanele fizice și juridice participante la sistemul public de pensii, iar drepturile de asigurări sociale se cuvin pe temeiul contribuțiilor de asigurări sociale plătite. În aplicarea acestui principiu, la stabilirea drepturilor de pensie trebuie avut în vedere toate veniturile asupra cărora s-a calculat contribuția asigurărilor sociale, înregistrate în carnetul de muncă sau evidențiate în adeverințe eliberate de unitățile la care asiguratul și-a desfășurat activitatea.
Contestatorul a dobândit dreptul de a i se lua în considerare perioada cât a lucrat în grupa I de muncă, prin plata contribuțiilor pentru pensie, conform legislației în vigoare, iar contribuția la sistemul de asigurări sociale dă naștere potrivit practicii C.E.D.O., unui drept de proprietate la o fracțiune din patrimoniul astfel constituit, așa încât modul de soluționare a cererii de recalculare a pensiei constituie, în acest context o încălcare a prevederilor art. 1 din Protocolul nr. 1 al C.E.D.O.
Practica Curții Supreme a Drepturilor Omului de la Strasburg și Curții de Justiție a Uniunii Europene de la Luxembourg a statuat că pensia constituie un drept patrimonial, iar neacordarea sau diminuarea pensiei ar leza acest drept și ar echivala cu o expropriere.
Rezultă astfel că, principalul element obiectiv apt să conducă la o justă și legală stabilire și reactualizare a pensiilor provenind din fostul sistem de asigurări sociale de stat îl reprezintă contribuțiile de asigurări sociale plătite, astfel că la stabilirea și reactualizarea drepturilor de pensie trebuie luate în calcul toate veniturile de natură salarială pentru care angajatorul sau angajatul au plătit contribuția pentru asigurările sociale de stat.
Față de aceste considerente, instanța a admis contestația și a anulat decizia nr._/09.12.2013 emisă de intimata C. Locală de Pensii Tulcea, ca netemeinică și nelegală și a obliga intimata să-i emită contestatorului o nouă decizie de pensionare, cu luarea în considerare în totalitate a adeverinței nr. 1190/14.05.2010 emisă de S.C. „Dobromin” S.A. C..
Împotriva acestei sentințe a declarat apel C. Județeană de Pensii Tulcea care a formulat următoarele critici:
- Prin decizia nr._/09.12.2013, cererea de pensionare a fost respinsă pentru că nu avea condiția privind stagiul de cotizare realizat necesar pensionării anticipate parțiale.
- Adeverința nr. 1190/14.05.2010 emisă de . nu poate fi valorificată integral pentru următoarele considerente: la pct. 3 din Anexa 1 la Ordinul nr. 50/1990 al MMPS se menționează următorul loc de muncă care beneficiază de grupa I-a de muncă :”prelucrarea în faza uscată a rocilor silicoase cu conținut de bioxid de siliciu liber și trioxid de crom, precum și a minereurilor cu steril silicos cu conținut de bioxid de siliciu liber (operațiile de concasare, sfărâmare, granulare, măcinare, clasare, ciuruire, ambalare) în instalații, mori de rambleu, cariere”; perioada 01.04.1997 – 10.11.1999 când intimatul a avut funcția de șofer și paznic nu se poate valorifica pentru aceste activități nu se regăsesc la pct.3 din Anexa nr.1 la ordinul nr._ al MMPS.
- În adeverința nr. 1190/14.05.2010 emisă de . se menționează că în perioadele 01.01.2002 – 01.02.2003 și 01.04.2003 – 01.01.2006 când a lucrat la Sector minier C. județul Tulcea a fost încadrat în condiții deosebite de muncă conform avizului ITM nr. 182/27.12.2001.
- În adresa nr.182/27.12.2001 emisă de ITM Tulcea însoțită de situația încadrării locurilor de muncă în condiții deosebite din perioada 01.04.2001 – 31.12.2002 și Tabelului cu unitățile cu locurile de muncă în condiții deosebite rezultă că . Cariera C. are locuri de muncă ce se încadrează în condiții deosebite. Și că ITM Tulcea a vizat favorabil cererea . Cariera C. pentru un număr de 14 locuri de muncă.
ITM Tulcea nu a emis nici un aviz pentru încadrarea locurilor de muncă în condiții deosebite conform HG nr. 262/2001.
Adresa nr.182/27.12.2001 emisă de ITM Tulcea nu este un aviz pentru că aceasta are altă formă și conținut.
Încadrarea locurilor de muncă după data de 01.04.2001 în condiții deosebite de muncă s-a efectuat conform HG nr.261/2001 din 22.02.2001 (cu modificările și completările ulterioare) privind criteriile și metodologia de încadrare a locurilor de muncă în condiții deosebite.
În adeverința nr. 1190/14.05.2010 emisă de . se menționează că intimatul beneficiază de condiții deosebite în perioadele 01.01.2002 – 01.02.2003 și 01.04.2003 – 01.01.2006.
Din adeverințele de stagiu întocmite în baza declarațiilor nominale depuse de angajator conform art. 7 din legea nr. 263/2010, rezultă că intimatul a lucrat în condiții deosebite de muncă, astfel: perioada 01.2002 – 01.2003 și 04.2003 – 01.2004 conform adeverinței nr. 5112/25.10.2013 emisă de C.J.P. Tulcea; perioada 02.2004 – 12.2005 conform adeverinței nr._/25.10.2013 emisă de C.J.P. C..
Față de acestea, perioadele 01.2002 – 01.2003, 04.2003 – 01.2004 și 02.2004 – 12.2005 nu se pot valorifica ca fiind lucrate în condiții deosebite pentru că nu există avizul dat de ITM Tulcea conform HG nr. 262/2001.
Pentru motivele expuse solicită admiterea apelului astfel cum a fost formulat, schimbarea în tot a sentinței apelate și respingerea pretențiilor intimatului, pe fond solicită menținerea deciziei nr._/09.12.2013 ca legală și temeinică.
Analizând sentința apelată în raport de criticile formulate, de probele administrate și de dispozițiile legale incidente în cauză, Curtea constată că apelul este nefondat.
Potrivit adeverinței nr. 1190/14.05.2010, contestatorul a fost angajat cu contract individual de muncă la S.C. „Dobromin” S.A. C., după cum urmează: de la data de 01.07.1996 până la 01.04.1997, la Sectorul Minier C., în funcția de lăcătuș; de la data de 01.04.1997 până la 01.01.1999, la Sectorul Minier C., în funcția de șofer; de la data de 01.01.1999 până la 01.11.1999, la Sectorul Minier C., în funcția de paznic; de la data de 01.11.1999, până la 01.02.2000, la exploatarea Minieră C., în funcția de lăcătuș mecanic; de la data de 01.02.2000 până la 01.12.2002, la Exploatarea Minieră C., în funcția de șef echipă; de la data de 01.12.2002 până la 01.04.2003, la Exploatarea Minieră C., în funcția de paznic; de la data de 01.04 2003 până la 01.04.2006, la Sectorul Minier C., în funcția de șef formație; de la data de 01.04.2006 până la 01.07.2007, la secțiile de producție ale S.C. „Dobromin” S.A. în funcția de șofer și de la data de 01.07.2007 până la 11.05.2010, la secțiile de producție ale S.C. „Dobromin” S.A. în funcția de mecanic utilaj.
Prin această adeverință angajatorul a precizat că în perioada 01.07._01, contestatorul a avut funcțiile de lăcătuș, șofer, paznic și șef de echipă și că a fost încadrat în grupa I de muncă, în procent de 100% conform nominalizării efectuate prin Decizia nr._/22.10.1990 a Consiliului de Administrație al S.C. „Dobromin” S.A. C. iar în perioadele 01.01._03 și - 01.04._06 contestatorul a avut funcțiile de șef echipă, paznic și șef formație și că a fost încadrat în condiții deosebite de muncă, în procent de 100% conform nominalizării efectuate prin Avizul nr. 182/27.12.2001 al I.T.M Tulcea.
De asemenea, prin aceeași adeverință este prevăzut și temeiul juridic al încadrării contestatorului în grupa I de muncă și de asemenea, în condiții deosebite precum faptul că, pentru veniturile încasate în acea perioadă s-au reținut și s-au virat la bugetul de stat contribuțiile de asigurări sociele.
Dacă s-ar fi luat în considerare această adeverință, contestatorul ar fi putut beneficia de pensie însă pârâta refuză valorificarea adeverinței întrucât funcțiile detinute de contestator nu se regasesc în anexa 1 din Ordinul nr.50/1990 și nu era posibilă încadrarea locurilor de muncă în condiții deosebite fără un aviz din partea ITM Tulcea.
În fapt, pârâta contestă valabilitatea adeverinței 1190/14.05.2010 eliberată de S.C. „Dobromin” S.A. C. pentru perioadele în care contestatorul a îndeplinit funcțiile de șofer și paznic însă nu a făcut dovada anulării acestei adeverințe și nici nu a combătut afirmațiile angajatorului cu privire la contribuțiile de asigurări sociale pe care acesta susține că le-a achitat în numele contestatorului.
În temeiul Legii nr. 263/2010, principiul contributivității impune ca la calculul pensiei să fie luate în considerare toate veniturile pentru care s-a calculat și s-a plătit contribuția de asigurări sociale, indiferent dacă acestea au făcut parte sau nu din baza de calcul a pensiilor, atât timp cât dovada încasării lor, a plății contribuției individuale de asigurări sociale este atestată prin adeverință emisă de angajator.
În aceste condiții, neluarea în considerare a unor sume pentru care s-au plătit contribuțiile de asigurări sociale echivalează cu o încălcare a principiului contributivității, având drept finalitate nerealizarea scopului avut în vedere de legiuitor, astfel cum de altfel a statuat Înalta Curte de Casație și Justiție și prin Decizia nr. 19 din 17 octombrie 2011 pronunțată în recurs în interesul legii privind interpretarea dispozițiilor art. 2 lit. e), art. 78 si art. 164 alin. (1) si (2) din Legea nr.19/2000 și ale art.1 și 2 din O.U.G. nr. 4/2005.
În plus, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a stabilit în jurisprudența sa că drepturile de asigurări sociale cuvenite în baza contribuțiilor de asigurări sociale plătite constituie un bun patrimonial în sensul art. 1 din Protocolul nr. 1 al Convenției pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale, ratificată de statul român prin Legea nr. 30/1994.
Este de menționat în acest sens și Hotărârea Curții Europene a Drepturilor Omului pronunțată în cauza A. M. F. s.a. impotriva României, prin care Curtea, deși a respins cererea ca inadmisibilă, a reafirmat faptul că art. 1 din Protocolul nr. 1 la Convenție garantează plata prestațiilor sociale pentru persoanele care au achitat contribuții la bugetul asigurărilor sociale (relevantă în acest sens este și cauza C. Abaluță s.a. împotriva României).
În raport de aspectele reținute, Curtea constată că în mod corect instanța de fond a obligat pârâta să emită o nouă decizie de pensionare în favoarea reclamantului prin care să valorifice adeverința nr.1190/14.05.2010 eliberată de S.C. „Dobromin” S.A. C., astfel că în bază art. 480 Cod procedură civilă va respinge apelul declarat împotriva acestei sentințe că nefondat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE :
Respinge apelul formulat de apelanta pârâtă C. JUDEȚEANĂ DE PENSII TULCEA, cu sediul în Tulcea, ., județul Tulcea, împotriva sentinței civile nr. 1237/24.06.2014 pronunțate de Tribunalul Tulcea în dosarul nr._, în contradictoriu cu intimatul reclamant R. I., domiciliat în comuna C., . Tulcea, ca nefondat.
Definitivă.
Pronunțată în ședință publică azi, 24 martie 2015.
Președinte, Judecător,
M. B. R. A.
Grefier,
D. R.
Jud.fond: D.N.G.
Tehnored.dec.jud.M.B.
10.04.2015 – 4 ex.
Emis 2 .
| ← Contestaţie decizie de pensionare. Decizia nr. 92/2015. Curtea... | Contestaţie decizie de pensionare. Decizia nr. 155/2015. Curtea... → |
|---|
