Drepturi salariale ale personalului din justiţie. Decizia nr. 19/2015. Curtea de Apel CONSTANŢA

Decizia nr. 19/2015 pronunțată de Curtea de Apel CONSTANŢA la data de 13-03-2015 în dosarul nr. 19/2015

Dosar nr._

ROMÂNIA

C. DE A. C.

SECȚIA I CIVILĂ

Complet specializat pentru cauze privind

conflicte de muncă

DECIZIA CIVILĂ NR.19/CM

Ședința publică din 13 martie 2015

Completul de judecată constituit din:

PREȘEDINTE - M. P.

JUDECĂTOR - D. P.

JUDECĂTOR - I. B.

Grefier - A. B.

Pe rol, soluționarea recursului civil formulat de pârâta C. DE A. G. și recursul civil formulat de pârâtul T. C., ambii cu sediul în G., ., județul G., împotriva sentinței civile nr. 802/20.05.2014 pronunțate de T. G. în dosarul nr._/121/2012, în contradictoriu cu intimații reclamanți A. M., B. D. I., B. A., F. R. G., H. (fostă O.) O., C. O., M. A., O. L. A., D. G., B. D., D. R., L. C., M. C. R., H. M., N. D. G., J. R. toți prin reprezentant legal O. D. M., care are calitatea și de intimată reclamantă în prezenta cauză, toți cu domiciliul ales în G., . Justiție nr. 153, intimatul reclamant P. C., decedat, moștenitori fiind P. M. și P. A.-T. și P. A. D., domiciliați în G., ., ., jud. G., intimații pârâți M. JUSTIȚIEI, cu sediul în București, ., sector 5 și C. NAȚIONAL PENTRU COMBATEREA DISCRIMINĂRII, cu sediul în București, .. 1-3, sector 1, având ca obiect drepturi salariale (stimulente).

Dezbaterile asupra fondului au avut loc în ședința publică din data de 04 martie 2015, fiind consemnate în încheierea de ședință din acea dată, încheiere ce face parte integrantă din prezenta hotărâre, iar completul de judecată, având nevoie de timp pentru a delibera, în temeiul art. 260(1) Cod procedură civilă, a amânat pronunțarea la data de 11 martie și, respectiv, 13 martie 2015, dată la care C. a hotărât astfel:

CURTEA

Asupra recursului civil de față:

P. contestația înregistrată sub nr._/121/13.12.2012 pe rolul Tribunalului G., contestatorii A. M., B. D. I., Bilichie D., B. A., C. O., D. G., D. R., F. R. G., H. M., H. (fostă O.) O., J. R., L. C., M. C. R., M. A., N. D. G., O. U. A., O. D. M. și P. C. au solicitat instanței, în contradictoriu cu intimații M. Justiției, C. de A. G. și T. G., ca prin hotărâre judecătorească să stabilească întinderea titlului executoriu reprezentat de sentința civilă nr.1473/12.07.2011 a Tribunalului G., definitivă și irevocabilă prin decizia civilă nr.311/2012 a Curții de A. G., în privința cuantumului sumei datorată de pârâți fiecărui reclamant.

S-a solicitat și obligarea intimaților la plata cheltuielilor de judecată.

În motivare s-a arătat, în esență, că prin sentința civilă nr.1473/12.07.2011 a Tribunalului G., definitivă și irevocabilă prin decizia civilă nr.311/2012 a Curții de A. G., a fost admisă în partea acțiunea pe care contestatorii, reclamanți în litigiul anterior, au opus-o pârâților M. Justiției, C. de A. G., T. G. și C. Național pentru Combaterea Discriminării, iar pârâții C. de A. G., T. G. și M. Justiției au fost obligați să plătească reclamanților echivalentul stimulentelor primite în perioada 15.02._09 de un consilier juridic asimilat magistraților din cadrul Ministerului Justiției:

S-a dispus, totodată, actualizarea sumelor cu indicele de inflație la data plății și la plata dobânzii, în funcție de perioada efectiv lucrată de fiecare reclamant.

Au susținut contestatorii că executarea efectivă a acestei hotărâri judecătorești nu a fost posibilă ca urmare a faptului că T. G. invocă necunoașterea întinderii titlului executor și au solicitat lămurirea titlului precizând că, în condițiile în care stimulentele acordate pentru funcții similare au variat între 1024 lei și 6400 lei, suma lunară datorată de pârâți fiecărui contestator este în cuantum de 4500 lei.

Pârâții au solicitat prin întâmpinare ca întinderea drepturilor bănești pretinse de contestatori să se calculeze conform OUG nr.71/2009.

P. sentința civilă nr.802/20.05.2014 T. G. a admis contestația la titlu și a stabilit întinderea titlului executor, respectiv a sentinței civile nr.1473/2011 pronunțată de T. G. în dosarul civil nr._, irevocabilă prin decizia civilă nr.311/2012 a Curții de A. G., în sensul că a obligat pârâtele la plata echivalentului stimulentelor actualizate cu rata inflației si a dobânzii legale până la data de 01.03.2014, astfel:

- către O. D. M. - suma de 92.539,32 lei;

- către F. R. G. - suma de 92.539,32 lei;

- către B. D. I. - suma de 92.539,32 lei;

- către A. M. - suma de 92.539,32 lei;

- către L. C. - suma de 92.539,32 lei;

- către B. A. - suma de 92.539,32 lei;

- către O. L.-A. - suma de 36.322,61 lei;

- către H. (O.) O. - suma de 9.537,19 lei;

- către H. M. - suma de 9.537,19 lei;

- către N. D.-G. - suma de 9.537,19 lei;

- către M. C.-razvan - suma de 9.537,19 lei;

- către J. R. - suma de 9.537,19 lei;

- către B. D. G. - suma de 2.010,89 lei;

- către P. M., P. A. T. si P. A. D. in calitate de moștenitori ai reclamantului P. C. - suma de 2.010,89 lei;

- către M. A. - suma de 2.010,89 lei;

- către D. G. - suma de 2.010,89 lei;

- către Codina O. - suma de 2.010,89 lei;

- către D. R. - suma de 2.010,89 lei.

A obligat pârâții să plătească reclamanților cheltuieli de judecată în cuantum de 1000 lei.

Pentru a hotărî în acest sens instanța a reținut că sunt corecte sumele determinate prin raportul de expertiză contabilă efectuat în cauză, care a avut ca obiectiv stabilirea sumelor cuvenite reclamanților în funcție de media stimulentelor primite de consilierii juridici din cadrul MJLC, actualizate cu rata inflației și dobânda legală aferentă, și că din acesta urmează a fi deduse impozitele și contribuțiile aferente.

P. raportare la jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului s-a constatat că procedura judiciară declanșată de contestatorii reclamanți asigură respectarea cerințelor unui proces echitabil, fiind mijlocul procedural special creat pentru faza de executare a procesului civil prin care se lămurește înțelesul, întinderea și aplicarea titlului executor.

Împotriva acestei sentințe au declarat recurs intimații C. de A. G. și M. Justiției și au criticat-o pentru nelegalitate conform art.304 pct.9 din codul de procedură civilă invocând greșita aplicare a prevederilor art.400 alin.2 și art.274 alin.1 din Codul de procedură civilă.

Sub primul aspect, C. de A. G. a arătat că obiectivul expertizei contabile, astfel cum a fost stabilit de T. G. prin încheierea de ședință din 07.10.2013, nu a corespuns dispozitivului titlului executor a cărui lămurire se solicită, care vizează echivalentul stimulentelor primite în perioada 15.02._09 de un consilier asimilat magistraților din cadrul Ministerului Justiției, iar această nerespectare a condus la modificarea și completarea nelegală a titlului executor conform obiectivului stabilit de instanță, care a pretins expertului să determine care este valoarea/media stimulentelor pentru fiecare lună calendaristică în perioada prevăzută în titlul executor.

A susținut recurenta că această dispoziție a instanței de fond a condus la o modalitate de calcul eronată, care s-a raportat la ordinele emise de M. Justiției prin care s-au acordat stimulente în perioada 2007-2009, indiferent de categoria de personal la care s-au referit acestea, de exemplu consilieri ai ministrului, salariați desemnați ca membri ai Comisiei de inventariere a arhivelor în lucru ce aparțin DGPA, judecători detașați în cadrul MJ, numiți directori pe perioada detașării.

S-a pretins că lămurirea corectă a titlului executor presupunea luarea în considerare a ordinelor ministrului justiției care vizează consilierii juridici asimilați magistraților și s-a indicat numărul ordinelor emise în acest sens în perioada 2007-2008.

Aplicarea prevederilor art.274 alin.1 din Codul de procedură civilă a fost contestată cu motivarea că recurenta are doar calitatea de ordonator secundar de credite pentru T. G., deci nu îi incumbă obligația de a stabili cuantumul sumelor datorate către salariații acestei din urmă instanțe, astfel că nu se poate aprecia că ar avea vreo culpă procesuală în cauză.

Recurentul M. Justiției a invocat depășirea cadrului instituit de dispozițiile art.400 din Codul de procedură civilă pentru determinarea întinderii titlului executor și stabilirea arbitrară a drepturilor bănești cuvenite contestatorilor, prin raportare la media stimulentelor pentru fiecare lună calendaristică.

A susținut recurentul că sumele de care au beneficiat persoanele din minister au avut cuantumuri diferite și, în unele cazuri, au fost chiar mai mici decât cele de care au beneficiat reclamanții cu același titlu, împrejurare datorată faptului că stimulentele acordate au fost repartizate conform criteriilor stabilite prin OMJ 1008/C/2006, ceea ce a făcut ca discriminarea reținută de instanța de fond să nu se poată raporta la un caz concret.

S-a mai arătat că, urmare a naturii juridice a acestor sume, care au drept scop premierea, stimularea, recompensarea suplimentară a anumitor angajați, fără modificarea drepturilor salariale curente, angajatorul are o largă posibilitate de apreciere și că, în condițiile în care titlul executor nu stabilește un mod de calcul sau criteriile în raport de care acesta trebuie realizat, determinarea valorii stimulentelor aferente perioadei 2006-2008 echivalează cu o completare a dispozitivului întrucât presupune administrarea de probe pentru cuantificarea pretențiilor formulate, ceea ce încalcă autoritatea de lucru judecat a hotărârii atacate și excede procedurii prevăzută de art.400 din Codul de procedură civilă.

P. încheierea nr.2788/17.10.2014 a Înaltei Curți de Casație și Justiție, cauza a fost trimisă spre judecare Curții de A. C. ca urmare a admiterii cererii de abținere formulată de judecătorii din cadrul Curții de A. G..

Pe rolul Curții de A. C. litigiul a fost înregistrat sub nr._ .

Intimații contestatori au solicitat prin concluzii scrise respingerea recursurilor ca nefondate.

Urmare a decesului intimatului contestator P. C., în cauză au fost introduși, în aceeași calitate, numiții P. M., P. A. T. și P. A. D., moștenitori legali ai defunctului conform certificatului de moștenitor nr.13/15.07.2014 eliberat de BNP Țilicov M. E..

Analizând legalitatea hotărârii atacate în raport cu criticile formulate, C. a constatat că recursurile sunt întemeiate pentru următoarele considerente:

Contestația la titlu vizează însuși titlul executoriu, dar nu în ceea ce privește validitatea sa în fond, ci doar în privința înțelesului, întinderii și aplicării sale. Altfel spus, când titlul nu este suficient de clar, se impune lămurirea acestuia în vederea unei executări corecte, părțile, de obicei debitorul, nefiind de acord cu modul în care s-ar putea face executarea în temeiul acestuia.

Ca atare, condiția de bază pentru primirea unei astfel de cereri de chemare în judecată este ca titlul executoriu, reprezentat în speță de o hotărâre judecătorească, să conțină în dispozitiv anumite ambiguități, neclarități sau soluții susceptibile de interpretări și aplicări diferite.

P. cererea dedusă judecății în cauză, contestatorii au solicitat stabilirea întinderii titlului executoriu reprezentat de sentința civilă nr.1473/12.07.2011 a Tribunalului G., respectiv determinarea cuantumului drepturilor bănești ce le-au fost recunoscute prin această hotărâre judecătorească cu titlu de „echivalent al stimulentelor primite în perioada 15.02._09 de un consilier juridic asimilat magistraților din cadrul Ministerului Justiției, sume actualizate cu indicele de inflație la data plății și la plata dobânzii, în funcție de perioada efectiv lucrată de fiecare reclamant”.

Calcul echivalentului valoric al acestor stimulente, inclusiv al sumelor ce reprezintă actualizarea debitului principal cu indicele de inflație și dobânda aferentă, nu are drept consecință modificarea sau completarea hotărârii judecătorești care a stabilit în sarcina recurenților debitori obligația de a le achita, cum în mod nefondat se susține în recursul Ministerului Justiției, pentru că pretenția contestatorilor nu vizează chestiuni de fond, care să pună în discuție legalitatea și temeinicia titlului executoriu și nici nu are ca obiect o pretenție nouă, nededusă judecății la instanța care a soluționat litigiul în fond, ci urmărește exclusiv determinarea întinderii titlului obținut, care nu este clar și lipsit de echivoc și a cărui executare impune determinarea limitelor în care procedura de executare trebuie să se desfășoare.

În condițiile în care hotărârea contestată nu a stabilit cu certitudine cuantumul obligației de plată impusă pârâților este evident că punerea ei în executare presupune stabilirea prealabilă a condițiilor și limitelor în care executarea va trebui să se desfășoare, deci lămurirea titlului executoriu conform art.404 din Codul de procedură civilă, chiar prin administrarea de probe noi, suplimentare celor din dosarul de fond deoarece, așa cum s-a decis în practica judiciară anterioară, chiar dacă, în principiu, în contestația la executare, nu se pot repune în discuție și administra probe pentru a se combate situația de fapt soluționată cu ocazia procesului de fond, totuși, când probele sunt necesare pentru lămurirea dispozitivului neclar, ele trebuie să fie administrate de instanță dacă, fără aceste probe, ea nu ar putea soluționa în mod corespunzător contestația.

Apreciind, în raport de argumentele expuse, că admisibilitatea cererii contestatorilor a fost corect reținută de instanța de fond, C. constată că hotărârea recurată s-a întemeiat pe o greșită aplicare a prevederilor legale care reglementează contestația la titlu, respectiv că întinderea obligației de plată a recurenților pârâți a fost stabilită prin raportare la elemente ce exced hotărârii ce se pretinde a fi lămurită.

În conformitate cu art.404 alin. 1 din Codul de procedură civilă, instanța va dispune „lămurirea titlului executoriu", în sensul că va stabili condițiile în care va trebui să se desfășoare executarea silită în baza acelui titlu, dar în limitele motivelor cuprinse în hotărâre, fără a se modifica aspectele reținute cu putere de lucru judecat.

Contrar acestei reglementări, T. G. a nesocotit „limitele” pe care instanța care a pronunțat hotărârea a cărei lămurire se solicită în cauză le-a avut în vedere când a recunoscut contestatorilor drepturile bănești a căror determinare se pretinde și a procedat la stabilirea acestora prin raportare la elemente străine titlului contestat.

Astfel, potrivit dispozitivului sentinței civile nr.1473/2011 a Tribunalului G., drepturile menționate reprezintă „echivalentul stimulentelor primite în perioada 15.02._09 de un consilier juridic asimilat magistraților din cadrul Ministerului Justiției, sume actualizate cu indicele de inflație la data plății și la plata dobânzii, în funcție de perioada efectiv lucrată de fiecare reclamant”.

Instanța de fond a ignorat elementele stabilite de hotărârea contestată, care face în mod expres referire la stimulentele primite de „un consilier juridic asimilat magistraților din cadrul Ministerului Justiției”, iar prin încheierea de ședință din 03.09.2013, prin care a încuviințat proba cu expertiză contabilă solicitată de contestatori, a cerut expertului să determine „media stimulentelor pentru fiecare lună calendaristică în care ele s-au acordat”, inclusiv actualizarea cu indicele de inflație și dobânda aferentă, și să determine întinderea drepturilor cuvenite conform titlului pus în executare prin raportare la această medie și la perioada de activitate a fiecărui contestator.

Sumele stabilite prin expertiza contabilă efectuată de expert Vivsic B. A. D., care a avut în vedere toate categoriile de stimulente acordate personalului din cadrul Ministerului Justiției, iar nu doar pe cele acordate consilierilor juridici asimilați magistraților, au fost însușite ca atare prin hotărârea recurată, dar o astfel de soluție depășește sfera unei clarificări a întinderii titlului, menită să permită executarea acestuia fără dificultăți, și aduce atingere autorității de lucru judecat a hotărârii contestate, pentru că a avut drept consecință modificarea sentinței ce s-a cerut a fi lămurită.

Pentru motivele arătate, în temeiul art.312 alin.3 și 4 raportat la art.304 pct.9 din Codul de procedură civilă, C. va admite recursurile intimaților debitori și va casa hotărârea atacată, cu consecința reținerii cauzei spre rejudecare.

PENTRU ACESTE MOTIVE,

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE:

Admite recursul civil formulat de recurenții pârâți C. DE A. G. și T. C., ambii cu sediul în G., ., județul G., împotriva sentinței civile nr. 802/20.05.2014 pronunțate de T. G. în dosarul nr._/121/2012, în contradictoriu cu intimații reclamanți A. M., B. D. I., B. A., F. R. G., H. (fostă O.) O., C. O., M. A., O. L. A., D. G., B. D., D. R., L. C., M. C. R., H. M., N. D. G., J. R. toți prin reprezentant legal O. D. M., care are calitatea și de intimată reclamantă în prezenta cauză, toți cu domiciliul ales în G., . Justiție nr. 153, intimatul reclamant P. C., decedat, moștenitori fiind P. M. și P. A.-T. și P. A. D., domiciliați în G., ., ., jud. G., intimații pârâți M. JUSTIȚIEI, cu sediul în București, ., sector 5 și C. NAȚIONAL PENTRU COMBATEREA DISCRIMINĂRII, cu sediul în București, .. 1-3, sector 1, având ca obiect drepturi salariale (stimulente).

Casează sentința recurată și reține cauza spre rejudecare.

Fixează termen de judecată la 22.04.2015 pentru când se citează părțile.

Irevocabilă.

Pronunțată în ședință publică astăzi, 13 martie 2015.

PREȘEDINTE,JUDECĂTORI,

M. P. D. P.

I. B.

Grefier,

A. B.

Red.s.civ.802/2014 – as.jud.A. B.

Tehnored.prezenta decizie jud.I.B./2 ex.

20.04.2015; (data concept: 13.04.2015)

Vezi și alte spețe de la aceeași instanță

Comentarii despre Drepturi salariale ale personalului din justiţie. Decizia nr. 19/2015. Curtea de Apel CONSTANŢA