Contestaţie decizie de concediere. Hotărâre din 03-12-2014, Curtea de Apel CRAIOVA
| Comentarii |
|
Hotărâre pronunțată de Curtea de Apel CRAIOVA la data de 03-12-2014 în dosarul nr. 3787/101/2014
DOSAR Nr._
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL CRAIOVA
SECȚIA I CIVILĂ
DECIZIE Nr. 4804
Ședința publică din data de 03 Decembrie 2014
Completul compus din:
Președinte: Judecător L. E.
Judecător C. T.
Grefier I. B.
*******
Pe rol, soluționarea apelului declarat de contestatorul N. C., împotriva sentinței civile nr. 3133/17.09.2014, pronunțată de Tribunalul M. - Secția conflicte de muncă și asigurări sociale în dosarul nr._, în contradictoriu cu intimatul pârât S. Județean Drobeta Turnu Severin, având ca obiect contestație decizie de concediere.
La apelul nominal făcut în ședința publică, părțile au lipsit.
Procedura este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, în cadrul căruia a învederat că prin serviciul registratură, apelantul a depus concluzii scrise, că apelul este declarat și motivat în termenul legal, precum și faptul că s-a solicitat și judecata cauzei în lipsă, după care,
Instanța, constatând cauza în stare de soluționare la acest termen, a apreciat că nu se mai impune estimarea duratei cercetării procesului potrivit art.238 alin.1 C.pr.civ., motiv pentru care, în baza art. 482 raportat la 244 și 394 C.pr.civ., a trecut la deliberare.
CURTEA
Asupra apelului de față:
Prin contestația înregistrată la această instanță la data de 28.05.2014, contestatorul N. C., a solicitat în contradictoriu cu intimata S. Județean Drobeta Turnu Severin, pronunțarea unei hotărâri judecătorești prin care să se dispună anularea dispoziției nr. 32/29.01.2014 comunicata la data de 12.05.2014 prin care s-a luat măsura desfacerii disciplinare a contractului individual de munca și obligarea la plata cheltuielilor de judecata.
Prin sentința civilă nr. 3133/17.09.2014, pronunțată de Tribunalul M. - Secția conflicte de muncă și asigurări sociale în dosarul nr._, s-a respins contestația formulată de contestatorul N. C., CNP._, domiciliat în Dr.Tr.S., B.dul M. Viteazul, nr. 13, ., . împotriva dispoziției nr. 32/29.01.2014 emisă de intimatul S. Județean Dr.Tr.S., CUI_, cu sediul în Dr.Tr.S., ., nr.4, județul M..
Pentru a se pronunța astfel, tribunalul a reținut următoarele:
Reclamantul N. C. a fost angajat al pârâtei in funcția de electrician in cadrul Serviciului Administrativ.
Prin dispoziția nr. 32/29.01.2014 reclamantul a fost sancționat disciplinar cu desfacerea contractului individual de muncă pentru ca nu a respectat atribuțiile se serviciu ce ii reveneau conform fisei postului si Regulamentului Intern al unității astfel:
In data de 13.07.2013 reclamantul a fost prezent la serviciu la Pavilion Maternitate in stare de ebrietate accentuată, fiind transportat la Unitatea de Primire a Urgentelor unde s-a procedat la recoltarea de probe biologice - probe de sânge pentru determinarea alcoolemiei. Rezultatul alcoolemiei ce reiese din buletinul de analize nr. 216/16.07.2013 emis de Serviciul de Medicina Legală era de 2,10‰ la ora 19,15 si de 1,95 ‰ la ora 20,15.
Împotriva acestei sancțiunii disciplinare reclamantul a formulat prezenta contestație, arătând ca se face vinovat de săvârșirea acestei abateri disciplinare, o regreta, însa apreciază ca aplicarea de la prima abatere a sancțiunii celei mai grave este disproporționala in raport de gravitatea faptei, de persoana sa si de faptul ca nu a mai săvârșit alte abateri anterior.
Instanța a apreciat ca neîntemeiată contestația formulată de reclamant pentru următoarele considerente:
In data de 13.07.2013 reclamantul a fost prezent la serviciu la Pavilion Maternitate in stare de ebrietate accentuată, fiind transportat la Unitatea de Primire a Urgentelor unde s-a procedat la recoltarea de probe biologice - probe de sânge pentru determinarea alcoolemiei. Rezultatul alcoolemiei ce reiese din buletinul de analize nr. 216/16.07.2013 emis de Serviciul de Medicina Legală era de 2,10‰ la ora 19,15 si de 1,95 ‰ la ora 20,15.
Potrivit Regulamentului intern al unității reclamantul avea obligația de a îndeplini atribuțiile de serviciu ce ii revin conform fisei postului, precum si sarcinile stabilite de seful ierarhic (art. 17 lit.a), de a respecta disciplina muncii, respectarea cu strictețe a ordinei s disciplinei la locul de muncă, cunoașterea si aplicarea cu fermitate a instrucțiunilor si normelor referitoare la desfășurarea procesului muncii (art. 17 lit.c), obligația de a se prezenta la serviciu in deplina capacitate de muncă pentru a putea executa integral si in bune condiții sarcinile ce ii revin, se interzice prezentarea la serviciu sub influenta alcoolului, salariatul este obligat sa nu introducă au sa consume băuturi alcoolice in unitate si sa nu faciliteze săvârșirea unor asemenea fapte (art. 17 lit.x).
Potrivit art. 51 lit.o din Regulamentul intern „Sunt interzise si se considera abateri disciplinare ale salariaților următoarele fapte: o) introducerea si consumul de băuturi alcoolice in incinta unității sau la locurile de muncă sau facilitatea acestora, prezentarea la serviciu in condiții care il fac necorespunzător pentru muncă, precum si efectuarea serviciului sub influența alcoolului.”
Instanța a reținut ca reclamantul nu a contestat săvârșirea faptei ci numai sancțiunea aplicata apreciind ca fiind prima abatere sancțiunea desfacerii disciplinare a contractului individual de munca este mult prea gravă.
Instanța nu a putut reține acest aspect deoarece prerogativa aplicării sancțiunii disciplinare o are angajatorul.
Deși prin decizia 11/2013 ICCJ s-a stabilit ca instanța poate dispune înlocuirea sancțiunii aplicate de angajator, instanța apreciază ca in cazul de fata angajatorul a făcut o corecta individualizare a sancțiunii aplicabile având in vedere ca fapta săvârșita – consumul de alcool in timpul serviciului - alcoolemia foarte mare de 2,10 ‰, precum si locul unde a consumat băuturile alcoolice – Pavilionul maternitate – justifica pe deplin aplicarea sancțiunii celei mi grave.
În plus, instanța reține ca chiar in Regulamentul Intern la art. 53 alin.2 se prevede ca „Pentru motivele arătate la alin.1 al art. 56 se considera abateri deosebit de grave si se sancționează cu desfacerea contractului individual de munca de la prima comitere următoarele fapte: A) prezentarea la serviciu in stare de ebrietate au consumul de băuturi alcoolice in timpul serviciului”.
Așadar, angajatorul prin Regulamentul Intern a stabilit, conform prerogativelor date de lege, care fapte prezintă un grad mai ridicat de pericol social pe care le-a sancționat inca de la prima săvârșire cu desfacere contractului individual de muncă, iar reclamantul prin declarația data in fata instanței a recunoscut de cunoaște prevederile Regulamentului Intern, care de altfel se afișează pentru a fi adus la cunoștința tuturor salariaților.
În plus, instanța a mai reținut ca cesta a mai fot sancționat disciplinar pentru neîndeplinirea atribuțiilor de serviciu in cazul incendiului izbucnit la pavilionul maternitate la sfârșitul anului 2011.
Având in vedere gravitatea foarte mare a faptei săvârșite ( consumul de băuturi alcoolice care a dus la o alcoolemie forte mare), ca fapta a fost săvârșita in timpul serviciului la Pavilionul Maternitate unde mai avusese anterior un incendiu in timpul serviciului reclamantului, faptul ca reclamantul se face vinovat de săvârșirea abaterii recunoscând acest lucru, precum si consecințele deosebit de grave ale faptei si anume periclitarea vieții si sănătății colegilor si pacienților, instanța a apreciat ca pârâta a făcut o corecta individualizare a sancțiunii aplicabile reclamantului.
Împotriva sentinței a formulat apel contestatorul N. C., criticând-o pentru nelegalitate și netemeinicie.
Consideră că soluția este consecința aprecierii eronate a probatoriului administrat în cauză și aplicării greșite a legii.
In esența, prima instanța a respins contestația și apărările formulate.
Asa cum a arătat in contestația formulata, prin decizia mai sus menționata s-a dispus desfacerea disciplinara a contractului individual de munca conform art. 248 alin. 1 lit. e) C. m. pentru abaterile menționate in preambulul dispoziției, iar la luarea sancțiunii disciplinare a desfacerii contractului individual de munca s-a avut in vedere referatul nr._/16.07.2013 intocmit de șeful formației de muncitori precum si rezultatul alcoolemiei din buletinul de analiza medicala nr. 216/16.07.2013.
S-a reținut ca abatere disciplinara faptul ca in data de 13.07.2013, fiind la serviciu a consumat băuturi alcoolice, aspect ce i-a afectat grav capacitatea de munca si aceasta fapta constituie abatere disciplinara potrivit art. 17 lit. c), f), m) r), v) si x) raportat la art. 51 lit. o) si x) si art. 53 alin. 2 lita) si e) din Regulamentul intern al Spitalului Județean de Urgenta Drobeta Turnu Severin.
Art. 247 alin. 2 prevede ca abaterea disciplinară este o faptă în legătură cu .munca și care constă într-o acțiune sau inacțiune săvârșită cu vinovăție de către salariat, prin care acesta a încălcat normele legale, regulamentul intern, contractul individual de muncă sau contractul colectiv de muncă aplicabil, ordinele și dispozițiile legale ale conducătorilor ierarhici iar alin. 1 stabilește ca angajatorul dispune de prerogativă disciplinară, având dreptul de a aplica, potrivit legii, sancțiuni disciplinare salariaților săi ori de câte ori constată că aceștia au săvârșit o abatere disciplinară.
În primul rand, arată ca decizia de sancționare este emisa cu depășirea termenului de 6 luni de la data producerii abaterii disciplinare, incalcandu-se prevederile art. 268 c. m.
In al doilea rand, susține ca sancțiunea aplicata este foarte aspra in raport de fapta comisa, intimatul parat căutând astfel sa scape de el cunoscând faptul ca are probleme de sănătate destul de acute.
De altfel, acesta a si fost motivul pentru care decizia contestata i-a fost comunicata acum pentru ca la data emiterii, era in concediu medical.
Pe de alta parte, legiuitorul a stabilit ca sancțiunile disciplinare pe care le poate aplica angajatorul in cazul in care salariatul săvârșește o abatere disciplinara sunt:
- avertismentul scris;
- retrogradarea din funcție, cu acordarea salariului corespunzător funcției in care s-a dispus retrogradarea, pentru o durata ce nu poate depasi 60 de zile;
- reducerea salariului de baza pe o durata de 1-3 luni cu 5-10%;
- reducerea salariului de baza si/sau, dupa caz, si a indemnizației de conducere pe o perioada de 1-3 luni cu 5-10%;
- desfacerea disciplinara a contractului individual de munca.
Se poate observa ca s-a aplicat cea mai drastica sancțiune disciplinara desi nu se justifica acest fapt.
Codul muncii, in cuprinsul art. 250 arata ca angajatorul stabilește sancțiunea disciplinară aplicabilă în raport cu gravitatea abaterii disciplinare săvârșite de salariat, avându-se în vedere următoarele:
- împrejurările în care fapta a fost săvârșită;
- gradul de vinovăție a salariatului;
- consecințele abaterii disciplinare;
- comportarea generală în serviciu a salariatului;
- eventualele sancțiuni disciplinare suferite anterior de către acesta.
Se poate observa ca aceste criterii au fost inserate de către legiuitor pentru a limita abuzul si discreția angajatorului care trebuie sa respecte o proportionalitate intre sancțiune si abaterea disciplinara comisa de salariat.
Aceste criterii daca sunt analizate, nu conduc la concluzia ca trebuie sa mi se desfacă disciplinar contractul individual de munca. Si in cuprinsul intampinarii se recunoaște faptul ca activitatea din cadrul paratei a fost suspendata de mai multe ori pentru incapacitate temporara de munca dar aceste situații nu trebuie sa se convertească in argument in sprijinul concedierii mele.
Mai mult, faptul ca a recunoscut fapta nu inseamna ca trebuie sa i se aplice sancțiunea cea mai grea mai cu seama cu cat in intampinare se caută a se transpune abaterea săvârșita de la prevederile art. 51 la art. 53 alin. 2.
Pentru aceste motive, a solicitat admiterea apelului, desființarea hotărârii apelate si admiterea contestației.
Intimatul pârât a depus întâmpinare solicitând respingerea apelului și menținerea sentinței instanței de fond ca fiind temeinică și legală.
Curtea, analizând sentința prin prisma criticilor invocate în apel, a apărărilor formulate, a dispozițiilor legale aplicabile în cauză, constată că apelul este nefondat și îl va respinge pentru următoarele considerente:
Din cuprinsul motivelor de apel, rezultă că salariatul are în esență două motive: unul privește tardivitatea emiterii deciziei de concediere în raport cu dispozițiile art. 252 C.M. –peste șase luni de la data producerii abaterii disciplinare iar cel de-al doilea privește greșita individualizare a sancțiunii aplicate în raport cu dispozițiile art. 250 C.M.
În ceea ce privește primul motiv de apel, Curtea îl va respinge în temeiul art. 478 alin. 2 C.P.Civ potrivit cărora „ părțile nu se vor putea folosi înaintea instanței de apel de alte motive (…) decât cele invocate la prima instanță (…).
Cum prin contestația formulată în fața instanței de fond acest motiv nu a fost invocat, curtea îl va respinge în temeiul dispoziției legale citate fără a mai analiza dacă acest motiv este întemeiat sau nu.
În ceea ce privește greșita individualizare a sancțiunii aplicate, Curtea constată că nici acest motiv nu este întemeiat .
Conform legii, abaterea disciplinara este o faptă in legătură cu munca si care constă . inacțiune săvârșită cu vinovăție de către salariat, prin care acesta a încălcat normele legale, regulamentul intern, contractul individual de munca sau contractul colectiv de munca aplicabil, ordinele si dispozițiile legale ale conducătorilor ierarhici (art. 247 alin. (2) din Codul muncii).
Angajatorul are dreptul, prin lege, să aplice sancțiuni disciplinare salariaților săi ori de câte ori constată ca aceștia au săvârșit o abatere disciplinara.
Angajatorul poate deci, dispune concedierea unui salariat in cazul in care a săvârșit o abatere grava sau abateri repetate de la regulile de disciplina a muncii, ori de la cele stabilite prin contractul individual de munca, contractul colectiv de munca aplicabil sau Regulamentul Intern.
Calificarea faptelor ca abatere gravă se face ținând cont de specificul activității și al unității în care salariatul își desfășoară activitatea.
Apelantul contestator a fost sancționat, de către intimată, cu desfacerea disciplinară a contractului individual de muncă, reținându-se în sarcina acestuia că în data de 13.07. 2013 în timp ce era de serviciu, a consumat băuturi alcoolice, fapt ce i-a afectat grav capacitatea de muncă.
Acesta a fost găsit căzut, în stare de ebrietate de agentul de securitate care desfășura activitatea de pază la obiectivul „Pavilionul Maternitate”, alcoolemia acestuia fiind foarte mare-cum s-a constatat ulterior prin buletinul de analiză nr. 216./16.07.2013 emis de Serviciul de Medicină legală 2,10 %o - împrejurare care, în mod corect, a atras aplicarea celei mai grave sancțiuni.
De altfel, contestatorul a recunoscut, în cadrul cercetării disciplinare prealabile că a consumat băuturi alcoolice iar explicațiile oferite nu justifică și nici nu explică în nici un fel abaterea de la conduita specifică raporturilor în muncă, responsabilitatea pe care o are în timpul serviciului său fiind foarte mare - electrician în cadrul la S. Județean de Urgență Dr. Tr. S..
Conform dispozițiilor art. 61 lit. a din Codul muncii „Angajatorul poate dispune concedierea pentru motive care țin de persoana salariatului în cazul în care salariatul a săvârșit o abatere gravă sau abateri repetate de la regulile de disciplină a muncii ori de la cele stabilite prin contractul individual de muncă, contractul colectiv de muncă aplicabil sau regulamentul intern, ca sancțiune disciplinară ”.
Prin fapta sa, contestatorul a încălcat prevederile art. 17 lit. c), f), m), r), v) și x) raportat la art. 51 lit. o) și x) și art. 53 alin.2 lit. a) și e) din Regulamentul intern.
Or, în raport de dispozițiile invocate, Curtea constată că, sancțiunea aplicată contestatorului - aceea de desfacere disciplinară a contractului individual de muncă - este legală, aplicarea unei alte sancțiuni, în situația consumului de băuturi alcoolice nefiind prevăzută în Regulament, astfel încât, soluția instanței de fond, prin care a fost respinsă contestația formulată de acesta, este temeinică și legală.
Față de cele prezentate, apelul este nefondat, iar în temeiul art. 480 C.P.civ. urmează a fi respins.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge, ca nefondat, apelul declarat de contestatorul N. C., împotriva sentinței civile nr. 3133/17.09.2014, pronunțată de Tribunalul M. - Secția conflicte de muncă și asigurări sociale în dosarul nr._, în contradictoriu cu intimatul pârât S. Județean Drobeta Turnu Severin.
Decizie definitivă.
Pronunțată în ședința publică, azi, 03.12.2014
Președinte, Judecător,
L. E. C. T.
Grefier,
I. B.
Red. jud. CT /18.dec.2014
Tehn. red. IB / 2 ex
Jud. fond LV E.
| ← Solicitare drepturi bănești / salariale. Decizia nr.... | Solicitare drepturi bănești / salariale. Decizia nr.... → |
|---|
