Contestaţie decizie de concediere. Sentința nr. 3592/2014. Curtea de Apel CRAIOVA

Sentința nr. 3592/2014 pronunțată de Curtea de Apel CRAIOVA la data de 10-10-2014 în dosarul nr. 908/54/2015

Dosar nr._

ROMÂNIA

TRIBUNALUL M.

SECȚIA CONFLICTE DE MUNCĂ ȘI ASIGURĂRI SOCIALE

SENTINȚA Nr. 3592/2014

Ședința publică de la 10 Octombrie 2014

Completul compus din:

PREȘEDINTE C. B.

Asistent judiciar M. C. T.

Asistent judiciar C. O.

Grefier C. G.

Pe rol judecarea cauzei Litigii de muncă privind pe contestator A. D., și pe intimat O. DE S. PEDOLOGICE ȘI AGROCHIMICE M., având ca obiect contestație decizie de concediere.

La apelul nominal făcut în ședința publică lipsă părțile.

Procedura legal îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei de către grefier de ședință,se ia act că dezbaterile au fost consemnate în încheierea din data de 03.10.2014, ce face parte integrantă din prezenta, după care constatând-se în stare de judecată, s-a trecut la soluționare.

INSTANȚA

Asupra cauzei de față:

Prin cererea înregistrată pe rolul acestei instanțe la data de 24.03.2014 sub nr._, reclamanta A. D. a chemat în judecată în calitate de pârât pe O. de S. Pedologice și Agrochimice M., ca prin hotărârea ce se va pronunța să se dispună anularea deciziei de concediere nr.6 din 24.02.2014; reintegrarea în funcția deținută anterior concedierii, conform art. 78 alin. 2 Codul Muncii; obligarea pârâtei la plata drepturilor salariate neachitate pe perioada: 1 aprilie 2013 - 24 martie 2014, obligarea pârâtei la plata tichetelor de masă; obligarea la plata unei despăgubiri egală cu drepturile salariale majorate și a tuturor drepturilor salariale, indexate și actualizate, ce se cuvin până la reintegrarea efectivă deținută anterior concedierii, obligarea la plata cheltuielilor de judecată.

În motivarea acțiunii, reclamanta a arătat că, la data de 01.06.1990 a încheiat cu pârâtul contractul individual de muncă nr.31. în urma acestui contract, și-a respectat toate obligațiile față de angajator, atât în ce privește clauzele contractuale, cât si în ce privește clauzele Regulamentului de ordine interioară, iar la data de 24.02.2014, intimata a emis decizia de concediere nr. 6, prin care s-a dispus concedierea sa în baza art. 65 si 66 din Codul Muncii, concediere pe care o apreciez ca abuzivă, neîntemeiată, nelegală si nejustificată.

Reclamanta a menționat că Decizia de concediere nu face nici dovada "îndeplinirii condițiilor prevăzute de art. 65(2) CM în sensul că desființarea locului de muncă trebuia sa fie efectivă și să fi avut o cauza reala si serioasă, iar începând cu luna aprilie 2013 pana la data formulării acțiunii deși a fost prezentă la serviciu si a îndeplinit atribuțiile conform fisei postului pârâtul nu și-a îndeplinit obligația legală și contractuala de a-i achita drepturile salariale cuvenite, motivând în mod nejustificat că i-ar fi lipsit posibilitățile de plata.

În dovedirea acțiunii, reclamanta a depus în copie: carte de identitate, Decizia de concediere nr. 6/24.02.2014, contract de muncă nr. 31/01.06.1990, fișa postului nr. 380/22.07.2013.

În procedura regularizării acțiunii conform art.200 alin.2 Cod proc.civ., reclamanta a precizat acțiunea arătând că solicită obligarea pârâtului la plata tichetelor de masă neacordate pentru perioada iulie 2013- decembrie2013 și își întemeiază acțiunea pe dispozițiile Codului Muncii, art. 38 și 39 din Legea nr. 53/2003 și prevederile actului adițional nr. 2 la Contractul Individual de Muncă nr. 31.

În apărare, pârâtul a formulat și a depus la dosar întâmpinare și cerere reconvențională, solicitând respingerea acțiunii formulată de reclamantă împotriva Deciziei de concediere nr. 6/24.02.2014, respingerea acțiunii formulate de reclamanta A. D., prin care solicită C/val. tichetelor de masă neacordate, și obligarea reclamantei la plata sumei de 44.460 lei- conform Deciziei nr. 20/2012 a Camerei de Conturi M..

S-a arătat că OSPA M. este o instituție subordonată Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR), care în conformitate cu OG nr. 77/2013 a fost restructurat și reorganizat, desființându-se toate posturile vacante și 4% din cele existente. Astfel, în realizarea OG nr. 77/2013, MADR a emis Ordinul nr. 956/16.08.2013, OSPA M. fiind obligat să disponibilizeze salariați.

Critica adusă în legătură cu neîntrunirea condițiilor de fond și de formă ale deciziei nr. 3/2014, acestea sunt neîntemeiate din următoarele considerente:

Conform art.65 alin.1 din Codul muncii, republicat, concedierea pentru motive care nu țin de persoana salariatului reprezintă încetarea contractului individual de muncă determinată de desființarea locului de muncă ocupat de salariat, fără legătură cu persoana acestuia.

A.. 2 din același articol prevede că desființarea locului de muncă trebuie să fie efectivă și să aibă o cauză reală și serioasă. Așadar, concedierea pentru motive care nu țin de persoana salariatului nu presupune vreo culpă din partea salariatului, ci trebuie să aibă la bază o cauză reală și serioasă, iar desființarea unui loc de muncă să fie determinată de cauze obiective în speță acestea fiind exclusiv dispozițiile obligatorii ale Ministerului Agriculturii date în realizarea Ordonanței Guvernului care a reglementat din punct de vedere legal desființarea unor posturi din cadrul instituțiilor publice. Prin urmare, procedural, ordinea firească este următoarea: întocmirea unui referat privind situația economico – financiară și măsurile ce se impun pentru redresare, desființarea locurilor de muncă (procesul verbal din 20.02.2014), apoi se procedează la concedierea salariaților care ocupă acele locuri de muncă.

Mai mult, funcția reclamantei nu se mai găsește în statul de funcțiuni și în organigrama societății. Referitor la organigrama depusă de reclamantă, aceasta corespunde perioadei mai – iulie 2013, în prezent OSPA M. avânde doar 5 salariați inclusiv directorul, care nu și-au primit salariile din luna aprilie 2013.

In ceea ce privește restanțele pe care OSPA M. le are în plata retribuției salariaților, acesta a fost unul dintre motivele pentru care la nivel de Guvern și de Minister s-a decis restructurarea acesteia.

Toate Oficiile Județene de S. Pedologice și Agrochimice de pe lângă Direcțiile Județene de Agricultură își obțin veniturile prin autofinanțare, în sensul că sunt remunerate pentru studiile efectuate pentru diferiți clienți. Or, în situația economică actuală, asemenea studii cu privire la starea fizico – chimică a solului sunt din ce în ce mai puțin cerute, agricultorii individuali neavând posibilitățile materiale de a suporta aceste costuri.

OSPA M. a promovat o acțiune împotriva tuturor salariaților în vederea recuperării plăților salariale nelegale stabilite de Curtea de Conturi prin Decizia nr. 20/2012, pe rolul Tribunalului M. fiind înregistrat dosarul nr._ .

Reclamanta depune la dosar proces- verbal privind ședința de informare cu privire la avantajele medierii și Ordinul nr. 956/16.09.2013 al MADR privind numărul de posturi pentru Oficiile de S. Pedologice și Agrochimice Județene și raportul nr. 2356/20.03.2014 cu privire la controlul efectuat la oficiul de S. Pedologice și Agrochimice în baza Ordinului Prefectului nr. 32/2014.

Față de referatul grefierului de ședință și extrasul ECRIS, referitor la existența pe rolul instanței a dosarului nr._ având aceleași părți și aflat la completul CMASO4D, cu privire la cererea reconvențională,instanța prin încheierea de ședință din aceiași dată a dispus disjungerea cererii reconvenționale și trimiterea acesteia primului complet investit.

La data de 23.05.2014, instanța a dispus prin încheierea de ședință emiterea unei adrese către pârâtă pentru a depune la dosar documentația care a stat la baza emiterii deciziei de concediere.

La data de 20.06.2014, instanța a dispus prin încheierea de ședință din aceiași dată, având în vedere raportul depus de reclamantă și faptul că pârâta nu a răspuns relațiilor solicitate la termenul anterior, emiterea unei adrese către pârâtă pentru a se completa cu: organigrama și statul de funcții și persoane anterior și ulterior concedierii reclamantei; referatul privind situația economico-financiară și măsurile ce se impun pentru redresare, despre care pârâta face vorbire în întâmpinare; procesul-verbal din 20.02.2014 privind desființarea locurilor de muncă despre care se face vorbire în întâmpinare.

La data de 15.09.2014, la solicitarea instanței pârâta OSPA M. depune prin serviciul registratură în copie Referat nr. 47/17.02.2014 privind situația economico-financiară a OSPA M.; proces verbal de ședință din 20.02.2014; stat de funcții al OSPA M., Organigrama OSPA M. și dovada achitării drepturilor salariale pentru perioada aprilie –octombrie 2013.

Analizând actele și lucrările dosarului instanța constată și reține următoarele:

Reclamanta A. D. a fost salariata pârâtei în funcția de referent, în cadrul Compartimentului Administrativ.

Ca urmare a reorganizării activității pârâtei prin dispozițiile OUG 77/2013 și a Ordinului 956/16.08.2013 al Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale la nivelul OSPA M. a avut loc o reducere a personalului pentru încadrarea în numărul maxim de posturi aprobate, și anume 10 posturi.

Cum la nivelul OSPA M. există în statele de funcții de personal un nr. de 20 de posturi ( 20 ocupate și 2 vacante), la momentul respectiv a apărut necesitatea reorganizării și restructurării prin desființarea unui nr. de posturi, cel ocupat de către reclamantă neaflându-se printre acestea.

Raportat la momentul emiterii deciziei de concediere se constată că desființarea locului de muncă al reclamantei nu a fost efectivă, iar la baza acestei desființări nu a stat o cauză reală și serioasă.

Statul de funcții și organigrama unității arată că postul reclamantei nu a fost suprimat din structura angajatorului și deși pârâta susține că funcția ocupată de reclamantă nu se mai găsește în statul de funcții și în organigrama societății, la dosar nu s-au depus nici un fel de dovezi care să confirme acest aspect.

Textul de lege invocat ca temei al concedierii nu face însă nici o referire asupra sensului calificării cauzei care determină concedierea - reală și serioasă.

Cauza este reală când prezintă un caracter obiectiv, independent de reaua sau buna credință a angajatorului și este serioasă atunci când nu disimulează realitatea.

Ori, la momentul luării măsurii de concediere a reclamantei aceste condiții de legalitate nu erau îndeplinite.

Astfel,prima reorganizare s-a realizat în baza OUG 77/2013 și a Ordinului nr.956/16.08.2013 al Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale fiind reduse din schema organizatorică mai multe posturi. Modificarea structurii interne a angajatorului sub aspectul numărului maxim de posturi fiind dispusă prin act normativ obligatoriu, angajatorul nu avea altă posibilitate decât să se conformeze acestuia, să reducă numărul de posturi si să procedeze la concedierea salariatului care ocupa postul desființat.

Motivele pentru care autoritatea emitentă a actului normativ a apreciat necesară desființarea unor posturi din cadrul instituțiilor aflate sub autoritatea sau în coordonarea Guvernului sau a ministerelor rezultă din cuprinsul notei de fundamentare a acestui act normativ și anume reașezarea structurilor funcționale de o manieră flexibilă, care să permită îndeplinirea cu eficiență a atribuțiilor instituționale. Nu în ultimul rând, nota precizează că această reducere de posturi este impusă si de aplicarea măsurilor necesare restabilirii echilibrului bugetar.

În situația reclamantei însă, angajatorul a procedat discreționar si abuziv concediind un salariat fără a desființa postul ocupat de acesta în structura sa organizatorică,de aceasta dată neputându-se prevala de existența unui act normativ obligatoriu..

Art. 6 din HG 751/2010 privind măsurile de reorganizare a direcțiilor pentru agricultură și dezvoltare rurală județene și a municipiului București prevăd că în subordinea direcțiilor pentru agricultură județene și a municipiului București funcționează oficii de studii pedologice și agrochimice. Oficiile de studii pedologice și agrochimice județene se organizează și funcționează ca instituții publice cu personalitate juridică, în subordinea direcțiilor pentru agricultură județene și a municipiului București, având denumirea prevăzută în anexa care face parte integrantă din hotărârea respectivă. Coordonarea tehnică a oficiilor de studii pedologice și agrochimice județene se asigură de Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale, iar cea științifică, de Institutul de Cercetări Pedologice și Agrochimice. Oficiile de studii pedologice și agrochimice județene sunt instituții publice finanțate din venituri proprii.

Pârâtul nu a formulat apărări și nu a depus la dosar acte din care să rezulte necesitatea reorganizării, modalitatea concretă de realizare a acesteia și avizele direcției în subordinea căreia funcționează cu privire la măsurile dispuse pe acest segment, întreaga documentație ce a stat la baza emiterii actelor sale unilaterale aflându-se în posesia sa și având obligația să o depună la dosar până la prima zi de înfățișare în temeiul art. 272 codul muncii.

Deși legiuitorul a lăsat la latitudinea angajatorului să facă selecția posturilor ce urmează a fi desființate dacă apreciază că această măsură va conduce la eficientizarea activității, iar instanța de judecată nu are competența de a analiza aspectele de eficiență economică sau dificultățile de aceeași natură prin care trece o unitate, singurele aspecte pe care le analizează cu ocazia soluționării contestației împotriva concedierii, fiind cele strict legate de respectarea legii în ceea ce privește raportul de muncă dintre salariat și angajator (dacă desființarea locului de muncă este efectivă și serioasă, are caracter obiectiv), se reține că pârâtul nu a făcut dovada unei reorganizări reale și efective.

Acest aspect este de natură a duce la concluzia că decizia contestată a fost emisă fără respectarea dispozițiilor legale, acțiunea formulată de reclamantă cu privire la anularea acesteia fiind întemeiată.

În privința capătului de cerere referitor la plata salariilor restante instanța constată următoarele.

De la bugetul de stat, prin bugetul Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale, se alocă fonduri pentru finanțarea cheltuielilor anuale necesare elaborării studiilor pedologice și agrochimice și sistemului național și județean de monitorizare sol-teren pentru agricultură și sol-vegetație forestieră pentru silvicultură, precum și participării la organismele internaționale de specialitate.

Potrivit dispozițiilor legii 284/2010 privind salarizarea unitară a personalului plătit din fonduri publice, cu modificările ulterioare, pentru personalul din autoritățile și instituțiile publice finanțate integral din venituri proprii, aflate în subordinea, sub autoritatea, în coordonarea Guvernului, ministerelor și a celorlalte organe de specialitate ale administrației publice centrale și locale, precum și din cele aflate în coordonarea prim-ministrului și cele aflate sub controlul Parlamentului, salariile se stabilesc potrivit anexei nr. VIII utilizându-se coeficienții de ierarhizare corespunzători claselor de salarizare prevăzuți în această anexă și valoarea de referință prevăzută la art. 10 alin. (4) din același act normativ. Art. 9 al aceluiași act normativ prevede că personalul încadrat în autoritățile și instituțiile publice finanțate integral din venituri proprii beneficiază de sporurile aplicabile funcționarilor publici, iar art.10 prevăd că personalul încadrat în autoritățile și instituțiile publice finanțate integral din venituri proprii beneficiază suplimentar și de sporuri specifice pentru condiții de muncă.

Drepturile de natură salarială ale personalului încadrat în autoritățile și instituțiile publice finanțate integral din venituri proprii sunt stabilite de către ordonatorul de credite, cu încadrarea strictă în resursele financiare alocate anual și în numărul de posturi stabilit potrivit legii, prin bugetul de venituri și cheltuieli.

Pârâta a susținut că a efectuat o plată parțială a salariilor, respectiv pentru perioada aprilie –octombrie 2013, aspect recunoscut și de către reclamantă. Începând însă cu luna noiembrie 2013, pârâta nu a mai achitat drepturile salariale cuvenite reclamantei, împrejurare care rezultă de altfel și din Referatul privind situația economico financiară a pârâtei, depusă la dosar.

Potrivit disp. art. 159 C.M. ,salariul reprezintă contraprestația muncii depuse de salariat în baza contractului individual de muncă, iar pentru munca prestată fiecare salariat are dreptul la un salariu exprimat în bani. Împrejurarea că nu există fonduri pentru plata salariilor nu poate constitui motiv pentru neîndeplinirea acestei obligații, căci potrivit art. 161 CM, salariile se plătesc înaintea oricăror obligații bănești ale angajatorului, iar disp. art. 169 alin. 1 C.M. nu permit nici o reținere din salariu decât în cazurile și condițiile prevăzute de lege. Această dispoziție se înscrie, de altfel, în cadrul măsurilor de protecție a drepturilor salariale în consens cu prevederile art. 8 din Convenția Organizației Internaționale a Muncii privind protecția salariatului ratificată și de țara noastră.

În ceea ce privește petitul privind obligarea pârâtei la plata tichetelor de masă, instanța apreciază că acesta nu este întemeiat, întrucât, deși este prevăzut acest drept în actul adițional la contractul colectiv de muncă nr. 31 / 03. 12. 2012 al reclamantei, acordarea tichetelor de masă se face în limita prevederilor bugetare.

Pârâta a făcut însă dovada imposibilității acordării acestor tichete datorită situației economico financiare precare în care se află.

Față de cele ce preced, instanța urmează să admită în parte acțiunea ca întemeiată și să dispună anularea deciziei contestate, cu consecința reintegrării reclamantei pe postul deținut anterior concedierii și a obligării pârâtei la plata către reclamantă a unei despăgubiri egală cu drepturile salariale majorate,indexate și reactualizate ce i se cuvin de la data concedierii și până la reintegrarea efectivă, așa cum prevăd disp. art. 80 C.M. .

De asemenea,va obliga pârâta să-i plătească reclamantei drepturile salariale restante pe perioada, 01 noiembrie 2013-20martie 2014.

Văzând și dispozițiile art.451 și următoarele Cod procedură civilă va fi obligată pârâta să plătească reclamantei suma de 500 lei cheltuieli de judecată așa cum au fost dovedite cu actele depuse la dosar.

PENTRU ACESTE MOTIVE,

ÎN NUMELE LEGII

HOTĂRĂȘTE

Admite în parte acțiunea formulată de reclamanta A. D., CNP:_, domiciliată în Dr. Tr. S., .. 1C, ., jud. M. în contradictoriu cu pârâta O. de S. Pedologice și Agrochimice M., cu sediul în Dr. Tr. S., ., având CF_ .

Dispune anularea Deciziei de concediere nr.6/24.02.2014 emisă de pârâtă și reintegrarea reclamantei în funcția deținută anterior concedierii.

Obligă pârâta să plătească reclamantei o despăgubire egală cu drepturile salariale indexate, majorate și reactualizate ce i se cuvin de la data concedierii și până la reintegrarea efectivă.

Obligă pârâta să plătească reclamantei drepturile salariale cuvenite și neachitate pe perioada 01.11._14.

Respinge petitul privind obligarea pârâtei la plata tichetelor de masă.

Obligă pârâta să plătească reclamantei suma de 500 lei cu titlu de cheltuieli de judecată.

Cu apel.

Pronunțată, în ședință publică, azi 10 Octombrie 2014, la sediul Tribunalului M..

Președinte,

C. B.

Asistent judiciar,

M. C. T.

Asistent judiciar,

C. O.

Grefier,

C. G.

Red.CB/Tehn.CG

Ex. 4/14.11.2014

Cod op. 2626

Vezi și alte spețe de la aceeași instanță

Comentarii despre Contestaţie decizie de concediere. Sentința nr. 3592/2014. Curtea de Apel CRAIOVA