Solicitare drepturi bănești / salariale. Decizia nr. 386/2014. Curtea de Apel CRAIOVA
| Comentarii |
|
Decizia nr. 386/2014 pronunțată de Curtea de Apel CRAIOVA la data de 12-02-2014 în dosarul nr. 4527/95/2013
DOSAR Nr._
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL CRAIOVA
SECȚIA I CIVILĂ
DECIZIE Nr. 386
Ședința publică din data de 12 Februarie 2014
Completul compus din:
Președinte: Judecător C. T.
Judecător L. E.
Grefier I. B.
*******
Pe rol, soluționarea apelului declarat de pârâtul C. L. al Municipiului Tg J., împotriva sentinței civile nr.4362/19.09.2013, pronunțată de Tribunalul Gorj – Secția conflicte de muncă și asigurări sociale în dosarul nr._, în contradictoriu cu intimatul reclamant C. C. T. și intimații pârâți C. C. V. M., P. Tg J. și I. Școlar Județean Gorj, având ca obiect drepturi bănești.
La apelul nominal făcut în ședința publică, părțile au lipsit.
Procedura este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, în cadrul căruia a învederat că apelul a fost declarat în termenul legal, că nu s-a depus întâmpinare, precum și faptul că s-a solicitat și judecata cauzei în lipsă, după care, instanța, dat fiind dispozițiile art. 131 alin.1 C.pr.civ., a constatat că acestei instanțe îi aparține competența generală de soluționare a prezentei cauze iar temeiul de drept pentru care se constată competența instanței este art.269 alin.2 Codul muncii coroborat cu art.208 din Legea nr. 62/2011 și art.96 pct.2 C.pr.civ.
Întrucât a constatat cauza în stare de soluționare la acest termen, nu s-a mai impus estimarea duratei cercetării procesului potrivit art.238 alin.1 C.pr.civ.
CURTEA
Asupra apelului de față:
Prin sentința nr. 4362/19.09.2013, pronunțată de Tribunalul Gorj – Secția conflicte de muncă și asigurări sociale în dosarul nr._ s-a admis excepția lipsei calității procesuale pasive a pârâtului I. Școlar Județean Gorj, invocată din oficiu, și, în consecință, s-a respins acțiunea formulată împotriva pârâtului I. Școlar Județean Gorj, cu sediul în municipiul Târgu-J., .-134, județul Gorj, ca fiind introdusă împotriva unei persoane lipsite de calitate procesuală pasivă.
S-a admis excepția lipsei calității procesuale pasive a pârâtei P. Municipiului Târgu-J., invocată din oficiu și, în consecință, respinge acțiunea formulata împotriva pârâtei P. Municipiului Târgu-J., cu sediul în Târgu-J., ..19, județul Gorj, ca fiind introdusă împotriva unei persoane lipsite de calitate procesuală pasivă.
S-a admis excepția prescripției dreptului material la acțiune cu privire la pretențiile aferente perioadei 01.01._10 și actualizarea cu indicele de inflație la data plății a diferențelor de drepturi salariale solicitate pentru această perioadă, invocată din oficiu, și, în consecință, s-a respins acțiunea cu privire la pretențiile menționate, fiind prescris dreptul material la acțiune.
S-a admis în parte acțiunea formulată de reclamantul C. C. T., CNP_, domiciliat în com.Drăguțești, ., județul Gorj, în contradictoriu cu pârâții C. Economic ,,V. M.,, Târgu-J., cu sediul în Târgu-J., ..124, județul Gorj, și C. L. Târgu-J., cu sediul în Târgu-J., ..19, județul Gorj.
S-a dispus obligarea pârâtului C. Economic ,,V. M.,, Târgu-J. să emită o nouă decizie privind drepturile salariale ale reclamantului începând cu data de 01.04.2010, care să aibă in vedere drepturile salariale stabilite prin sentința nr.950/2010 pronunțată de Tribunalul Gorj - Secția Conflicte de Muncă și Asigurări Sociale în dosarul nr._ .
A fost obligat pârâtul C. Economic ,,V. M.,, Târgu-J. să calculeze si să plătească reclamantului diferența dintre drepturile salariale astfel stabilite și cele deja acordate pentru perioada 01.04._11, sumele urmând a fi actualizate cu indicele de inflație la data plătii.
S-a dispus obligarea pârâtului C. L. Târgu-J. la alocarea fondurilor necesare plății acestor drepturi salariale.
S-a respins cererea reclamantului privind pretențiile aferente perioadei 14.05._11 și cererea de actualizare cu rata inflației a diferențelor de drepturi salariale solicitate pentru această perioadă, ca neîntemeiate.
Pentru a se pronunța astfel, instanța a reținut:
În ceea ce privește excepția lipsei calității procesuale pasive a pârâtului I. Școlar Județean Gorj și excepția lipsei calității procesuale pasive a pârâtei Primăriei Municipiului Târgu-J., s-au reținut următoarele :
Calitatea procesuală a părților este una din condițiile de admisibilitate a acțiunii, iar calitatea procesuală pasivă presupune identitatea dintre persoana chemată în judecată și debitorul obligației a cărei îndeplinire se cere în cauza dedusă judecății.
Raporturile juridice deduse judecății sunt raporturi specifice dreptului muncii, reclamantul învestind instanța cu soluționarea unui conflict de muncă, așa cum este definit de art.248 Codul muncii - Legea nr.53/2003 în forma în vigoare până la data de 18 mai 2011, respectiv art.231 din Codul muncii republicat, iar, în speță, I. Școlar Județean Gorj și P. Municipiului Târgu-J. nu au avut calitatea de angajator al reclamantului pentru perioada pretențiilor deduse judecății.
Parații I. Scolar Judetean Gorj și P. Municipiului Târgu-J. nu au avut nici calitatea de ordonator de credite in raport cu unitatea de învățămant angajatoare.
In acest sens s-a retinut că, în baza art.13 din O.U.G. nr.32/2001, începând cu anul 2001 finanțarea unităților de învățământ preuniversitar de stat se asigură din bugetele locale ale unităților administrativ teritoriale. Această dispoziție legală a fost reiterată și în H.G. nr.538/2001 privind aprobarea Normelor metodologice pentru finanțarea învățământului preuniversitar de stat.
De asemenea, potrivit art.16 din H.G. nr. 2192/30.11.2004 privind Normele metodologice pentru finanțarea și administrarea unităților de învățământ preuniversitar de stat, finanțarea acestor unități se asigură din bugetele locale ale unităților administrativ teritoriale în a căror rază acestea își desfășoară activitatea, de la bugetul de stat și din alte surse, potrivit legii.
Totodată, art.167 alin.1 din Legea nr. 84/1995 prevede că unitățile de învățământ preuniversitar de stat funcționează ca unități finanțate din fonduri alocate prin bugetele locale ale unităților administrativ-teritoriale pe a căror rază își desfășoară activitatea, de la bugetul de stat și din alte surse, potrivit legii.
În conformitate cu disp. art.23 alin.1 din Legea nr.215/2001, republicată și reactualizată, autoritățile administrației publice prin care se realizează autonomia locală în comune, orașe și municipii sunt consiliile locale, comunale, orășenești și municipale, ca autorități deliberative, și primarii, ca autorități executive, și, în baza art.36 alin.1 din Legea nr.215/2001, consiliul local are inițiativă și hotărăște, în condițiile legii, în toate problemele de interes local, cu excepția celor care sunt date prin lege în competența altor autorități ale administrației publice locale sau centrale, iar potrivit alin. 4 lit. a al aceluiași articol, în exercitarea atribuțiilor prevăzute la alin. 2 lit. b, consiliul local aprobă, la propunerea primarului, bugetul local, virările de credite, modul de utilizare a rezervei bugetare și contul de încheiere a exercițiului bugetar.
Prin Legea educației naționale nr.1/2011, începând cu data intrării în vigoare a acestei legi, respectiv 09.02.2011, s-a abrogat Legea 84/1995 .
Conform prevederilor art. 104 alin.2 din Legea educației naționale nr.1/2011, finanțarea de bază se asigură din bugetul de stat, din sume defalcate din taxa pe valoarea adăugată și alte venituri ale bugetului de stat, prin bugetele locale.
Așadar, consiliul local este cel în măsura sa aloce sumele necesare plății drepturilor salariale ale personalului din învățământ.
In consecință, s-a admis excepția lipsei calității procesuale pasive a paratului I. Școlar Județean Gorj și excepția lipsei calității procesuale pasive a paratei P. Municipiului Târgu-J., invocate din oficiu.
Referitor la excepția prescripției dreptului material la acțiune cu privire la pretențiile aferente perioadei 01.01._10 și cererea de actualizare cu indicele de inflație la data plății a diferențelor de drepturi salariale solicitate pentru această perioadă, invocata din oficiu, instanța a retinut că, potrivit art.166 din Codul muncii(în forma în vigoare până la data de 18 mai 2011), respectiv art. 171 din Codul muncii republicat, dreptul la acțiune cu privire la drepturile salariale, precum si cu privire la daunele rezultate din neexecutarea în totalitate sau în parte a obligațiilor privind plata drepturilor salariale se prescrie in termen de 3 ani de la data de la care drepturile erau datorate. Aceeași regulă privind prescripția dreptului la acțiune in cazul solicitării unor drepturi salariale este prevăzută de art.283 alin.1 lit.c din Codul muncii in forma in vigoare până la data de 30 aprilie 2011, respectiv art.268 alin.1 lit.c din Codul muncii republicat.
Potrivit anexei la Ordinul Ministrului Finanțelor Publice nr.86/2005, data plății salariilor pentru angajații din cadrul Ministerului Educației Naționale si a instituțiilor publice subordonate este data de 14 a lunii următoare celei pentru care se plătește salariul.
Deci, data la care erau datorate drepturile salariale reclamantului este data la care angajatorul avea obligația de a plăti salariul, obligație ce are caracter succesiv, salariul plătindu-se în fiecare lună.
În cazul obligațiilor cu executare succesivă, pentru fiecare prestație curge o prescripție deosebită(art.12 din Decretul nr.167/1958 privind prescripția extinctivă, în vigoare la data la care a început să curgă prescripția pentru pretențiile aferente perioadei 01.01._10).
Obligația lunară de a plăti salariul cadrelor didactice este afectată de un termen suspensiv de executare, situație în care prescripția începe sa curgă de la data când s-a împlinit termenul de executare(art.7 alin.3 din Decretul nr.167/1958).
Pretențiile reclamantului au fost solicitate începând cu data de 01.01.2010, iar acțiunea a fost introdusa la data de 19.04.2013, astfel că, pentru drepturile aferente perioadei 01.01._10, inclusiv actualizarea cu rata inflației la data plății a diferențelor de drepturi salariale solicitate pentru această perioadă(stingerea dreptului la acțiune privind dreptul principal stinge și dreptul la acțiune privind un drept accesoriu-art.1 alin.2 din Decretul nr.167/1958), dreptul la acțiune este prescris.
In consecință, s-a admis excepția prescripției dreptului la acțiune cu privire la pretențiile aferente perioadei 01.01._10 și cererea de actualizare cu indicele de inflație la data plății a diferențelor de drepturi salariale solicitate pentru această perioadă, invocata din oficiu.
Pe fondul cauzei, instanța a retinut că reclamantul a fost profesor la C. Economic ,,V. M.,, Târgu-J. în perioada 01.09._12, conform adeverinței nr.1312/19.03.2013 emisă de aceasta unitate de învățământ(fila 18 din dosar).
Prin sentința nr.950/2010 emisă de Tribunalul Gorj – Secția Conflicte de Muncă și Asigurări Sociale în dosarul nr._, irevocabilă prin respingerea recursului(filele 6-13 din dosar fond ), au fost obligați unitatea de învățământ parata si C. L. Târgu-J. să calculeze și să plătească reclamantului diferențele dintre drepturile salariale cuvenite în baza Legii nr.221/2008 pentru aprobarea O.G. 15/2008 si cele primite începând cu data de 01.10.2008 si pana la data de 31.12.2009, sume actualizate cu indicele de inflație la data plății.
Ordonanța de Guvern nr.15/2008 aprobată cu modificări prin Legea nr.221/2008, temeiul acordării acestor drepturi, a stabilit valoarea de 400 lei pentru coeficientul de multiplicare 1,000, utilizat ca valoare de referință pentru stabilirea drepturilor salariale ale personalului didactic din învățământ menționat în anexele nr. 1.2, 2 și 3 ale ordonanței.
De la data de 1 ianuarie 2010, potrivit art.30 alin.3 din Legea nr.330/2009, privind salarizarea unitară a personalului plătit din fonduri publice, reîncadrarea personalului s-a făcut corespunzător transelor de vechime în muncă si pe funcțiile corespunzătoare categoriei, gradului si treptei profesionale avute în luna decembrie 2009. De asemenea, art.30 alin.5 din Legea nr.330/2009 prevedea că personalul aflat în funcție la 31.12.2009 își va păstra salariul, fără a fi afectat de măsurile de reducere a cheltuielilor cu personalul din luna decembrie 2009.
Prin Decizia nr.11/2012, obligatorie pentru instanțele judecătorești în ceea ce privește problemele de drept dezlegate, potrivit dispozițiilor art. 3307 alin.4 din Codul de procedură civilă, Înalta Curte de Casație și Justiție a stabilit că: „(...)în interpretarea și aplicarea dispozițiilor art.5 alin.6 din Ordonanța de Urgenta a Guvernului nr.1/2010 privind unele masuri de reîncadrare în funcții a unor categorii de personal din sectorul bugetar si stabilirea salariilor acestora, precum si alte masuri in domeniul bugetar si ale art.30 din Legea nr.330/2009 privind salarizarea unitara a personalului plătit din fonduri publice, personalul didactic din învățământ, aflat in funcție la data de 31 decembrie 2009, are dreptul, începând cu data de 1 ianuarie 2010, la un salariu lunar calculat in raport cu salariul de baza din luna decembrie 2009, stabilit in conformitate cu Ordonanța Guvernului nr.15/2008 privind creșterile salariale ce se vor acorda in anul 2008 personalului din învătământ, aprobata cu modificări prin Legea nr.221/2008.,,. Deci, personalului didactic i s-au recunoscut drepturile rezultate din aplicarea Legii nr.221/2008, si după data de 01.01.2010.
In aplicarea Legii nr.330/2009, unitatea de învățământ pârâtă a emis o nouă dispoziție prin care a fost reîncadrat reclamantul, fără a tine însă seama de drepturile salariale rezultate din aplicarea Legii nr.221/2008.
Incepând cu data de 1 ianuarie 2011 salarizarea personalului plătit din fonduri publice a fost reglementată prin Legea nr.285/2010. Dispozițiile art.1 alin.2 din acest act normativ prevăd că, de la data de 1 ianuarie 2011, se va acorda salariul brut, sporurile aferente și celelalte elemente care fac parte, potrivit legii, din salariul brut, astfel cum au fost acordate personalului plătit din fonduri publice pentru luna octombrie 2010, majorate cu 15%. De asemenea, dispozițiile art.1 alin.3 din Legea nr.285/2010 prevăd modalitatea de stabilire a cuantumului brut al drepturilor salariale, statuând în acest sens că la calculul drepturilor salariale se va tine seama de gradul, treapta profesională, vechimea in munca, vechimea in funcție sau, după caz, în specialitate, dobândite in condițiile legii, până la data de 31 decembrie 2010. Deci, drepturile salariale ale reclamantului cuvenite in luna decembrie 2009 se mențineau si după data de 1 ianuarie 2011.
La data de 14.05.2011 a intrat în vigoare Legea nr.63/2011, care a stabilit un nou sistem de salarizare pentru personalul didactic si personalul didactic auxiliar din învățământ, ce nu a mai avut în vedere drepturile rezultate din aplicarea Legii nr.221/2008, astfel că, pentru perioada ulterioară datei de 13.05.2011 nu se mai justifică acordarea drepturilor salariale solicitate.
Prin urmare, la stabilirea drepturilor salariale ale reclamantului pentru perioada 01.04._11 trebuia sa se tina seama si de drepturile rezultate din aplicarea Legii nr.221/2008.
Potrivit prevederilor art.40 alin.2 lit. c din Legea nr. 53/2003-Codul muncii, angajatorul are obligația de a acorda salariaților toate drepturile ce decurg din lege, din contractul colectiv de muncă aplicabil și din contractele individuale de muncă, iar, conform prevederilor art.269 din Legea 53/2003 – Codul muncii anterior republicării, respectiv art. 253 din Codul muncii republicat, angajatorul este obligat, în temeiul normelor și principiilor răspunderii civile contractuale, să îl despăgubească pe salariat, în situația în care aceasta a suferit un prejudiciu material sau moral din culpa angajatorului, în timpul îndeplinirii obligațiilor de serviciu sau în legătură cu serviciul.
S-a mai retinut că, în temeiul art.161 alin.4 din Codul muncii(în forma în vigoare anterior datei de 18 mai 2011), respectiv art.166 alin.4 din Codul muncii republicat, se impune actualizarea sumelor datorate cu indicele de inflație la data plății, pentru repararea prejudiciului cauzat prin deprecierea valorii drepturilor bănești datorită devalorizării monedei naționale prin inflației.
Față de considerentele de fapt și de drept mai sus expuse s-a respins acțiunea formulata in contradictoriu cu pârâții I. Școlar Județean Gorj și P. Municipiului Târgu-J., ca fiind introdusă împotriva unor persoane lipsite de calitate procesuală pasivă, s-a respins acțiunea cu privire la pretențiile aferente perioadei 01.01._10 și actualizarea cu indicele de inflație la data plății a diferențelor de drepturi salariale solicitate pentru această perioadă, fiind prescris dreptul material la acțiune, s-a admis în parte acțiunea formulată în contradictoriu cu pârâții C. Economic ,,V. M.,, Târgu-J. și C. L. Târgu-J., se va obliga pârâtul C. Economic ,,V. M.,, Târgu-J. să calculeze si să plătească reclamantului diferența dintre drepturile salariale stabilite în conformitate cu drepturile recunoscute prin sentința nr.950/2010 pronunțată de Tribunalul Gorj - Secția Conflicte de Muncă și Asigurări Sociale în dosarul nr._ și cele deja acordate pentru perioada 01.04._11, sumele urmând a fi actualizate cu indicele de inflație la data plătii. Se va obliga pârâtul C. L. Târgu-J. la alocarea fondurilor necesare plății acestor drepturi salariale. Se va respinge cererea reclamantului privind pretențiile aferente perioadei 14.05._11 și cererea de actualizare cu rata inflației a diferențelor de drepturi salariale solicitate pentru această perioadă, ca neîntemeiate.
Împotriva acestei sentințe, în termen legal, a declarat apel pârâtul C. L. TG-J., motivând următoarele:
Potrivit dispozitivului sentinței s-a dispus admiterea acțiunii formulată de petentă, obligarea unității de învățământ să emită o nouă decizie privind stabilirea drepturilor salariale ale reclamantei pentru anul 2010 în temeiul Lg. 330/2009 decizie care să aibă în vedere drepturile salariale stabilite prin sentința nr. 951/2010, pronunțată de Tribunalul Gorj, SAecția Conflicte de Muncă și Asigurări Sociale în dosarul nr._ .
Prin definiție raporturile juridice de muncă au caracter „intuituu personae”, presupunând existența numai a două părți contractuale spre deosebire de raporturile juridice civile și cele comerciale.
Prin definiția dată de art. 10 din Codul Muncii „Contractul individual de muncă este contractul în temeiul căruia o persoană fizică, denumită salariat, se obligă să presteze munca pentru și sub autoritatea unui angajator, persoană fizică sau juridică, în schimbul unei remunerații denumită salariu" și art. 157 - (1) „Salariile se stabilesc prin negocieri individuale sau/și colective între angajator și salariați și reprezentanți ai acestora", rezultă încă o dată lipsa calității Consiliului local în ceea ce privește acordarea drepturilor salariale.
C. local nu are calitatea de a acorda drepturi salariale personalului din învățământ, deoarece nu are calitatea de angajator în contractul individual de muncă și nu este nici semnatar al contractului colectiv de muncă, care este, conform art. 236 - „convenția încheiată în formă scrisă între angajator sau organizația tronată, pe de o parte și salariați, reprezentați prin sindicate ori în alt mod prevăzut de lege, de cealaltă parte, în care se stabilesc clauze privind condițiile de muncă, salarizare, precum și alte drepturi și obligații ce decurg raporturile de muncă".
Mai mult decât atât, C. L. nu are un buget propriu, nu are conturi în bancă și cu atât mai puțin un patrimoniu, deci nu poate avea capacitate de exercițiu într-o astfel de cauză .
Calitatea de angajator, așa cum este definită această noțiune la art. 10 și art. 14 din Legea nr. 53/2003 Codul Muncii, o are numai directorul unității de învățământ cu personalitate juridică, în speță unitatea de învățământ cu personalitate juridică, în speță unitatea de învățământ.
Conform art. 104 din Legea 1/2011, finanțarea unităților de învățământ preuniversitar se asigură din bugetul de din sume defalcate din taxa pe valoarea adăugată și alte venituri ale bugetului de stat, prin bugetele local, pentru:,,a) cheltuielile cu salariile, sporurile, indemnizațiile și alte drepturi salariale în bani, stabilite prin lege precum contribuțiile aferente acestora."
A învederat, totodată, că în același sens erau și prevederile legislației anterioare și anume: art. 16 din H.G. nr. 2192/2004 pentru aprobarea Normelor metodologice privind finanțarea și administrarea unităților de învățământ preuniversitar de stat și art. 167, alin. 1 din Legea învățământului nr. 84/1995, C. local având rol de intermediar și doar distribuie aceste sume alocate de bugetul de stat pentru învățământ
Mai mult, conform art. 167, alin. 13 și 14 din Legea învățământului nr. 84/1995 prevedea:
„ (13) Finanțarea de bază și finanțarea complementară a unităților de învățământ se face pe bază de contract, întocmit conform normelor metodologice pentru finanțarea învățământului preuniversitar, încheiat între directorul unității de învățământ preuniversitar și primarul localității în a cărei rază teritorială se află unitatea de învățământ. Contractul se încheie în maxim 30 de zile de la data aprobării bugetului local. Sumele reprezentând finanțarea de bază și finanțarea complementară se înscriu în bugetul de venituri și cheltuieli.
(14) Bugetul de venituri și cheltuieli se întocmește anual, de fiecare unitate de învățământ preuniversitar de stat, conform normelor metodologice de finanțare a învățământului preuniversitar, se aprobă și se execută potrivit prevederilor legale în vigoare."
Din prevederile de mai sus, consideră că obligația de calculare a salariilor revine fiecărei unități le învățământ, C. local alocând aceste sume în mod global, în cuantumul solicitat de unitățile de învățământ prin bugetul de cheltuieli prezentat.
Prin urmare, C. L. al Municipiului Târgu Jiu, nu poate plăti drepturi salariale cadrelor didactice sau nedidactice din învățământul preuniversitar, deoarece nu-i incumbă o atare obligație, nici în considerarea unui acord contractual și nici în virtutea legislației în vigoare.
Mai mult decât atât, C. L. al Municipiului Târgu Jiu este în imposibilitate să calculeze drepturile salariale sau de altă natură ale personalului din învățământ, atât timp cât nu deține nici cele mai mici date cu privire la persoana reclamantului, respectiv dacă este cadru didactic, ce grad are, daca este director, contabil sau altceva, dacă lucrează cu normă întreagă sau nu, dacă are ore suplimentare, concedii medicale sau de altă natură.
A mai arătat că nici în ceea ce privește obligarea Consiliului L. al Municipiului Târgu Jiu să aloce sumele necesare plății drepturilor solicitate, aceasta nu poate fi primită, deoarece nu există nici un fel de raport juridic între reclamant și consiliul local, iar, potrivit legii, contravaloarea acestor drepturi se asigură din bugetul de stat, din sume defalcate din taxa pe valoarea adăugată și alte venituri ale bugetului de stat, prin bugetele locale.
In ceea ce privește o eventuală apărare pe fondul cauzei, arată pârâtul că este în imposibilitatea de a o formula, tocmai pentru motivele prezentate mai sus.
Solicită admiterea apelului, modificarea sentinței atacate în sensul respingerii acțiunii.
Legal citați intimații nu au depus întâmpinare.
Analizând apelul formulat se constată că este nefondat pentru considerentele următoare;
Potrivit art. 167 din legea nr. 84/1995, Legea Învățământului, unitățile de învățământ preuniversitar de stat funcționează ca unități finanțate din fonduri alocate prin bugetele locale ale unităților administrativ-teritoriale pe a căror rază își desfășoară activitatea, de la bugetul de stat și din alte surse, potrivit legii.
Potrivit alin.2 finanțarea unităților de învățământ preuniversitar de stat cuprinde: finanțarea de bază și finanțarea complementară.
Potrivit alin.3 din aceeași lege, finanțarea de bază asigură desfășurarea în condiții normale a procesului de învățământ la nivel preuniversitar, conform standardelor naționale. Finanțarea de bază se asigură prin bugetele locale ale unităților administrativ-teritoriale de care aparțin unitățile de învățământ, din sumele defalcate din unele venituri ale bugetului de stat și din alte venituri ale bugetelor locale.
A..4 prevede că finanțarea complementară asigură cheltuieli de capital, cheltuieli sociale și alte cheltuieli asociate procesului de învățământ. Finanțarea complementară se asigură din bugetele locale și din alte surse, potrivit legii.
(5) Finanțarea de bază cuprinde următoarele categorii de cheltuieli:
a) cheltuieli de personal;
b) cheltuieli materiale și servicii;
c) cheltuieli cu perfecționarea profesională, cu excepția cheltuielilor care se suportă de la bugetul de stat;
d) cheltuieli pentru transportul elevilor;
e) cheltuieli pentru navetă, respectiv cele 6 călătorii pe calea ferată prevăzute de lege, pentru cadrele didactice de predare și didactice auxiliare.
Aceleași prevederi au fost preluate și prin Legea. nr.1/2011, care, prin art. 104 prevede că finanțarea de bază asigură desfășurarea în condiții normale a procesului de învățământ la nivel preuniversitar, conform standardelor naționale. 2) Finanțarea de bază se asigură din bugetul de stat, din sume defalcate din taxa pe valoarea adăugată și alte venituri ale bugetului de stat, prin bugetele locale, pentru următoarele categorii de cheltuieli: cheltuielile cu salariile, sporurile, indemnizațiile și alte drepturi salariale în bani, stabilite prin lege, precum și contribuțiile aferente acestora;
De asemenea, HG. Nr. 1395/2010, prevede că Finanțarea cheltuielilor cu salariile stabilite prin lege, precum și contribuțiile aferente acestora, pentru unitățile de învățământ preuniversitar de stat, se face pe baza standardelor de cost pe elev/preșcolar.
(2) Standardele de cost pe elev/preșcolar se determină, pentru fiecare nivel de învățământ, filieră, profil, specializare/domeniu, în funcție de numărul de elevi, de limba de predare, de alți indicatori specifici de învățământ și de mediul urban/rural.
(3) Finanțarea cheltuielilor prevăzute la alin. (1) se asigură prin bugetele locale ale unităților administrativ-teritoriale de care aparțin unitățile de învățământ, din sumele defalcate din taxa pe valoarea adăugată.
Din toate aceste prevederi legale, reiese că apelantul are atribuții în ce privește finanțarea cheltuielilor de personal din unitățile de învățământ preuniversitar, astfel că excepția lipsei calității procesuale pasive invocate de către apelant, este nefondată.
Faptul că aceste sume se alocă de la bugetul de stat, nu face ca apelanul să nu aibă calitate procesuală pasivă în prezenta cauză, sumele respective alocându-se, așa cum prevăd textele normative invocate, prin bugetele locale.
De asemenea, faptul că reclamantul nu are un contract de muncă cu apelantul și că stabilirea organigramei nu intră în atribuția acestuia nu are relevanță în cauză, cât timp, așa cum s-a arătat, recurentul are atribuții în ceea ce privește derularea procesului de alocare și plata drepturilor salariale ale personalului din unitățile de învățământ de pe raza sa administrativă.
Pentru aceste considerente, în baza art. 480 alin. 1 Cod procedură civilă, apelul va fi respins ca nefondat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge, ca nefondat, apelul declarat de pârâtul C. L. al Municipiului Tg J., împotriva sentinței civile nr.4362/19.09.2013, pronunțată de Tribunalul Gorj – Secția conflicte de muncă și asigurări sociale în dosarul nr._, în contradictoriu cu intimatul reclamant C. C. T. și intimații pârâți C. C. V. M., P. Tg J. și I. Școlar Județean Gorj.
Decizie definitivă.
Pronunțată în ședința publică, azi, 12.02.2014.
Președinte,Judecător,
C. T. L. E. Grefier,
I. B.
Red jud. / C. T.
23.feb.2014
Tehn. red. I.C. / 7 ex
Jud. fond DC P.
| ← Solicitare drepturi bănești / salariale. Decizia nr.... | Solicitare drepturi bănești / salariale. Hotărâre din... → |
|---|
