Contestaţie decizie de concediere. Decizia nr. 1425/2015. Curtea de Apel CRAIOVA
| Comentarii |
|
Decizia nr. 1425/2015 pronunțată de Curtea de Apel CRAIOVA la data de 18-03-2015 în dosarul nr. 820/101/2014
Dosar nr._
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL CRAIOVA
SECȚIA I CIVILĂ
DECIZIE Nr. 1425
Ședința publică de la 18 Martie 2015
Completul compus din:
PREȘEDINTE T. Ț.
Judecător M. P.
Grefier C. C.
x.x.x.
Pe rol. judecarea apelului declarat de S. PORȚILE F. în numele membrului de sindicat contestator V. C. D., cu domiciliul ales la SCA G., N., P., din București, sect. 4, ., ., . civile nr. 5396 din 04 decembrie 2014, pronunțată de Tribunalul M. în dosar nr._, în contradictoriu cu intimata pârâtă S. DE S. HIDROENERGETICE HIDROSERV S.A., cu sediul în București, ., nr. 3, .. 2, având ca obiect contestație decizie de concediere Decizia nr.102/30.01.2014.
La apelul nominal făcut în ședința publică, a răspuns consilier juridic C. T., reprezentând-o pe intimata pârâtă S. DE S. HIDROENERGETICE HIDROSERV SA, lipsind apelantul contestator V. C. D. reprezentat de S. PORȚILE F..
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei, după care Curtea, constatând cauza în stare de soluționare, a acordat cuvântul asupra apelului.
Consilier juridic C. T., pentru intimata pârâtă, a arătat că intimata nu mai înțelege să susțină excepția privind lipsa semnăturii de pe cererea de apel.
Pe fondul cauzei, a arătat că prin cererea de apel au fost invocate motive noi, ce nu se regăsesc în hotărârea atacată.
A mai arătat că S. a avut cunoștință de aceste concedieri colective, așa cum rezultă și din minuta nr. 3113/2013 aflată la dosarul de fond, iar societatea a respectat toate etapele legale. S. a fost cel care a tergiversat aceste cauze, iar examinarea celor care au avut funcții de conducător auto a fost sabotată tot de Sindicat, acesta determinându-i pe angajați să nu se prezinte și să obțină în acest fel nota „1”.
A solicitat respingerea apelului ca neîntemeiat. A depus concluzii scrise.
CURTEA:
Asupra apelului de față:
La data de 05.02.2014 s-a înregistrat pe rolul instanței contestația formulată de S. „Porțile de F.” Dr.Tr.S. în numele și pentru membrul de sindicat V. C.- D. prin care a chemat în judecată pe intimata S. Hidroelectrica – Serv SA București solicitând ca prin hotărâre judecătorească să se dispună: anularea deciziei de concediere nr.102/30.01.2014, repunerea părților în situația anterioară emiterii deciziei, respectiv reintegrarea membrului de sindicat în funcția deținută anterior, obligarea intimatei la plata unei despăgubiri egale cu salariile indexate, majorate și reactualizate și cu celelalte drepturi de care ar fi beneficiat până la reintegrarea efectivă pe post, obligarea intimatei la actualizarea despăgubirilor solicitate cu dobânda legală, precum și cu rata inflației, cu cheltuieli de judecată.
Prin sentința nr.5396 din 2.12.2014 pronunțată de tribunalul M. în dosarul nr._, s-a respins contestația formulată de S. „Porțile de F.” Tr. S. cu sediul ales la SCA G., N., P. din București, ., . în numele membrului de sindicat V. C. - D. - în contradictoriu cu intimata S. de S. Hidroenergetice Hidroserv SA (fostă Hidroelectrica Serv SA) -CUI_, J_, cu sediul în București, ..3, etj.3-5, sector 2.
S-a reținut că prin decizia nr.102/30.01.2014 emisă de intimata S. Hidroelectrica Serv SA (actuala S. de S. Hidroenergetice Hidroserv SA) - Sucursala pentru Reparații și S. Porțile de F. s-a dispus în baza art.65, 68 și următoarele Codul muncii încetarea contractului individual de muncă al contestatorului începând cu data de 31.01.2014 pentru motive ce nu țin de persoana salariatului, ca urmare a concedierii colective.
Din cuprinsul deciziei rezultă că motivele care au determinat concedierea sunt detaliate în Programul de Restructurare și Reorganizare a . aprobat prin Hotărârea A. nr. 1/12.11.2013, pentru a avea ca efect reducerea cheltuielilor și creșterea veniturilor, unitatea fiind nevoită să reducă personalul prin desființarea unor posturi de natura celui ocupat de contestator generate în principal de: reducerea activității de mentenanță determinată de reducerea uneori drastică a activității în unele compartimente și riscul de a nu putea plăti întreg personalul, dificultăți în a plăti facturile la furnizorii de produse, servicii și utilități, dificultăți în a plăti contribuțiile la bugetul de stat, dificultăți în a asigura sursele financiare pentru plata salariilor și creditelor.
Prin contestația dedusă judecății se solicită anularea deciziei 102/2014 cu consecința repunerii părților în situația anterioară emiterii deciziilor, invocându-se lipsa cauzei reale și serioase a motivelor care au condus la concedierea contestatorului, neîndeplinirea obligațiilor privind consultarea sindicatelor conforma art.69 Codul muncii, precum și nerespectarea disp. art.69 alin.3 Codul muncii referitoarea la realizarea obiectivelor de performanță de către salariatul concediat.
Analizând decizia de concediere sub aspect formal Tribunalul a reținut că potrivit art.76 Codul muncii „Decizia de concediere se comunică salariatului în scris și trebuie să conțină în mod obligatoriu: motivele care determină concedierea, durata preavizului, criteriile de stabilire a ordinii de priorități, conform art. 69 alin. (2) lit. d), numai în cazul concedierilor colective, lista tuturor locurilor de muncă disponibile în unitate și termenul în care salariații urmează să opteze pentru a ocupa un loc de muncă vacant, în condițiile art.64 ”.
În raport de dispozițiile legale enunțate se constată că decizia contestată cuprinde toate elementele prevăzute de Codul muncii, respectiv motivele care au determinat concedierea – art.3 din decizie, durata preavizului – art.1 din decizie, precum și criteriul aplicat la stabilirea ordinii de prioritate la concediere - art.4 din decizie, lista locurilor de muncă disponibile în cadrul societății, anexată deciziei de concediere - art.5 din decizie.
Cât privește motivele concrete invocate de contestator, instanța a reținut următoarele:
La data de 05.08.2013 a luat ființă . București prin fuziunea prin contopire a celor 8 societăți Hidroserv (Bistrița, Cluj, Curtea de Argeș, Hațeg, Porțile de F., Râmnicu V., S. și Slatina), societate care a preluat toate drepturile și obligațiile filialelor care au dobândit statut de sucursală, devenind desmembrăminte fără personalitate juridică în cadrul noii societăți.
Ulterior, . București și-a schimbat denumirea în S. de S. Hidroenergetice Hidroserv SA conform hotărârii nr.7/25.09.2014 emisă de intimată și certificatului de înregistrare ._/08.10.2014 emis de Oficiul Registrului Comerțului de pe lângă Tribunalul București.
Anterior înființării societății intimate, la data de 09.01.2013 a avut loc o întâlnire între administratorul judiciar al . . filialelor Hidroserv și sindicatele din cadrul filialelor, discutându-se, printre altele, reorganizarea prin fuziune a filialelor Hidroserv, părțile agreând începerea programelor de restructurare în perspectiva fuziunii, inclusiv reducerea numărului de personal existent cu 500 persoane până la finele trimestrului I al anului 2013, hotărându-se ca fiecare filială Hidroserv să analizeze și să dispună măsurile legale de reducere a costurilor, inclusiv cu forța de muncă.
Prin nota de informare nr.3196/29.04.2013 S. „Porțile de F.” a fost înștiințat cu privire la principalele aspecte legate de fuziune (a cărei declanșare a fost aprobată la nivelul filialei „Porțile de F.” prin Hotărârea A. 11/14.12.2012) și cu privire la consecințele juridice, economice și sociale ale transferului pentru salariați.
Având în vedere această notă de informare, la data de 27.06.2013 a avut loc o ședință la sediul intimatei la care au participat reprezentanții administrației și ai sindicatului și cu această ocazie s-a estimat o reducere a numărului de personal la aproximativ 500 salariați și s-a hotărât întreprinderea tuturor demersurilor pentru reducerea la maxim a numărului de personal, prin alte modalități decât concedierea colectivă, respectiv prin pensionări, încetarea contractelor individuale de muncă prin acordul părților; rezultatul întâlnirii din data de 27.06.2013 a fost consemnat în procesul verbal nr.2 încheiat la aceeași dată.
Urmare a acestui proces verbal, prin adresa nr.5647/30.07.2013, . F.” SA anunța ITM M. și AJOFM M. că administrația și sindicatul, cu ocazia derulării procedurii de disponibilizare, au hotărât de comun acord întreprinderea tuturor demersurilor pentru reducerea la maxim a numărului de personal prin alte modalități decât concedierea colectivă, respectiv: prin pensionări, încetarea contractelor individuale de muncă pe perioadă determinată și prin acordul părților, comunicându-se încetarea procesului de disponibilizare colectivă.
Din cuprinsul acestei adrese rezultă fără dubiu că intenția părților a fost luarea tuturor măsurilor pentru reducerea la maxim a numărului salariaților, debutând acest proces prin alte modalități decât concedierea colectivă și, față de aceste măsuri inițiale, la acel moment s-a apreciat că încetează procesul de disponibilizare colectivă.
Ulterior, la data înființării societății rezultate prin fuziune s-a constatat că din cele 8 societăți care au fuzionat, 2 dintre acestea -. F. și . au finalizat măsurile privind reducerea numărului de salariați până la data fuziunii.
Așa fiind, s-a apreciat că se impun în continuare măsuri de concediere colectivă în cadrul celor 2 unități menționate, situație în care s-a solicitat punctul de vedere al Ministerului Muncii Familiei și Protecției Sociale și Persoanele Vârstnice cu privire la o nouă aprobare a programului de restructurare (conform adresei nr.745/07.10.2013)
Prin adresa nr._/30.10.2013 Ministerul Muncii a comunicat că se impune o nouă aprobare a programului de restructurare pentru noua societate în vederea continuării disponibilizărilor de personal nefinalizate de societățile care au fuzionat.
Ca urmare, prin Hotărârea Adunării Generale a Acționarilor nr. 1/12.11.2013 a fost aprobat programul de reorganizare a societății Hidroelectrica Serv S.A. în vederea continuării restructurării Sucursalei pentru Reparații și S. Porțile de F. și Sucursalei Slatina, program care conține și măsuri de concediere colectivă.
Din cuprinsul acestui program de restructurare rezultă că a fost analizată situația societății Hidroserv Porțile de F. din punct de vedere economico - financiar pe anii 2012-2013 sub aspectul activelor și pasivelor/ veniturilor și cheltuielilor ; de asemenea, s-au analizat măsurile de reducere a cheltuielilor activității curente a sucursalei constând în esență în suspendarea unor drepturi pe anul 2013, renegocierea unor drepturi de natură salarială prevăzute în contractul colectiv de muncă și, în raport de lucrările contractate, s-a apreciat că numărul de personal, din perspectiva numărului de lucrări, este foarte mare și trebuie corelat cu necesitățile obiective ale societății dar și cu posibilitățile financiare de plată a acestora, apreciindu-se că se impune reducerea personalului.
Așa fiind, se constată că prin programul de restructurare s-a făcut o analiză a dificultăților economice ale societății intimate, dificultăți care au determinat organele de conducere să ia măsura desființării unor posturi din organigrama societății, respectiv măsura concedierii salariaților ale căror posturi au fost desființate, tocmai pentru a preîntâmpina consecințe mai grave.
Potrivit art. 65 alin.1 și 2 Codul muncii „Concedierea pentru motive care nu țin de persoana salariatului reprezintă încetarea contractului individual de muncă determinată de desființarea locului de muncă ocupat de salariat, din unul sau mai multe motive fără legătură cu persoana acestuia. Desființarea locului de muncă trebuie să fie efectivă și să aibă o cauză reală și serioasă”.
În raport de aceste dispoziții legale rezultă că desființarea locului de muncă este efectivă când este suprimat din structura funcțional - organizatorică a angajatorului, evidențiată în statul de funcții și în organigramă și implică cu necesitate caracterul definitiv al suprimării.
Cauza este reală atunci când prezintă un caracter obiectiv, fiind impusă de dificultăți economice sau de transformări tehnologice și este serioasă când are la bază studii temeinice vizând îmbunătățirea activității/ se impune din necesități evidente privind îmbunătățirea activității și nu disimulează realitatea.
Față de dispozițiile art.65 Codul muncii se apreciază că desființarea locului de muncă ocupat de contestator a fost cauzată de un motiv obiectiv, fără legătură cu persoana acestuia, desființarea postului impunându-se cu necesitate pentru anumite rațiuni legate de eficientizarea activității având la bază analize de date și indicatori, măsura restructurării vizând întreaga societate, ci nu numai anumite compartimente sau sucursale așa cum se susține prin contestație.
În cauză nu poate fi primită susținerea contestatorului potrivit căreia cauza reală și serioasă a concedierii a avut în vedere vechea societate care a fuzionat, ci nu situația de la nivelul Hidroelectrica Serv SA.
În acest sens s-a reținut că . nou înființată a preluat ansamblul drepturilor și obligațiilor fostei filiale, iar prin programul de restructurare aprobat prin Hotărârea A. nr.1/2013 se are în vedere situația acestei filiale analizată din perspectiva societății rezultate prin fuziune.
De asemenea, nu pot fi reținute apărările formulate de avocatul Sindicatului „Porțile de F.” Tr. S. referitoare la caracterul real și serios al cauzei concedierii, invocându-se în acest sens onorariul mare al administratorului judiciar, profitul realizat de intimată în anul 2013, în sprijinul acestor apărări invocându-se informații apărute în diverse publicații - conform extraselor de ziar anexate, filele 564, 565 dosar.
Față de aceste susțineri, instanța a reținut că analiza cauzei reale și serioase se raportează la documente oficiale, în speță programul de restructurare. Referitor la acest program s-a constatat că S. „Porțile de F.” a contestat hotărârea A. nr.1/2013 prin care a fost aprobat programul de restructurare, fiind înregistrat dosarul nr._ pe rolul Tribunalului București, ulterior sindicatul renunțând la judecată în această cauză.
Așa fiind, s-a apreciată că în prezenta cauză, în raport de obiectul învestirii, instanța de conflicte de muncă nu are competența de a analiza conținutul programului de restructurare și de a cenzura strategia managerială a societății intimate raportată la resursele financiare, apreciindu-se că aceasta este o chestiune de oportunitate a angajatorului.
În raport de cele expuse s-a apreciat că măsura concedierii contestatorului a avut la bază o cauză reală și serioasă, așa cum rezultă din înscrisurile depuse la dosar.
Cât privește motivul privind neîndeplinirea obligației de consultare a sindicatelor, Tribunalul a reținut următoarele:
În art.69-72 Codul muncii este expusă procedura care trebuie urmată în situația în care se efectuează concedieri colective.
Potrivit art.69 alin.1, 2 Codul muncii se prevede că „ În cazul în care angajatorul intenționează să efectueze concedieri colective, acesta are obligația de a iniția, în timp util și în scopul ajungerii la o înțelegere, în condițiile prevăzute de lege, consultări cu sindicatul sau, după caz, cu reprezentanții salariaților, cu privire cel puțin la: metodele și mijloacele de evitare a concedierilor colective sau de reducere a numărului de salariați care vor fi concediați; atenuarea consecințelor concedierii prin recurgerea la măsuri sociale care vizează, printre altele, sprijin pentru recalificarea sau reconversia profesională a salariaților concediați.
În perioada în care au loc consultări, potrivit alin. (1), pentru a permite sindicatului sau reprezentanților salariaților să formuleze propuneri în timp util, angajatorul are obligația să le furnizeze toate informațiile relevante și să le notifice, în scris, următoarele: numărul total și categoriile de salariați; motivele care determină concedierea preconizată; numărul și categoriile de salariați care vor fi afectați de concediere;criteriile avute în vedere, potrivit legii și/sau contractelor colective de muncă, pentru stabilirea ordinii de prioritate la concediere; măsurile avute în vedere pentru limitarea numărului concedierilor; măsurile pentru atenuarea consecințelor concedierii și compensațiile ce urmează să fie acordate salariaților concediați, conform dispozițiilor legale și/sau contractului colectiv de muncă aplicabil; data de la care sau perioada în care vor avea loc concedierile;termenul înăuntrul căruia sindicatul sau, după caz, reprezentanții salariaților pot face propuneri pentru evitarea ori diminuarea numărului salariaților concediați”.
Art. 70 Codul muncii prevede că „Angajatorul are obligația să comunice o copie a notificării prevăzute la art. 69 alin. (2) inspectoratului teritorial de muncă și agenției teritoriale de ocupare a forței de muncă la aceeași dată la care a comunicat-o sindicatului sau, după caz, reprezentanților salariaților”.
De asemenea, în art. 71 același cod se prevede că „S. sau, după caz, reprezentanții salariaților pot propune angajatorului măsuri în vederea evitării concedierilor ori diminuării numărului salariaților concediați, într-un termen de 10 zile calendaristice de la data primirii notificării. Angajatorul are obligația de a răspunde în scris și motivat la propunerile formulate potrivit prevederilor alin. (1), în termen de 5 zile calendaristice de la primirea acestora”.
În raport de dispozițiile legale citate se constată că intimata a respectat aceste prevederi referitoare la informarea/consultarea sindicatelor în procedura concedierii colective, întrucât intenția de concediere colectivă a angajatorului s-a materializat prin notificarea nr.1475/12.11.2013 adresată Sindicatului „Porțile de F.”, la aceeași dată fiind notificat în scris și AJOFM și ITM.
Notificarea cuprinde toate elementele prevăzute de art. 69 alin.2 Codul muncii, la finalul acesteia solicitându-se sindicatului să participe la consultări pentru a se ajunge la o înțelegere privind concedierea colectivă.
În urma acestei notificări, între S. „Porțile de F.” și . s-a purtat o corespondență, în acest sens fiind adresa nr.127/22.11.2013 emisă de sindicat din care rezultă că a primit notificarea nr.1475/12.11.2013; prin această adresă sindicatul arată că din notificarea rezultă că se comunică decizia de concediere din partea angajatorului, ci nu intenția de concediere.
Ulterior între administrație și sindicat a avut loc o întâlnire în data de 26.11.2013 și cu această ocazie sindicatul a insistat asupra faptului că nu i s-a comunicat intenția de concediere, ci decizia finală de concediere colectivă, precizând că anunțarea intenției de concediere trebuia adusă la cunoștință prin stabilirea unei date și a unui loc pentru consultări. Cu această ocazie sindicatul a susținut că la aceste consultări ar fi putut veni cu propuneri pentru diminuarea disponibilizărilor, propuneri care însă nu au fost formulate; rezultatele întâlnirii din data de 26.11.2013 au fost consemnate în procesul verbal încheiat la acea dată.
Față de faptul că sindicatul nu a avansat propuneri în acest sens, prin notificarea nr. 1774/28.11.2013 angajatorul a notificat decizia de concediere la Inspectoratul Teritorial de Muncă, la Agenția Teritorială de Ocupare a Forțelor de Muncă și Sindicatului „ Porțile de F.” Tr. S. în conformitate cu disp. art.72 Codul muncii.
Cât privește apărările Sindicatului „ Porțile de F.” Tr. S. în sensul că intimata nu a respectat disp. ar.69 alin.1 Codul muncii referitoare la consultarea sindicatului se apreciază că sunt neîntemeiate, deoarece așa cum s-a arătat anterior, aceste consultări au avut loc în data de 26.11.2013. Faptul că prin notificarea 1475/12.11.2013 nu s-a indicat data, ora și locul consultărilor nu poate conduce la concluzia că nu au avut loc întâlniri, cât timp reprezentanții patronatului și sindicatului s-au întâlnit, iar împrejurarea că aceste consultări nu s-au finalizat în sensul dorit de sindicat, nu înseamnă încălcarea de către angajator a disp. art.69 alin.1 Codul muncii .
În ceea ce privește cel de-al treilea motiv referitor la nerespectarea disp. art.69 alin.3 Codul muncii în sensul că nu a existat o evaluarea a realizării obiectivelor de performanță a contestatorului, respectiv că s-au încălcat dispozițiile de selecție a personalului, instanța reține următoarele:
În cauză nu se contestă desființarea locului de muncă ocupat de contestator, ci selecția personalului ce urma să fie disponibilizat, urmând ca numai acest aspect să fie analizat.
În acest sens, s-a reținut că potrivit deciziei de concediere din cadrul sucursalei nu s-au desființat toate posturile de natura celui ocupat de contestator - conducător auto în cadrul Serviciului Transport - iar criteriul aplicat la stabilirea ordinii de prioritate la concediere în cazul acestuia a fost experiența redusă în domeniul propriu de activitate și gradul scăzut de încărcare dovedit cu foile de parcurs.
În art.4.111 din contractul colectiv la nivel de unitate s-a prevăzut că aplicarea efectivă a reducerilor de personal în raport de posturile ce se desființează se va face obligatoriu pe posturi de aceeași natură, în următoarea ordine: a) salariații care cumulează două sau mai multe funcții, pentru una din funcții, respectiv cea care nu este funcție de bază: b) salariații care cumulează pensia pentru limită de vârstă cu salariul: c) salariații care îndeplinesc condițiile pentru pensionare pentru limită de vârstă: d) salariatul care este patron, asociat, administrator al unei firme private cu capital privat; e) salariații care îndeplinesc condițiile de pensionare anticipate; f) salariații cu aprecieri minimale privind competența pe categorii profesionale.
În alin. 2 al aceluiași articol se prevede că dacă după aplicarea măsurii desfacerii contractului individual de muncă al persoanelor care se încadrează în prevederile alineatului precedent, numărul de posturi ce urmează a fi desființate nu a fost acoperit, pentru restul vor fi avute în vedere următoarele criterii minimale: a) daca măsura ar putea afecta ambii soți care lucrează in aceeași unitate se va putea desface contractual individual de munca doar unuia dintre ei, conform opțiunii acestora; b) măsura să nu afecteze mai întâi persoane care au copii în întreținere; c) salariatul care este unic întreținător de familie.
În raport de criteriul reținut prin decizia de concediere și având în vedere criteriile prevăzute în contractul colectiv, contestatorul a susținut că selecția a avut caracter aleatoriu, respectiv că au existat mai multe liste de persoane concediate, fără nici un criteriu în întocmirea listei finale care a stat la baza concedierii.
Instanța a apreciat că aceste susțineri sunt neîntemeiate, deoarece prin adresa nr.1694/25.11.2013 s-a arătat că lista persoanelor ce urmează a fi disponibilizate poate fi consultată la data de 26.11.2013, ora 1400, la sediul sucursalei.
Prin decizia nr.67/21.11.2013 s-a constituit comisia de examinare pentru aprecierea competenței salariaților în scopul realizării reducerilor de personal în cazul posturilor similare, în art.11 prevăzându-se că aprecierea competențelor salariaților va avea loc în intervalul 25 - 27.11.2013 prin examinare pe baza testului grilă și aprecierea gradului de încărcare a fiecărui salariat.
În raport de cronologia înscrisurilor rezultă că lista persoanelor ce urmau să fie concediate a fost întocmită înainte de finalizarea procesului de examinare.
Referitor la criteriile de selecție aplicate de intimată, respectiv neefectuarea evaluării realizării obiectivelor de performanță, Tribunalul a constatat că în programul de restructurare (partea finală) aprobat prin Hotărârea A. nr.1/2013 s-a precizat că la aplicarea efectivă a reducerilor de personal se va analiza gradul de ocupare a fiecărui salariat, pregătirea și competența profesională dovedite prin rezultate profesionale sau examen la propunerea conducătorului ierarhic.
Programul de restructurare a fost comunicat Sindicatului „Porțile de F.” prin notificarea nr.1475/12.11.2013 înregistrată la acesta sub nr.18/13.11.2013.
Deși art.69 alin.3 Codul muncii raportat la art.69 alin.2 lit. d același cod reglementează departajarea salariaților la concedierea colectivă după criteriul profesional al realizării obiectivelor de performanță, nu există o obligație legală imperativă referitoare la o anumită modalitate de realizare a acestei evaluări, ci la utilizarea unui criteriu unitar de alegere a salariaților, fie după rezultatele verificării profesionale periodice, fie organizând și aplicând o procedură de evaluare pentru stabilirea ordinii de prioritate la concediere.
În acest sens se constată că art. 17 alin. 3 Codul muncii prevede că persoana selectată în vederea angajării va fi informată cu privire la criteriile de evaluare a activității profesionale a salariatului aplicabile la nivel de angajator, iar în art. 40 alin. 1 lit. f din același cod se prevede că angajatorul are dreptul să stabilească obiectivele de performanță individuală, precum și criteriile de evaluare a realizării acestora.
În raport de aceste dispoziții legale se constată că momentul care se are în vedere referitor la informarea salariatului cu privire la criteriile de evaluare este cel al încheierii contractului individual de muncă, respectiv perioada derulării acestuia, neputând fi invocată lipsa acestora la momentul încetării contractului individual de muncă, cum este cazul în speță.
Față de faptul că nu s-au stabilit obiective de performanță individuale, respectiv criterii de realizare a acestora, angajatorul a optat pentru o procedură de evaluare în vederea stabilirii ordinii de prioritate de concediere prin examinarea salariaților .
Așa cum s-a arătat anterior prin decizia nr.67/21.11.2013 s-a dispus constituirea comisiilor de examinare pentru aprecierea competenței salariaților pentru fiecare secție în care urmau să se efectueze disponibilizări.
Prin adresa nr. 2702/25.11.2013 s-a adus la cunoștința salariaților din cadrul Serviciului Transport data, locul și ora la care va avea loc examinarea, însă la testare contestatorul nu s-a prezentat, fiind notat cu nota 1, conform procesului verbal nr. 2738/26.11.2013.
Față de faptul că contestatorul nu s-a prezentat la examinarea organizată în vederea selectării personalului ce urma să fie disponibilizat, angajatorul, în vederea departajării salariaților care urmau să fie concediați, a aplicat criteriul referitor la gradul de ocupare a fiecărui salariat, pregătirea și competența profesională dovedite prin rezultate profesionale, criteriu prevăzut în programul de restructurare.
Așa cum s-a arătat acest program a fost comunicat sindicatului la momentul înaintării notificării nr.1475/12.11.2013, iar sindicatul nu a făcut nicio opoziție cu privire la criteriile de selecție a personalului .
Referitor la contestator intimata a avut în vedere experiența redusă a acestuia în domeniul propriu de activitate și gradul scăzut de încărcare dovedite cu extrasele Revisal, fișa activității zilnice pentru autovehicule, folie de parcurs ( filele 334 -352, 387-563 dosar).
Cât privește susținerea avocatului Sindicatului „Porțile de F.” Tr. S. formulată cu ocazia dezbaterilor pe fondul cauzei, în sensul că fișa de încărcare trebuia să existe la momentul emiterii deciziei de concedieri, ci nu ulterior,se constată că intimata a avut în vedere înscrisuri din anul 2013 referitoare la activitatea contestatorului - fișa activității zilnice pentru autovehicule, foi de parcurs.
De asemenea, nu poate fi primită susținerea aceluiași avocat în sensul că, criteriul de selecție aplicat în cazul contestatorului este subiectiv, întrucât această posibilitate de departajare a salariaților a fost prevăzută în programul de restructurare (gradul de ocupare care în cazul contestatorului – conducător auto a fost numărul de kilometri parcurși )și poate fi avută în vedere din perspectiva desființării locului de muncă ca și componentă a prerogativei angajatorului de a stabili organizarea și funcționarea unității conform art.40 alin.1 lit a Codul muncii, în vederea dimensionării personalului raportat la nevoile reale ale societății.
Cât privește faptul că contestatorul este unicul întreținător de familie (conform înscrisurilor depuse la filele 567-571 dosar: adeverința nr._/2014 emisă de AJOFM M., certificat de căsătorie, 3 certificate de naștere) și potrivit contractului colectiv de muncă nu putea fi concediat, s-a constatat că această apărare nu poate fi reținută deoarece potrivit art. 69 alin.3 Codul muncii criteriile avute în vedere potrivit legii sau contractului colectiv de muncă pentru stabilirea ordinii de prioritate la concediere se aplică pentru departajarea salariaților după evaluarea obiectivelor de performanță, iar în speță departajarea salariaților în cazul desființării unor posturi de aceeași natură s-a efectuat în raport de pregătirea și competența profesională, nefiind cazul să se aplice criterii de natură socială.
Având în vedere considerentele în fapt și în drept anterior expuse, s-a apreciat că decizia de concediere emisă de intimată este legală și temeinică, iar contestația este neîntemeiată, și a fost respinsă.
Împotriva sentinței a formulat apel S. PORȚILE F. în numele membrului de sindicat contestator V. C. D., criticând-o pentru nelegalitate și netemeinicie.
În motivare a arătat, în esență, că nu au fost respectate dispozițiile privind procedura concedierii colective, invocând lipsa consultării sindicatului, respectiv încălcarea dispozițiilor art. 69 alin. (1) din Codul muncii, instanța de fond fundamentându-se pe documente inexistente, interpretând greșit motivul convocării sindicatului în data de 26.11.2013.
Contrar documentelor de la dosar, care atestă faptul că în luna august concedierile s-au finalizat ca urmare a găsirii altor soluții decât concedierea colectivă, instanța de fond a reținut că că finalizarea procesului de concediere ar fi avut loc ca urmare a începerii procesului de fuziune, ceea ce este fundamental eronat.
S-a menționat că nu au fost informați salariații cu privire la ora, locul și data desfășurării concursului, că nu a existat un criteriu utilizat de către angajator în departajarea salariaților.
Astfel, în notificarea privind intenția de concediere se arată la pct. 5 care sunt criteriile prevăzute de art. 4.111 din Contractul Colectiv de muncă aplicabil și dispozițiile art. 69 alin. (3) din Codul muncii.
A susținut că instanța de fond a adăugat la probele aflate la dosarul cauzei, deoarece deși nu a existat nicio analiza a fișei postului, deși unele fișe de post datează din anul 2000 altele din anul 2008, deși nu există centralizator al analizei fișei postului, deși în unele dosare nu se analizează fișa postului, ci este depus un document datat septembrie 2014 (un an de la concediere) instanța de fond a reținut că s-a realizat o analiză a gradului de încărcare, dar nu indică niciun document din care să rezulte.
Se reține, astfel, nejustificat, de către instanța de fond, că analiza gradului de încărcare a postului s-a făcut în funcție de atribuțiile din fișa postului, fiind disponibilizați salariații care au avut ca atribuții lucrări de o complexitate redusă, fiind menținuți cei care, conform fișei postului executau lucrări de o complexitate ridicată.
Față de cele expuse s-a solicitat admiterea apelului, modificarea în tot a sentinței instanței de fond în sensul:anulării deciziei de concediere, reintegrării reclamantei pe funcția deținută anterior, obligării pârâtei la plata unei despăgubiri egală cu salariile majorate și actualizate,indexării sumelor cu rata inflației și dobânda legală,obligării pârâtei la plata cheltuielilor de judecată.
În drept apelul este întemeiat pe dispozițiile art. 470 din NCPC, pe dispozițiile art. 65, art. 69 și urm. din Codul Muncii, precum și pe dispozițiile Contractului Colectiv de Muncă la nivel de unitate.
Intimata a depus întâmpinare, prin care a solicitat respingerea apelului și menținerea sentinței instanței de fond ca fiind legală și temeinică.
Apelul nu este fondat, urmând să fie respins pentru următoarele considerente.
Potrivit art. 477 și art. 478 cod procedură civilă rejudecarea fondului cauzei de către instanța de apel se face doar cu privire la aspectele care au fost expres precizate prin cererea de apel, efectul devolutiv al acestei căi de atac fiind limitat prin motivele de apel.
În speță, apelantul contestator a criticat doar parțial aspectele care țin de procedura ce trebuie urmată de angajator pentru derularea concedierilor colective, fiind puse în atenția instanței de apel doar chestiunile referitoare la lipsa consultării sindicatului, necesitatea continuării procesului de concedieri, desfășurarea concursului pentru ocuparea posturilor rămase în unitate, aplicarea criteriilor de selecție.
Criticile nu sunt fondate, în mod corect instanța de fond reținând că decizia de concediere este legală și temeinică.
Astfel, instanța va avea în vedere derularea procesului de concedieri colective după data înființării societății intimate Hidroelectrica – Serv SA, adică după data de 5.08.2013, procedurile anterioare acestei date ținând de reorganizarea unei alte entități juridice.
Este relevant, fără îndoială, faptul că noua societate a rezultat din fuziunea prin contopire a altor opt societăți din domeniul hidroenergetic și că la data când a fost început procesul de reorganizare s-a hotărât reducerea numărului de angajați la nivelul tuturor filialelor, inclusiv cea de la Porțile de F., fiind desfășurat un proces de restructurare în perioada ianuarie-iunie 2013. Continuarea acestui proces s-a făcut și în noua societate, însă dispozițiile art. 69 și urm. codul muncii trebuiau derulate în mod corespunzător după data de 5.08.2013.
Prin urmare, adresa 5647/30.07.2013 înaintată de . F. către ITM și AJOFM M. privind încetarea procesului de disponibilizare colectivă nu are legătură cu legalitatea măsurii de concediere a contestatoarei, deoarece privește un alt proces de restructurare, care viza o altă societate. Încetarea respectivului proces nu presupune că noua societate, înființată în luna august 2013, nu putea hotărî o nouă restructurare a activității, urmată de concedieri colective, nefiind legată de actele sau faptele juridice anterioare datei când s-a înființat.
În speță, apelantul nu a adus critici cu privire la aplicarea dispozițiilor art. 65 codul muncii, respectiv la existența unei cauze reale și serioase a desființării locului de muncă.
În ceea ce privește primul motiv de apel, vizând greșita aplicare a dispozițiilor art. 69 codul muncii, se reține că legalitatea întregii proceduri trebuie să pornească de la aplicarea coroborată a regulii că fiecare angajator are dreptul de a-și organiza activitatea și a regulii că se impune consultarea sindicatelor în examinarea și stabilirea măsurilor ce urmează a fi luate pentru a fi apărate drepturile salariaților.
Din interpretarea dispozițiilor art. 69-72 codul muncii rezultă că procesul concedierilor colective are loc în două etape: prima este cea în care angajatorul anunță sindicatelor și instituțiilor prevăzute de lege intenția sa de a dispune concedierile și solicită un punct de vedere cu privire la evitarea concedierilor sau atenuarea consecințelor concedierii, iar cea de a doua etapă este cea în care măsura concedierii se aplică efectiv, după ce angajatorul a decis ferm reorganizarea activității în această manieră.
Apelantul a susținut greșit că prima etapă nu a fost urmată de societatea intimată.
După înființarea noii societăți, A. a adoptat Hotărârea nr. 1 din 12.11.2013 în care s-a făcut o analiză a situației economice a societății rezultate după contopire și s-a ajuns la concluzia că în Sucursala Porțile de F. se impune luarea unor măsuri suplimentare de optimizare a activității, dat fiind faptul că până la reorganizare nu a fost aplicat întocmai programul de restructurare. S-a concluzionat că reducerea de personal este dictată de numărul mare de personal raportat la perspectiva numărului de lucrări, apreciindu-se că se presupune o reducere cu 122 posturi.
Cu adresa 1475 din 12.11.2013, societatea a notificat sindicatului, ITM și AJOFM M. intenția de a demara concedierile colective, notificarea cuprinzând toate elementele impuse de art. 69 alin. 2 codul muncii, în sensul că angajatorul a furnizat informații privind numărul total și categoriile de salariați, motivele care determină concedierea, numărul și categoriile de salariați care vor fi afectați de concediere, criteriile pentru stabilirea ordinii de prioritate, măsurile avute în vedere pentru limitarea numărului concedierilor, măsuri pentru atenuarea consecințelor concedierii, perioada când vor ave aloc aceste concedieri și termenul înăuntrul căruia sindicatul poate face propuneri.
Se observă că structura notificării ( fila 55 - 58 dosar fond) este identică dispozițiilor art. 69 alin. 2 lit. a) - h) codul muncii, prin urmare este nefondată susținerea apelantului în sensul că nu a existat consultarea sindicatului și că la data când sindicatul a fost notificat, angajatorul deja hotărâse demararea procedurii.
Adresa 127/22.11.2013 înaintată de sindicat către angajator conține poziția sindicatului față de hotărârea angajatorului de a iniția consultări pentru concedierile colective, conform dispozițiilor art. 71 codul muncii, iar faptul că reprezentanții salariaților au apreciat greșit conținutul Hotărârii A. nr. 1/12.11.2013 și au solicitat o ședință tehnică, fără a propune efectiv măsuri în vederea evitării concedierilor, nu înseamnă că angajatorul a încălcat obligațiile ce îi reveneau potrivit art. 69 codul muncii.
Procedura consultărilor a continuat, angajatorul înaintând sindicatului notificarea 5647/30.07.2013, fiind explicată pe larg cauza măsurii de reorganizare preconizate și modul în care societatea intenționează să continue procesul.
Consultarea efectivă a părților și adoptarea unui punct de vedere comun s-au realizat la 26.11.2013, fiind încheiat un proces verbal înregistrat sub nr. 3072 din 29.11.2013, acesta fiind evident punctul de pornire în aplicarea dispozițiilor art. 72 codul muncii.
Începând cu notificarea 2806/28.11.2013 și apoi cu notificarea 1774/28.11.2013 angajatorul a comunicat sindicatelor, ITM și AJOFM decizia de aplicare a măsurilor de concediere, precum și celelalte elemente cerute de art. 72 alin. 2 codul muncii.
În ceea ce privește criticile referitoare la criteriile de selectare se constată că acestea nu sunt întemeiate, cum s-a reținut corect de instanța de fond.
Potrivit CCM în vigoare (art.4111) aplicarea efectivă a reducerilor de personal se va face în ordinea criteriilor, stabilite în mod obligatoriu, la lit.f aflându-se salariații cu aprecieri minimale privind competența, pe categorii profesionale.
Pentru stabilirea competenței profesionale s-a constituit comisia de examinare a cunoștințelor ( dec.nr.67/21 mai 2013). Examinarea urma să se facă pe baza testului grilă și aprecierea gradului de încărcare a fiecărui salariat, urmând ca salariații care nu se vor prezenta nemotivat să fie notați cu nota unu.
Salariații au fost anunțați prin adresa nr.. 2702/25.11.2013 cu privire la examinare, dar așa cum rezultă din procesul verbal 2738/26.11.2013, contestatorul nu s-au prezentat, fiind notat cu nota unu.
În atare situație, deoarece nu s-au desființat toate posturile de această natură, s-au apreciat competențele profesionale în funcție de atribuțiile revenite concret și de experiența în muncă, așa cum rezultă din decizia nr. 67/21.11.2013, cu respectarea CCM și a Programului de restructurare.
Se constată deci că decizia 67/21.11.2013 a fost emisă cu respectarea legii, hotărârea instanței de fond de respingere a contestației fiind temeinică și legală, astfel încât urmează ca aplicând dispoz. art.480 alin.1 să se respingă ca nefondat apelul.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge ca nefondat apelul declarat de S. PORȚILE F. în numele membrului de sindicat contestator V. C. D., cu domiciliul ales la SCA G., N., P., din București, sect. 4, ., ., ., împotriva sentinței civile nr. 5396 din 04 decembrie 2014, pronunțată de Tribunalul M. în dosar nr._, în contradictoriu cu intimata pârâtă S. DE S. HIDROENERGETICE HIDROSERV S.A., cu sediul în București, ., nr. 3, .. 2.
Decizie definitivă.
Pronunțată în ședința publică de la 18 Martie 2015.
Președinte, T. Ț. | Judecător, M. P. | |
Grefier, C. C. |
Red.jud.T.Ț.
tehn.M.D.4 ex
J.f.N.M.M.
| ← Solicitare drepturi bănești / salariale. Decizia nr.... | Solicitare drepturi bănești / salariale. Decizia nr.... → |
|---|
