Contestaţie decizie de pensionare. Decizia nr. 745/2015. Curtea de Apel CRAIOVA
| Comentarii |
|
Decizia nr. 745/2015 pronunțată de Curtea de Apel CRAIOVA la data de 11-02-2015 în dosarul nr. 6147/95/2013
Dosar nr._
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL CRAIOVA
SECȚIA I CIVILĂ
DECIZIE Nr. 745
Ședința publică de la 11 Februarie 2015
Completul compus din:
PREȘEDINTE M. P.
Judecător T. Ț.
Grefier C. C.
Pe rol, rezultatul dezbaterilor privind judecarea apelului declarat de reclamantul A. G., cu domiciliul în Tg. J., ., ., jud. Gorj, împotriva sentinței civile nr. 2677 din 23 septembrie 2014, pronunțată de Tribunalul Gorj în dosar nr._, în contradictoriu cu intimatele pârâte C. NAȚIONALĂ DE PENSII PUBLICE, cu sediul în București, sect. 2, ., și C. JUDEȚEANĂ DE PENSII GORJ, cu sediul în Tg. J., ., jud. Gorj.
La apelul nominal au lipsit părțile.
Procedura legal îndeplinită.
Dezbaterile din ședința publică de la 04 februarie 2015 au fost consemnate în încheierea de ședință de la aceeași dată, ce face parte integrantă din prezenta decizie.
CURTEA
Asupra apelului civil de față, constată următoarele:
Prin sentința civilă nr. 2677 din 23 septembrie 2014, Tribunalul Gorj a respins contestația formulată de reclamantul A. G. CNP_, domiciliat în Tg J., ., ., județul Gorj, în contradictoriu cu pârâtele C. Națională de Pensii Publice cu sediul în București, ., sector 2 și C. Județeană de Pensii Gorj cu sediul în Tg J., ., județul Gorj.
Pentru a se pronunța astfel, tribunalul a reținut următoarele:
Reclamantul A. G. a solicitat înscrierea la pensie pentru limită de vârstă, fapt pentru care a fost emisă decizia de pensionare nr. 9504/18.07.2011, prin care s-a respins cererea de înscriere la pensie pentru limită de vârstă motivat de faptul că, în conformitate cu prevederile art. 55 din Legea nr. 263/2010, vârsta de pensionare redusă datorită stagiului realizat în grupa a II a de muncă (condiții deosebite) nu poate fi mai mică decât vârstele prevăzute de lege. În concret, s-a reținut că reclamantul nu îndeplinește condiția privind vârsta standard de pensionare redusă, respectiv de 60 de ani.
S-a reținut astfel, că pentru 23 de ani realizați în grupa a II a de muncă reclamantul a beneficiat de reducerea vârstei de pensionare cu 5 ani din vârsta standard de pensionare de 65 de ani. La data formulării cererii de pensionare la limită de vârstă reclamantul avea vârsta de 59 de ani și 7 luni, sens în care nu îndeplinea condițiile prevăzute de art. 65 din Legea nr. 263/2010.
În ceea ce privește perioada 07.08._71, instanța a reținut că această perioadă nu poate fi avută în vedere ca fiind lucrată în grupa a II a de muncă deoarece, adeverința nr. 342/26.01.2011 eliberată de păstrătorul arhivei . C. se sprijină pe sentința civilă nr. 2201/P1/13.11.2009 pronunțată de Tribunalul T., sentință ce privește o altă persoană decât reclamantul, respectiv pe numitul S. I.. Această sentință a fost depusă de către reclamant ulterior cererii de pensionare ca urmare a demersurilor făcute de C. Județeană de Pensii Gorj.
Referitor la perioadele 01.01._76 și 01.06._00 s-a reținut că în mod corect aceste perioade au fost valorificate la calculul stagiului de cotizare din decizia contestată, ca fiind lucrate în condiții normale de muncă, respectiv grupa a III a de muncă.
Astfel, activitatea desfășurată de reclamant în meseria de electrician auto în perioadele mai sus menționate nu se încadrează în grupa a II a de muncă conform HG nr. 1223/1990, întrucât nu se regăsește în prevederile acestei hotărâri. Astfel, potrivit art. 1 din HG nr. 1223/1990, personalul care a lucrat la locurile de muncă s-au activitățile cu condiții de muncă nocive, grele sau periculoase de pe șantierele de construcții montaj, grupurile de șantiere și întreprinderile – șantier, inclusiv unitățile de deservire ale acestora: bazele de producție, depozitele, laboratoarele, unitățile de mecanizare se încadrează în grupa a II a de muncă în vederea pensionării, pentru întreaga perioadă efectiv lucrată după 18.03.1969.
Ori, activitatea reclamantului A. G. în meseria de electrician auto nu este o activitate în sensul dispozițiile HG nr. 1223/1990.
În concret instanța a reținut că activitatea desfășurată de către reclamant în perioadele 07.08._71; 01.01._76 și 01.06._00 nu poate fi valorificată în condițiile grupei a II a de muncă, perioade necesare înscrierii la pensie pentru limită de vârstă.
Cu privire la Hotărârea Comisiei Centrale de Contestații nr. 4762/20.05.2013, hotărâre contestată de către reclamant și prin care s-a soluționat contestația formulată de către acesta împotriva deciziei de pensie nr. 9504/18.07.2011, instanța a reținut că această hotărâre a fost emisă în conformitate cu prevederile art. 149 din Legea nr. 263/2010. Faptul că prin Hotărârea Comisiei Centrale de Contestații nr. 4762/20.05.2013 s-a dispus și cu privire la alte aspecte față de cele care fac obiectul dosarului, în sensul de a se revizui sub condiție decizia de pensie nr. 9504/18.07.2011, excede cadrului procesual cu care a fost investită instanța. Din acest punct de vedere reclamantul, în eventualitatea emiterii unei noi decizii de revizuire, potrivit prevederilor art. 149 și următoarele din Legea nr. 263/2010 are posibilitatea să o conteste.
Pentru aceste considerente și cu motivarea mai sus expusă s-a respins contestația formulată de reclamantul A. G. în contradictoriu cu pârâtele C. Națională de Pensii Publice și C. Județeană de Pensii Gorj.
Împotriva acestei sentințe a declarat apel reclamantul A. G., criticând-o pentru netemeinicie și nelegalitate, considerând că adeverințele depuse la dosarul de pensionare sunt valabile și atestă încadrarea sa în grupa a II-a de muncă, astfel că intimata C. de Pensii Gorj era obligată să țină cont de aceste acte când a emis decizia de respingere a pensionării sale.
Adeverința nr. 342/26.01.2011 eliberată de S.C. FORAJ SONDE SA C. a fost anulată de fostul angajator și a fost emisă o altă adeverință nr. 2129/06.06.2011, însă, în mod nelegal, instanța de fond își întemeiază motivarea sentinței pe acest act administrativ ce a fost deja anulat, mai ales că acest act era emis de fostul angajator și nu de deținătorul de arhivă.
Adeverința nr. 2129/06.06.2011 este actul care a fost respins de C.J.P. Gorj și nu adeverința nr. 342/201 l așa cum reține greșit instanța de fond.
Este cunoscut faptul că electricienii sunt supuși la efecte biologice ale expunerii corpului uman la câmpul electric. În prezent factorii de risc sunt cuantificați în procent de 40%, iar cei necuantificați reprezintă 60% din totalul acestori factori de risc (risc de electrocutare, efort fizic mărit, poziții de lucru forțate, riscuri de lovire și cădere de la înălțime) ceea ce demonstrează condițiile grele în care a lucrat, lucru pe care instanța de fond l-a ignorat.
În conformitate cu pct. 6 din Ordinul nr. 50/1990 fostul angajator a procedat la nominalizarea persoanelor care se încadrează în grupa a II-a de muncă având în vedere existența condițiilor deosebite de muncă și între angajații nominalizați se regăsește și apelantul.
Adeverința nr. 2129/06.06.2011 eliberată de fostul angajator este emisă conform legii și este întărită prin sentința nr. 502/2014 dată în dosarul nr._ probă care a fost pusă la această cauză, dar instanța de fond nu s-a pronunțat în nici un fel cu privire la această probă.
Această sentință pronunțată în dosarul nr._ a avut ca obiect constatarea că activitatea desfășurată de apelant la fostul angajator S.C. Foraj Sonde S.A. în perioada 07.08.1969 până în 01.06.1971 se încadrează în grupa a II-a de muncă, iar timpul efectiv lucrat în această perioadă este de 100% mai ales că sentința nr. 502/2014 a rămas definitivă prin neapelare, admițându-se solicitările sale.
A demonstrat că activitatea care a desfășurat-o în meseria de electrician auto este o activitate în sensul dispozițiilor H.G. nr. 1223/90, inclusiv prin expertiza efectuată în dosarul nr._ în sensul că locul său de muncă era expus unor condiții de muncă nocive, grele și periculoase.
Prin decizia nr. 575 pronunțată în dosarul nr._ Curtea de Apel C. s-a reținut că a lucrat în condițiile grupei a II-a de muncă, lucru ce rezultă fără nici un dubiu din mențiunile certificatului nr. C1716/G eliberat în 11.02.2011 de ..
S-a mai reținut de aceeași instanță că acest certificat respectă întocmai cerințele prevăzute de Ordinul nr. 590/2008, fiind întocmit după modelul din anexa acestui ordin și completat la toate rubricile fiind prevăzută perioada în care a lucrat în condițiile grupei a II-a de muncă, procentul din programul de lucru ocupat cu activități specifice grupei a II-a de muncă respectiv (100%), actul de nominalizare întocmit la nivelul unității, respectiv Hotărârea Consiliului de Administrație nr. 7/20.12.1990, precum și temeiul juridic al încadrării în grupa de muncă, respectiv HG nr. 1223/1990, de asemenea s-a precizat în adeverință faptul că a lucrat în acea perioadă în cadrul Șantierului SUT R., fapt ce confirmă încadrarea sa în condițiile prevăzute de HG nr. 1223/1990.
De asemenea, adeverința nr. 439/12.04.2003 eliberată de fostul angajator S.C. CITEX S.A. Tg-J. corespunde exigențelor Ordinului nr. 590/2008 fiind întocmită pe baza datelor din evidențele existente în arhiva acestui fost angajator și îndeplinește toate cerințele prevăzute de acest ordin. Este prevăzută astfel perioada în care am lucrat în condițiile grupei a II-a de muncă, procentul din programul de lucru ocupat cu activități specifice grupei a II-a de muncă (100%) și temeiul juridic al încadrării în grupa de muncă respectiv HG nr. 1223/1990.
Consideră că în mod nelegal instanța de fond a reținut că activitatea desfășurată în perioadele 07.08._71; 01.01._76 și 01.06._00 nu pot fi valorificate în condițiile grupei a II-a de muncă în condițiile în care nu a avut în vedere și probele administrate de reclamant în această cauză pe care le-a ignorat în totalitate.
Deși instanța de fond a fost învestită să se pronunțe și cu privire la legalitatea Hotărârii Comisiei de Contestații nr. 4762/20.05.2013 și să fie înlăturată revizuirea deciziei de pensionare nr. 9504/18.07.2011, cât și cele emise ulterior pentru o altă perioadă ce a fost însă valorificată de C. de Pensii Gorj, și anume 01.05._76 și 01.07._78 susține că excede cadrului procesual cu care a fost învestită, însă din cuprinsul contestației se observă că apelantul reclamant a solicitat expres înlăturarea acestei revizuiri întrucât acesta a contestat decizia nr. 9504/2011, iar în propria cale de atac nu se poate să-i fie înrăutățită situația juridică și materială.
Hotărârea Comisiei Centrale de Contestații nr. 4762/20.05.2013 nu a fost emisă în conformitate cu prevederile art. 149 din Legea nr. 263/2010.
Consideră că această comisie a depășit limitele cuprinse în contestația sa și a analizat și alte aspecte față de cele care formau obiectul contestației mele depășit în mod nelegal atribuțiile cu care a fost învestită prin contestație.
Ordinul nr. 50/1990 prevede că nominalizarea persoanelor care se încadrează în grupa a II-a de muncă se va face de către conducerea unităților cu consultarea organizațiilor sindicale, ținându-se seama de condițiile concrete din fiecare unitate și nu de alte instituții.
Consideră că pârâtele C. Județeană de Pensii Gorj și C. Națională de Pensii nu au competența de a stabili sau cenzura adeverințele eliberate de către fostul angajator unde apelantul reclamant a desfășurat activitatea de muncă în condițiile în care raportat la dispozițiile art. 6 din Ordinul nr. 50/1990 aceste nominalizări sunt atributele conducerii societăților cu consultarea organizațiilor sindicale.
Angajatorul sau orice deținător de arhivă sunt direct răspunzători, în condițiile legii, de legalitatea, exactitatea și corectitudinea datelor, elementelor și informațiilor pe care le înscriu, în baza documentelor deținute, în adeverințele pe care le eliberează în vederea stabilirii, recalculării sau revizuirii drepturilor de pensionare.
Pe parcursul soluționării acestei contestații acest dosar a fost suspendat și apoi repus pe rol, iar actele depuse de apelant după repunerea pe rol nu au fost analizate de instanța de fond ci au fost ignorate în totalitate deși erau sentințe definitive si aveau o legătură directă cu valabilitatea adeverințelor si a certificatului eliberat de S.C: UBERUM S.R.L. B..
Apelantul a depus în apărare declarația extrajudiciară de la foști colegi de serviciu și nici aceste dovezi nu au fost analizate de către instanță de fond.
C. Națională de Pensii prin Comisia Centrală de soluționare a contestațiilor a confundat contestația ce o avea de soluționat cu o verificare a dosarului de pensionare, astfel că hotărârea nr. 4762/2013 este nelegală, mai ales privind acest aspect care i-a afectat drepturile sale, în sensul că în propria cale de atac s-a dispus revizuirea deciziei de pensionare prin înlăturarea perioadei valorificate de C. Județeană de Pensii, perioadă ce o dovedise cu certificatul nr. C17161._ și care nu fusese anulat.
Acest certificat nr. C1716/G/2011 care cuprinde și perioada 21.05._76 și 01.07._87 perioadă ce a fost cenzurată de C. Națională de Pensii prin Comisia Centrală de Contestație a fost întărit cu privire la legalitatea sa prin sentința nr. 4879/2013 rămasă definitivă prin decizia nr. 502/2014, astfel că revizuirea deciziei de pensionare nr. 9504/2011 dacă nu se prezintă o nouă adeverință întocmită conform anexei 14 la normele de aplicare a prevederilor Lg. nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii public nu mai poate produce efecte juridice cât timp există o astfel de adeverință ce nu a fost anulată.
Instanța de fond, deși a fost învestită cu suspendarea perioadei de 30 de zile din Hotărârea nr. 4762/2013, nu s-a pronunțat nici cu privire la acest capăt de cerere.
Nepronunțarea asupra cererilor sale accesorii echivalează practic cu nejudecarea acelei cereri, ceea ce duce la aplicabilitatea dispozițiilor art. 480 C.P.Civ., drept pentru care a solicitat admiterea apelului, desființarea sentinței nr. 2677/2014 și în rejudecarea cauzei admiterea celor solicitate în totalitate prin constestația formulată de reclamant împotriva actelor emise de cele două pârâte, în sensul valorificării adeverințelor și certificatului depus la dosarul de pensie.
Toate motivele invocate se încadrează în dispozițiile art. 480 și următoarele din C.P.Civ., drept pentru care a solicitat admiterea apelului, desființarea sentinței și, în rejudecare, să i se admită contestația, în sensul anulării deciziei de pensionare nr. 9504/2011 și a hotărârii nr. 4762/2013, mai ales că această hotărâre nu a fost soluționată în termenul legal de 45 de zile și cuprinde dispoziții ce depășesc nemulțumirile sale cuprinse în contestații ce aveau obligația să o analizeze Comisia Centrală de Contestații.
Apelul este fondat cu următoarele precizări.
Potrivit art. 158 - (1) din Legea nr.263/2010, perioadele de vechime în muncă realizate în grupele I și a II-a de muncă până la data de 1 aprilie 2001 constituie stagiu de cotizare în condiții deosebite, în vederea reducerii vârstelor de pensionare, cu excepția celor realizate în activitățile care, conform prevederilor art. 30 alin. (1), sunt încadrate în condiții speciale.
(2) Adeverințele care atestă încadrarea persoanelor în fostele grupe I și/sau a II-a de muncă sunt valorificate, numai în situația în care au fost emise conform legii, pe baza documentelor verificabile întocmite anterior datei de 1 aprilie 2001.
Potrivit disp. art. 126 - (1) din normele metodologice de aplicare a Legii nr.263/2010 aprobate prin HG. nr.257/2011, adeverințele prin care se atestă faptul că în anumite perioade, anterioare datei de 1 aprilie 2001, persoanele și-au desfășurat activitatea în locuri de muncă încadrate în grupele I și/sau a II-a de muncă se întocmesc potrivit modelului prevăzut în anexa nr. 14, numai pe baza documentelor, verificabile, aflate în evidențele angajatorilor sau ale deținătorilor legali de arhive.
Potrivit disp.art. 126 - (4) adeverințele nevalorificate la stabilirea și/sau recalcularea pensiilor, întocmite și eliberate anterior intrării în vigoare a Ordinului ministrului muncii, familiei și egalității de șanse nr. 590/2008 pentru aprobarea Procedurii privind modul de întocmire și eliberare a adeverințelor prin care se atestă activitatea desfășurată în locuri de muncă încadrate în grupele I și/sau a II-a de muncă, potrivit legislației anterioare datei de 1 aprilie 2001, necesare stabilirii și/sau modificării drepturilor de pensie în conformitate cu prevederile Legii nr. 19/2000 privind sistemul public de pensii și alte drepturi de asigurări sociale, cu modificările și completările ulterioare, prin care se atestă activitatea desfășurată în locuri de muncă încadrate în grupele I și/sau a II-a de muncă, potrivit legislației anterioare datei de 1 aprilie 2001, se utilizează la stabilirea și/sau modificarea drepturilor de pensie dacă îndeplinesc condițiile legale de valabilitate, chiar dacă nu sunt conforme cu modelul prevăzut la alin. (1).
Și în anexa la Ordinul 590/2008 se regăsesc dispoziții similare. Astfel potrivit pct. 6 adeverințele nevalorificate la stabilirea și/sau recalcularea pensiilor, întocmite și eliberate anterior intrării în vigoare a prezentului ordin, se utilizează la stabilirea și/sau modificarea drepturilor de pensie dacă îndeplinesc condițiile legale de valabilitate, chiar dacă nu sunt conforme cu modelul din anexă.
Din interpretarea acestor dispoziții rezultă, că adeverințele întocmite și eliberate anterior intrării în vigoare a Ordinului MMFES nr. 590/2008, se utilizează la stabilirea și/sau modificarea drepturilor de pensie chiar dacă strict formal nu sunt conforme cu modelul din anexa la Ordin, cu condiția să îndeplinească condițiile legale de valabilitate la data emiterii lor, iar adeverințele întocmite și eliberate după . Legii nr.263/2010 sunt valorificate, în situația în care au fost emise conform legii, pe baza documentelor verificabile întocmite anterior datei de 1 aprilie 2001.
Curtea constată că în decizia CJP și hotărârea Comisiei Centrale de contestații nu se reține faptul că adeverințele invocate de contestator nu au fost emise conform legii, pe baza documentelor verificabile întocmite anterior datei de 1 aprilie 2001
Din cuprinsul deciziei și hotărârii contestate rezultă că motivele pentru care intimatele nu au valorificat adeverințele invocate de apelantul contestator care atestă încadrarea activității sale în grupa a II-a de muncă sunt următoarele: funcția de electrician deținută de contestator în perioada 07.08._71 la Întreprinderea Foraj A., nu se încadrează în gr.II de muncă conform art.125 din Anexa nr.II la de Ordinul nr.50/1990 așa cum atestă adeverința nr.2129/06.06.2011 eliberată de . C.; funcția de electrician auto avută la G. Șantiere Cariere Oltenia în perioada 01.06._76 nu se încadrează în gr.II de muncă conform HG nr.1223/1990 potrivit certificatului nr.C1716/G/11.02.2011 eliberată de . B.; activitatea de electrician auto la ..J. în perioada 01.06._00 nu se încadrează în gr. a II-a de muncă conform HG nr.1223/1990 potrivit adev.nr.439/12.04.2003 eliberată de ..J..
Comisia Centrală de Contestații a mai constatat că în mod eronat CJP a reținut că activitatea de electrician desfășurată de apelant în perioadele 21-05._76 și 01.07._78, la G. Șantiere Cariere Oltenia a fost valorificată în gr. a II-a de muncă potrivit Certificatului nr.C1716/G/11.02.2011 eliberat de . B., cu motivarea că nu este menționat actul administrativ de nominalizare conform anexei nr.14 din normele de aplicare a Legii nr.263/2010.
Curtea constată că adeverința nr.439/12.04.2003, atestă faptul că apelantul a fost încadrat în grupa a II-a de muncă în perioadele, 12.03._95 și 01.06._00 și în condițiile în care nu se invocă faptul că aceasta nu îndeplinește condițiile legale de valabilitate la data emiterii ei, intimatele nu puteau refuza valorificarea numai a uneia dintre perioade, în condițiile în care perioada 12.03._95 a fost valorificată ca fiind lucrată în gr.a II-a de muncă.
Adeverința nr.2129/06.06.2011 atestă faptul că apelantul a fost încadrat în grupa a II-a de muncă în perioada 07.08._71 și deasemenea nu se invocă faptul că aceasta nu îndeplinește condițiile legale de valabilitate la data emiterii ei. În condițiile în care adeverința cuprinde elementele prev.de disp.art. 126 - (1) din normele metodologice de aplicare a Legii nr.263/2010, fiind anexat la dosar și tabelul cu personalul încadrat în gr.a II-a de muncă, personal din care face parte și apelantul contestator, intimatele nu puteau refuza valorificarea acestei adeverințe.
În această adeverință se menționează că a fost anulată adeverința nr.342/26.01.2011 la care face referire prima instanță.
Certificatul nr.C1716/G/11.02.2011, atestă faptul că apelantul a fost încadrat în grupa a II-a de muncă în perioada 21.05._78 și cuprinde elementele prev.de disp.art. 126 - (1) din normele metodologice de aplicare a Legii nr.263/2010, fiind anexată hotărârea Consiliului de administrație din 20 dec.1990 privind încadrarea personalului în grupa a II-a de muncă fiind menționate expres categoriile de personal care sunt exceptate.
Curtea constată că actul administrativ de nominalizare conform anexei nr.14 din normele metodologice de aplicare a Legii nr.263/2010, este actul administrativ emis de unitate, conform prevederilor Ordinului nr. 50/1990 pentru precizarea locurilor de muncă, activităților și categoriilor profesionale cu condiții deosebite care se încadrează în grupele I și II de muncă în vederea pensionării - proces-verbal, decizie, tabel, hotărârea consiliului de administrație și a sindicatului privind nominalizarea persoanelor încadrate în grupe superioare de muncă.
În cuprinsul adeverinței nr.2129/06.06.2011 și certificatului nr.C1716/G/2011 este indicat actul administrativ emis de unitate - tabelul cu personalul încadrat în gr.a II-a de muncă și hotărârea Consiliului de administrație din 20 dec.1990, care ce reprezintă acte administrative de nominalizare, în sensul mențiunilor din această anexă.
Ceea ce omit a avea în vedere intimatele este împrejurarea că, potrivit art.1 și 2 din Ordinul nr.50/1990 în grupa a I și II de muncă, nu sunt încadrate numai activitățile și categoriile profesionale ci și locurile de muncă cuprinse în anexa nr.1 și 2, și că potrivit art.3 beneficiază de încadrare în grupele I și II de muncă, muncitori, ingineri, subingineri, maiștri, tehnicieni, personal de întreținere și alte categorii de personal care lucrează efectiv la locurile de muncă și prestează activitățile prevăzute în anexele 1 și 2.
Ca urmare în mod eronat prima instanță a considerat ca legală atât hotărârea Comisiei Centrale de Contestații cât și decizia CJP, care nu au valorificat aceste perioade menționate mai sus ca fiind lucrate în grupa II de muncă.
Sunt considerentele pentru care Curtea în temeiul art.480 alin.2 NCPC admite apelul și schimbă sentința în sensul admiterii contestației formulate de reclamantul A. G..
Anulează Hotărârea nr. 4762/20.05.2013 emisă de C. NAȚIONALĂ DE PENSII PUBLICE - Comisia Centrală de Contestații și decizia nr. 9504/18.05.2011 emisă de C. JUDEȚEANĂ DE PENSII GORJ.
Va fi obligată intimata C. JUDEȚEANĂ DE PENSII GORJ să emită o nouă decizie cu luarea în considerare a perioadelor 07.08._71; 01.01._76 și 01.06._00 ca fiind lucrate în grupa a II-a de muncă.
În temeiul disp. art. 453 alin.1 NCPC, se vor acorda apelantului cheltuieli de judecată efectuate la fond și apel reprezentând onorariu avocat și cheltuieli transport.
PENTRUACESTEMOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Admite apelul declarat de reclamantul A. G., cu domiciliul în Tg. J., ., ., jud. Gorj, împotriva sentinței civile nr. 2677 din 23 septembrie 2014, pronunțată de Tribunalul Gorj în dosar nr._, în contradictoriu cu intimatele pârâte C. NAȚIONALĂ DE PENSII PUBLICE, cu sediul în București, sect. 2, ., și C. JUDEȚEANĂ DE PENSII GORJ, cu sediul în Tg. J., ., jud. Gorj.
Schimbă sentința civilă nr. 2677 din 23 septembrie 2014, pronunțată de Tribunalul Gorj în sensul admiterii contestației formulate de reclamantul A. G..
Anulează Hotărârea nr. 4762/20.05.2013 emisă de C. NAȚIONALĂ DE PENSII PUBLICE - Comisia Centrală de Contestații și decizia nr. 9504/18.05.2011 emisă de C. JUDEȚEANĂ DE PENSII GORJ.
Obligă intimata C. JUDEȚEANĂ DE PENSII GORJ să emită o nouă decizie cu luarea în considerare a perioadelor 07.08._71; 01.01._76 și 01.06._00 ca fiind lucrate în grupa a II-a de muncă.
Obligă intimata la 899,98 lei cheltuieli de judecată apelantului reclamant A. G..
Definitivă.
Pronunțată în ședința publică de la 11 Februarie 2015.
Președinte Judecător
M. P. T. Ț.
Grefier
C. C.
Red. Jud. M. P./03.03.2015
Tehnored. CC/5 ex.
Jud. Fond E. G.
| ← Contestaţie decizie de pensionare. Decizia nr. 966/2015. Curtea... | Contestaţie decizie de pensionare. Decizia nr. 3325/2015.... → |
|---|
