Obligaţie de a face. Decizia nr. 1574/2015. Curtea de Apel CRAIOVA
| Comentarii |
|
Decizia nr. 1574/2015 pronunțată de Curtea de Apel CRAIOVA la data de 26-03-2015 în dosarul nr. 16520/63/2013
Dosar nr._
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL CRAIOVA
SECȚIA I CIVILĂ
DECIZIE Nr. 1574/2015
Ședința publică de la 26 Martie 2015
Completul compus din:
PREȘEDINTE M. L. N. A.
Judecător A. M.
Grefier M. V. A.
**************************
Pe rol, judecarea apelului declarat de pârâta . sediul în București, .. 9, sector 1, împotriva sentinței nr. 6379/12.11.2014, pronunțată de Tribunalul D. - Secția de Conflicte de Muncă și Asigurări Sociale în dosarul nr._, în contradictoriu cu intimații reclamanți N. F. M., N. I., ambii cu domiciliul în procesual ales la cab. Av. C. D., nr. 23, ., ., având ca obiect obligație de a face.
La apelul nominal făcut în ședința publică a răspuns avocat C. F. cu delegație de substituire pentru avocat C. D. pentru intimații reclamanți N. F. M., N. I., lipsind apelanta pârâtă .>
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință care a învederat că apelul a fost declarat și motivat în termenul legal, după care;
Curtea constatând ca nu mai sunt formulate alte cereri sau invocate excepții, a apreciat cauza in stare de soluționare și a acordat cuvântul asupra apelului.
Avocat C. F. cu delegație de substituire pentru avocat C. D. pentru intimații reclamanți N. F. M., N. I., cu privire la excepția calității procesuale pasive invocată de apelantă prin cererea de apel, a solicitat respingerea acesteia având în vedere faptul că intimații reclamanți au promovat o acțiune în contradictoriu cu unitatea angajatoare, respectiv . Întreprinderii de rețele Electrice.
Față de excepția inadmisibilității acțiunii a pus concluzii de respingere având în vedere faptul că prin petitul cererii introductive s-a solicitat obligarea pârâtei la acordarea grupei I-a de muncă și pe cale de consecință la emiterea unei adeverințe cu mențiunile din dispozitivul hotărâri judecătorești, în temeiul dispozițiilor art. 34 alin. 5 din codul Muncii.
În ceea ce privește fondul cauzei a pus concluzii de respingere a apelului ca nefundat, menținerea sentinței ca temeinică și legală, fără cheltuieli de judecată.
CURTEA
Asupra apelului civil de față;
Prin sentința civilă nr.7256 de la 05.12.2014, Tribunalul D. a admis acțiunea formulată de reclamanții N. F. M., N. I., ambii cu domiciliul ales la avocat C. D. G., cu sediul în mun. C., ., nr. 23, ., parter, ., în contradictoriu cu pârâta S.C. E. S.A., cu sediul în București, .. 9, sector 1, având ca obiect drepturi bănești.
S-a constatat că activitatea desfășurată de reclamantul N. F. M. în perioada 01.08._81 și 06.04._98 în cadrul pârâtei în funcția de electrician și de reclamanta N. I. în perioada 01.08._89, în funcția de electrician, în cadrul aceleiași pârâte, se încadrează în grupa I de muncă, în procent de 100 %, conform Ordinului nr. 50/1990, Anexa nr. I, pct. 123.
A fost obligată pârâta să elibereze reclamantului adeverință în acest sens.
Pentru a se pronunța astfel, tribunalul a constatat următoarele:
În ce privește excepția lipsei calității procesuale pasive a pârâtei S.C. E. S.A., instanța a reținut că este neîntemeiată, pentru următoarele considerente:
Prin H.G nr. 1199/12.11.1990, s-a hotărât înființarea Regiei Autonome de Electricitate Renel, ce gestionează producerea transportului și distribuția energiei electrice și termice produse în centrale electrice de termoficare sau centrale termice aparținând acesteia, în componența sa intrând și unitatea angajatoare din prezenta cauză, conform anexei 1 la respectiva hotărâre de Guvern.
Potrivit H.G. nr. 365/02.07.1998, a avut loc divizarea sistemului energetic național în societăți de sine stătătoare, conf. art. 1 s-a înființat Compania Națională de Electricitate S.A., având ca obiect principal de activitate producerea de energie electrică, transportul, dispecerizarea, distribuția și vânzarea acesteia, producerea și vânzarea energiei termice, exploatarea și dezvoltarea Sistemului Energetic Național, iar conf. art. 5 din aceeași hotărâre s-au constituit filiale ale acestei noi companii, de producere a energiei electrice în hidrocentrale - S.C. Hidroelectrica S.A., de producere a energiei electrice și termice în termocentrale - S.C. Termoelectrica S.A. și de distribuție a energiei electrice - S.C. E. S.A., cu sediul în București, una din filiale fiind cea de Transport Distribuție C., așa cum a reieșit din anexa 2/1 la hotărâre, filială ce a avut calitatea de angajator al reclamanților, conform mențiunilor din carnetul de muncă.
La data de 13 iulie 2000 s-a emis H.G. nr. 627, privind reorganizarea Companiei Naționale de Electricitate S.A., această companie a fost divizată, înființându-se 4 societăți prin preluarea activului și pasivului companiei, printre care și Societatea Comercială de Distribuție și Furnizare a Energiei Electrice - E. S.A., ce are ca obiect de activitate, conf. art. 27, distribuția și furnizarea energiei electrice, precum și exploatarea și dezvoltarea sistemelor de distribuție, telecomunicații și tehnologii informatice.
De asemenea, în art. 36 din aceeași hotărâre se menționează că societățile comerciale înființate potrivit art. 1 vor prelua toate drepturile și vor fi ținute de toate obligațiile fostei Companii Naționale de Electricitate S.A. și ale filialelor sale și se substituie în drepturile și obligațiile decurgând din raporturile juridice ale acesteia cu terții, inclusiv în litigiile în curs.
Prin urmare, cum E. S.A. este una din aceste societăți, instanța a constatat că prin aceste reorganizări a preluat odată cu personalul și toate drepturile și obligațiile societății ce s-a reorganizat, printre care și obligația încadrării în grupă de muncă și cea de a elibera adeverințe salariaților, având astfel calitate procesuală pasivă în prezenta cauză.
În ceea ce privește excepția inadmisibilității cererii de chemare în judecată, instanța a reținut că s-a invocat de către pârâtă prin întâmpinare faptul că reclamanții au solicitat constatarea unei situații de fapt, iar nu a unui drept, cererea fiind astfel inadmisibilă raportat la disp. art. 35 c.p.c.
Sub acest aspect, instanța a reținut că cererea în constatare este aceea prin care reclamantul solicită constatarea unui drept al său sau inexistența unui drept al pârâtului împotriva sa, indiferent dacă dreptul are caracter patrimonial sau nu.
În cauză, cum reclamanții au solicitat să se constate că activitatea prestată în cadrul pârâtei în perioada dedusă judecății a fost desfășurată în condiții specifice grupei I de muncă, cu consecința majorării punctajului, reducerii stagiului de cotizare și încasării drepturilor de pensie într-un cuantum majorat, cererea constituie astfel o acțiune în constatare cu caracter patrimonial, reglementată de disp. art. 35 C.p.c., iar nu o acțiune în constatarea unei situații de fapt, așa cum a susținut în mod greșit pârâta, excepția invocată urmând a fi respinsă astfel ca neîntemeiată.
Pe fondul cauzei, s-a reținut că reclamanții N. F. M. și N. I. au fost angajați, începând cu data de 01.08.1981, în cadrul Întreprinderii de Rețele Electrice C., reclamantul desfășurând în perioada solicitată 06.04._98 activitate ca și electrician exploatare LEA-MT, JT, iar reclamanta în perioada 01.08._89 a desfășurat activitate în funcția de electrician întreținere reparații LEA, LES, PA-PT-MT, JT.
Potrivit raportului de expertiză întocmit de expert M. C., sarcinile de lucru ale reclamanților, erau numeroase și presupuneau o suprasolicitare fizică/psihică pentru îndeplinirea corectă și la timp, muncă pe teren, în instalații, alături de personalul de execuție, activitățile fiind însoțite de riscurile de accidentare și/sau îmbolnăvire profesională, factorii de risc mecanic, electric, chimic, specifici instalațiilor electrice în general, fiind: pericolul de electrocutare, al căderii în gol și accidentării grave, pericol de explozii urmate de incendii, urmare a elementelor electromagnetice ce creează un câmp electric intens, radiațiile neionizante ce nu se pot sesiza cu organele de simț acționează asupra personalului, riscul apariției accidentale a tensiunii în zona de lucru, riscul electrocutării prin atingerea directă a elementelor aflate în zona de tensiune.
De asemenea, sarcina de muncă a reclamanților a determinat o suprasolicitare psihică și prin responsabilitatea sporită privind funcționarea instalațiilor în foc continuu, în baza Decretului nr. 400/1981 și Decretului nr. 208/1985, acte normative ce se referă la activitatea din unitățile cu regim de funcționare continuu sau cu grad ridicat de pericol în exploatare din ramurile energiei electrice, dar și la supravegherea militarizată a activităților din sistemul energetic național.
Operațiunile efectuate de electricienii de la furnizarea energiei electrice au constat în exploatare, intervenții pentru remedierea defecțiunilor accidentale la consumatorii industriali și la micii consumatori casnici, în incinte sau în aer liber, în condiții variabile de temperatură, umiditate, curenți de aer, pulberi pneumoconiogene specifice activității unor consumatori, microorganisme, fiind supuși astfel unor factori de risc mecanic, termic și electric, dar și unei suprasolicitări fizice - poziții de lucru deficitare, în spații înguste, condiții care au evidențiat situații generatoare de deteriorări ale capacității de muncă, similare cu cele ce au rezultat din activități și domenii specificate explicit în anexele Ordinului 50/1990, anexa I, pct. 123, în ce privește factorii de risc, climatul nefavorabil, gradul de dificultate al operațiilor efectuate, specificul activităților, date fiind și prevederile Decretului 400/1981 și Decretul 208/1985.
Având în vedere activitățile desfășurate de reclamanți, condițiile de la locul lor de muncă, instanța a apreciat că activitatea acestora se încadrează în grupa I de muncă, potrivit Anexei I pct. 123 din Ordinul 50/1990.
Principiul de bază al încadrării în grupele de muncă este cel al analizei condițiilor de muncă, care trebuie să aibă în vedere condițiile concrete de muncă.
Ordinul nr. 50/1990 a suferit numeroase modificări și completări, iar pentru unele categorii de personal, angajatorii au acordat pe cale administrativă grupe superioare de muncă, chiar în absența unei enunțări exprese în ordin.
În acest sens, al principiului caracterului nelimitativ este și decizia nr. 258/20.09.2004 a Î.C.C.J, conform căreia nu se poate restrânge aplicarea Ord. 50/1990 numai la activitățile și funcțiile prevăzute în forma inițială a actului, în lipsa unei dispoziții exprese a însuși organului de autoritate emitent sau a unui act normativ de ordin superior.
Tot un principiu, cel al nediscriminării a fost avut în vedere și prin decizia nr. 87/1999 a Curții Constituționale, conform căreia nu există nici o rațiune să se mențină un regim discriminatoriu în materia grupelor superioare de muncă pentru persoanele care au activat în aceleași funcții, indiferent de perioadă.
Cu privire la timpul efectiv lucrat de reclamanți în condițiile de grupa I de muncă, din raportul de expertiză a reieșit că activitățile respective s-au desfășurat pe tot parcursul programului de lucru, iar aceste aspecte nu au fost combătute de către angajator, căruia îi revine sarcina probei, potrivit disp. art. 272 din C. Muncii.
Instanța a reținut că Ordinul nr. 50/1990 a fost emis tocmai pentru înlăturarea unor inechități în salarizarea personalului și reglementarea pensiilor de asigurări sociale de stat, scopul urmărit de reclamant fiind înlăturarea inechității produse prin neacordarea grupei de muncă de către angajatorul său, iar posibilitatea reclamantului de a se adresa instanței de judecată este în deplină concordanță cu prevederile art. 6 din Convenția Europeană a Drepturilor Omului.
Susținerile pârâtei din întâmpinare nu pot fi reținute de instanță, deoarece încadrarea în grupele de muncă se face în funcție de condițiile nocive concrete existente la locul de muncă, de gradul de pericol pe care îl presupune activitatea desfășurată de o persoană și nu poate fi limitată de o comisie de nominalizare, lipsa nominalizării neputând priva salariatul de un drept.
Din mențiunile carnetelor de muncă ale reclamanților au rezultat funcțiile, activitățile și condițiile de muncă ale acestora, încadrându-se în ipotezele reținute de dispozițiile Ordinului nr. 50/1990, Anexa I, pct. 123.
Având în vedere considerentele expuse, instanța a admis cererea, a constatat că activitatea desfășurată de reclamantul N. F. M. în perioada 01.08._81 și 06.04._98 în cadrul pârâtei în funcția de electrician și de reclamanta N. I. în perioada 01.08._89, în funcția de electrician, în cadrul aceleiași pârâte, se încadrează în grupa I de muncă, în procent de 100 %, conform Ordinului nr. 50/1990, Anexa nr. I, pct. 123 și a fost obligată pârâta să elibereze reclamantului adeverință în acest sens, în conformitate cu disp. art. 40 alin 2 litera h din Codul Muncii.
Împotriva acestei sentințe a declarat apel pârâta .-o pentru nelegalitate și netemeinicie.
CU PRIVIRE LA EXCEPȚIA LIPSEI CALITĂȚII PROCESUALE PASIVE, a arătat apelanta că în mod greșit instanța de fond a respins excepția lipsei calității procesuale pasive a S.C. E. S.A., întrucât, așa cum s-a învederat prin întâmpinare, Sistemul Energetic național a suferit mai multe reorganizări succesive, prin HG nr.1342/2001, S.C. E. S.A. - împreună cu sucursalele sale - fiind din nou reorganizata, cea mai mare parte din personalul societății nou reorganizate fiind transferat de drept in interesul serviciului la societățile nou înființate, in conformitate cu dispozițiile art. 46 alin. 1 din respectiva hotărâre.
Conform dispozițiilor art. 4 alin. 2 din HG nr. 1342/2001, societățile înființate potrivit art. 1, sunt răspunzătoare de toate obligațiile fostelor sucursale de distribuție si furnizare ale S.C.E. S.A.
Precizează faptul ca societățile nou înființate au preluat drepturile si obligațiile vechii societăți S.C.EIectrica S.A. si prin urmare. E. SA nu are obligația privind efectuarea Încadrărilor in grupa de munca solicitata.
In conformitate cu dispozițiile art. 47 si art. 48 din Decretul - Lege nr. 31/1954 (potrivit cărora "in cazul in care o parte din patrimoniul unei persoane juridice se desprinde si se transmite la o singura persoana juridica existenta sau care ia astfel flinta, împărțirea patrimoniului se face in proporția pârtii desprinse si transmise", iar "persoanele juridice care dobândesc bunuri prin efectul divizării răspund fata de creditori pentru obligațiile persoanei juridice care a încetat de a avea flinta prin divizare, proporțional cu valoarea bunurilor dobândite, stabilita la data dobândirii") debitorul obligației in cauza este ultimul angajator care a preluat reclamantul si locul de munca al acestuia, societate care s-a substituit in drepturile si obligațiile S.C. E. S.A,
In conformitate cu dispozițiile art. 173 din Codul muncii, republicat, "(1) Salariații beneficiază de protecția drepturilor lor in cazul in care se produce un transfer al Întreprinderii, al unității sau al unor părți ale acesteia către un alt angajator, potrivit legii; (2) Drepturile si obligațiile cedentului, care decurg dintr-un contract sau raport de munca existent la data transferului, vor fi transferate integral cesionarului."
Cu privire la capătul de cerere privind eliberarea unei adeverințe cu mențiunile privitoare la încadrarea in grupa I de munca, precizează faptul ca "adeverințele se întocmesc si se eliberează numai in baza documentelor verificabile aflate in evidentele angajatorilor sau ale deținătorilor de arhive" - art. 1 din Ordinul nr. 590/2008, iar in conformitate cu prevederile art. 47 si art. 48 din Decretul-lege nr. 31/1954 (potrivit cărora "in cazul in care o parte din patrimoniul unei persoane juridice se desprinde si se transmite Ia o singura persoana juridica existenta sau care ia astfel ființa, împărțirea patrimoniului se face in proporția pârtii desprinse si transmise" iar "persoanele juridice care dobândesc bunuri prin efectul divizării răspund fata de creditorii pentru obligațiile persoanei juridice care a încetat de a avea ființa prin divizare, proporțional cu valoarea bunurilor dobândite, stabilita la data dobândirii), fapt pentru care va rugam sa constatați ca debitorul obligației din cauza de fata este noua persoana juridica formata prin H.G. nr. 74/2005.
Precizează faptul ca, in conformitate cu dispozițiile art, 173 din Codul muncii, republicat, "(1) Salariații beneficiază de protecția drepturilor lor in cazul in care se produce un transfer al întreprinderii, al unității sau al unor părți ale acesteia către un alt angajator, potrivit legii; (2) Drepturile si obligațiile cedentutui, care decurg dintr-un contract sau raport de munca existent la data transferului, vor fi transferate integral cesionarului,"
In contextul celor de mai sus prezentate, așa cum rezulta si din mențiunile făcute in cartea de munca a reclamantului, calitatea procesuala pasiva trebuie sa fie stabilita in raport de societățile la care reclamantul figura ca angajat, in perioada pentru care se solicita constatarea grupei de munca, precum si de societățile care au preluat activele si pasivele acestora după desființarea lor, . o societate înființată in anul 2000 prin HG nr. 627/2000, astfel încât nu poate, sub nicio forma, sa aibă calitatea de angajator al reclamantului pentru perioade anterioare datei de înființare, iar în ceea ce privește perioada ulterioara lunii august 2000, când a intrat in vigoare HG nr. 627/2000, reclamantul trebuia sa facă dovada prin cele înscrise in carnetul de munca, ca a fost salariat al ., iar nu al altor societăți înființate ca urmare a reorganizării sistemului energetic național.
Întrucât reclamantul nu a fost transferat la societatea cu sediul in București, sector 1, .. 9 si nu a încheiat Contract Individual de Munca prin care sa se stabilească toate drepturile salariale, consideră ca S.C. E. S.A. nu are calitate procesuala pasiva in cauză.
Este posibil ca, in prezent, deținătoarea legala a arhivelor sa fie .., acesta ar fi putut fi si motivul pentru care a fost introdusa in cauza. Ca atare, întrucât drepturile si obligațiile fostei ÎNTREPRINDERI REGIONALE DE ELECTRICITATE BUCUREȘTI (IREB) ar fi fost preluate de societatea sus-menționată, aceasta devenind titulara obligației care formează obiectul prezentei judecați, S.C. E. S.A. nu are legitimare procesuala pasivă.
Potrivit art.1 din Ordinul nr.590/2008, cererile prin care persoanele interesate solicită eliberarea adeverințelor prin care se atestă faptul că în anumite perioade, anterioare datei de 01 aprilie 2001 și-au desfășurat activitatea în locuri de muncă încadrate grupele I și/sau a II-a de muncă se depun la angajatori sau la deținătorii arhivelor acestora, după caz.
Ca atare, E. SA nu poate fi obligată în niciun caz să elibereze adeverința care să ateste activitatea desfășurată de reclamant în grupa I de muncă, ci unitatea care are calitatea de angajator / deținător de arhiva. întrucât s-ar trece, în caz contrar, peste dispozițiile legale sus-menționate
Față de cele învederate, solicită schimbarea sentinței instanței de fond si in consecința admiterea excepției lipsei calității procesuale pasive a subscrisei si respingerea acțiunii ca fiind formulata față de o persoana fără calitate procesuala pasiva în cauză.
CU PRIVIRE LA EXCEPȚIA INADMISIBILITATII ACȚIUNII
Instanța de fond, in mod greșit a respins excepția inadmisibilității acțiunii, întrucât prin acțiunea promovata se tinde sa se obțină o situație juridica noua, nu doar o simpla constatare a unei stări de fapt existenta in perioada când reclamantul era salariat la fostele IRE/FRE.
Așa cum rezulta si din cererea de chemare in judecata, reclamantul nu a învederat instanței ca si-ar fi desfășurat activitatea la S,C. E. S.A, cu sediul in București .. 9, sectorul 1, societate înființată în baza H.G. 627/2000 si ca ar fi încheiat cu reprezentantul societății noastre, in calitate de angajator, contract individual de munca, fapt pentru care solicitarea reclamantului ca instanța sa constate ca după 44 de ani, activitatea se încadrează in grapa I de munca in procent de 100%, locuri de munca ce au fost preluate de către alte societăți comerciale ce s-au substituit in drepturile si obligațiile S.C E. S.A. așa cum s-a prevăzut in mod expres prin H.G. 1342/2001, respectiv 74/2005, este inadmisibila.
Ca atare, solicită schimbarea sentinței instanței de fond si în consecința admiterea excepției inadmisibilității acțiunii si respingerea acțiunii formulate de către reclamant, ca inadmisibila.
3.CU PRIVIR E LA FONDUL CAUZEI:
In conformitate cu prevederile art. 2 din Decretu-Lege nr.68/1990 pentru înlăturarea unor inechități in salarizarea personalului (abrogat de anexa 1 din Legea nr. 158/2004) "locurile de munca si activitățile care se încadrează in grupele I si II de munca, vor Jî precizate, h propunerea ministerelor, de Ministerul Muncii si Ocrotirilor Sociale,ministerul Sănătății si Comisia Naționala pentru Protecția Muncii, in termen de 30 zile de la data emiterii prezentului decret-lege ".
Așa cum este știut, Ordinul nr. 50/1990 a fost emis in baza Legii nr. 3/1977 privind pensiile de asigurări sociale de stat si asistenta sociala,si in conformitate cu art. 2 din Decretul lege nr. 68/1990. In acest Ordin sunt precizate locurile de munca, activitățile si categoriile profesionale cu condițiile deosebite care se încadrează in grupele I si II de munca in vederea pensionarii, dar condițiile potrivit cărora un loc de munca se încadrează in grupa I sau II sunt bine reglementate de actele normative corespunzătoare, fapt pentru care este neîntemeiata solicitarea reclamantului de a i se acorda grupa I sau II de munca, instanța neavând competenta in acest sens.
Sentința pronunțata de către instanța de fond încalcă dispozițiile prevăzute la pct, 6 din Ordinul 50/1990 cu privire la nominalizarea persoanelor care se încadrează in grupele I si II de munca, dispoziții care prevăd expres faptul ca aceasta nominalizare se face de conducerea unităților împreuna cu sindicatele libere din unități, ținându-se cont de condițiile deosebite de munca concrete in care își desfășoară activitatea persoanele respective (nivelul noxelor existente, condiții nefavorabile de microclimat, suprasolicitare fizica sau nervoasa, risc deosebit de explozie etc).
Instanța de fond nu a reținut, la pronunțarea sentinței, obligativitatea îndeplinirii unor condiții prevăzute in mod expres de actele normative respectiv de dispozițiile prevăzute la punctul 5 din Ordinul nr.50/1990, care prevăd expres faptul ca existenta condițiilor deosebite la locurile de munca cu noxe trebuie sa rezulte din determinările de noxe, efectuate de către organele Ministerului Sănătății sau laboratoarele de specialitate proprii ale unității. Aceste determinări trebuie confirmate de către Inspectorii Teritoriali pentru identificarea factorilor de risc specifici mijloacelor de producție, sarcinii de muncă și mediului de muncă pentru Protecția Muncii (ITM) care, la data efectuării analizei, constată că s-au aplicat toate măsurile posibile de nominalizare a condițiilor și că toate instalațiile de protecție a muncii funcționau normal.
Art.123 nu se regăsește în Anexa nr.1 la Ordinul nr.50/1990, acest articol neexistând, ultima poziție fiind poziția 81. Așa-zisul punct 123 din Anexa 1 la Ordinul 50/1990 nu a intrat niciodată in vigoare, fiind in realitate preluat dintr-un ordin al Ministerului Transporturilor, care producea efecte doar pentru angajații sistemului transporturi feroviare, astfel încât respectiva reglementare nu poate fi aplicata decât persoanelor cărora le-a fost destinata, cum de altfel a reținut si Tribunalul B. în dosarul nr._, prin Sent. civ. nr. 781/M/2013, pe care o depun la dosarul cauzei cu titlu de practica.
Locul de munca in speța nu se încadrează in grupa I de muncă. Prin Ordinul nr.125/1990, așa cum a arătat mai sus, au fost analizate locurile de munca si condițiile de munca, fapt pentru care in Anexa II al Ordinului mai sus menționat, au fost nominalizate locurile de muncă din sistemul energetic si s-au stabilit printr-un act normativ locurile de munca ce se încadrează in grupa a II-a. Or, trecerea locurilor de munca din încadrarea în grupa a II-a de munca in grupa I de munca este nelegala, iar instanța de judecata nu a avut in vedere dispozițiile legale in materie in determinarea locurilor de muncă încadrate in Grupa I, in sensul ca salariații trebuiau sa desfășoare o activitate cel puțin 50% din programul de lucru, respectiv 70% .
Cat privește preocuparea S.C E. S.A. din punct de vedere al securității și sănătății în muncă, aceasta a avut și are un caracter permanent de asigurare a unor locuri de muncă corespunzătoare prin adoptarea de măsuri tehnice și organizatorice de eliminare sau diminuare a riscurilor identificate de accidentare și îmbolnăvire profesională a salariaților.
Aceste măsuri au fost precizate de legislația în vigoare de-a lungul timpului: LEGE nr. 5 din 22 decembrie 1965 (republicată în 1969) cu privire la protecția muncii, emitent; Marea Adunare Națională, ORDIN nr.235 din 26 iulie 1995 privind aprobarea Normelor specifice de securitate a muncii pentru lucrul la înălțime; Legea 90/1996 a protecției muncii - Norme generale de protecția muncii și specifice conform prevederilor din Anexa 2, cap.6. pentru Energia electrica și termica, gaze și apa: respectiv producerea energiei electrice, transportul și distribuția energiei electrice, utilizarea energiei electrice în medii normale, Norme specifice de protecția muncii pentru transportul și distribuția energiei electrice NSPMTDEE/97, ORDIN nr.275 din 17 iunie 2002 al ministrului muncii și solidarității sociale privind aprobarea Normelor specifice de securitate a muncii pentru transportul și distribuția energiei electrice NSSMTDEE/2002, Legea 319/2006 ce abroga alte Norme specifice dar implica elaborarea de instrucțiunii proprii de securitate si sănătate în muncă Instrucțiuni proprii de securitate a muncii pentru instalațiile electrice în exploatare, conform prevederilor Legii securității și sănătății în muncă nr. 319/2006. elaborate în 2007, completate și modificate în 2012.
În cadrul evaluărilor de risc efectuate pe fiecare loc de muncă, pentru salariații care își desfășoară activitatea în instalațiile electrice există factori de risc specifici precum: risc de electrocutare, efort fizic mărit, poziții de lucru forțate sau vicioase, risc de lovire, risc de electrocutare, efort fizic mărit, poziții de lucru forțate sau vicioase, risc de lovire, risc de cădere de la înălțime.
Aceste evaluări de risc au fost realizate în mai multe studii de cercetare-dezvoltare efectuate pe meserii/locuri de muncă la nivelul structurilor zonale (existente) din cadrul . domeniu de aplicare în activitățile de încadrare a unor locuri de muncă sau categorii profesionale în condiții deosebite / speciale de muncă.
Pentru meseriile în cadrul locurilor de muncă analizate se pot evidenția concluziile unor studii efectuate, respectiv până la data prezentei nu există boli profesionale în cadrul . nu sunt depășite nivelurile acceptate ale câmpului electromagnetic.
Având în vedere obiectul contractului nr.17/06.05.2000 încheiat între . de Distribuție a Energiei Electrice București, în calitate de beneficiar și Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare pentru Protecția Muncii București, în calitate de executant: "Studiu privind încadrarea locurilor de muncă în locuri de muncă cu condiții deosebite pentru unele meserii din cadrul S.C E. intitulat "Evaluarea încadrării locurilor de muncă în locuri de muncă cu condiții deosebite" evidențiază mai jos concluziile acestuia.
Scopul lucrării îl constituie fundamentarea încadrării conform criteriilor existente pentru 8 meserii din cadrul .>
- electricieni întreținere LEA 110 kV;
- electricieni întreținere LEA MT + JT;
- electricieni deranjamente;
- electricieni întreținere stații;
- electricieni exploatare (SO) stații;
- electricieni întreținere LES 110 kV;
- electricieni întreținere LES MT + JT;
- electricieni întreținere PA - PT,
în locuri de muncă, cu condiții deosebite, care pot afecta esențial capacitatea de muncă a lucrătorilor, datorită cadrului de expunere la risc.
Încadrarea în condiții deosebite de muncă se face, conform legislației în vigoare ( n.r. în anul 2000) Ordinul nr.50/1990 în funcție de două criterii:
- nerespectarea limitelor normate pentru valorile factorilor de risc în mediul de muncă; Nivelul factorilor de risc se stabilește prin determinări efectuate în prezența inspectorului de muncă. Acesta trebuie să ateste că în momentul efectua determinărilor "s-au aplicat toate măsurile de normalizare a condițiilor de muncă și toate instalațiile de protecție a muncii funcționau normal" (Ordinul 50/1990 și Leg 31/1991).
- cel puțin 75% din programul de lucra trebuie să se desfășoare în locul de muncă respectiv.
Din cele 8 meserii analizate, numai pentru 3 dintre ele nu sunt respectate limitele prevăzute de NGPM-1996, însă nu este respectată condiția de expunere la factorii de risc, de cel puțin 75% din programul normal de lucru.
Nu există boli profesionale înregistrate pentru nici una din cele 8 meserii analizate.
Încadrarea în locuri de muncă cu condiții deosebite pentru cele 8 meserii analizate din cadrul . se poate face conform criteriilor existente, prevăzute de Ordinul 50/1990. Menționează că în Ordinul 50/1990 este nominalizat pentru încadrare în locuri de muncă cu condiții deosebite „dispecerul energetic național”.
În faza I a lucrării s-a realizat:
- identificare factorilor de risc specifici mijloacelor de producție, sarcinii de muncă și mediului de muncă pentru meseriile stabilite;
- efectuarea de determinări pentru cuantificarea factorilor de risc și încadrarea în limitele admise, prevăzute de NGPM-1996.
În faza a II-a lucrării s-a realizat:
- corelarea factorilor de risc identificați cu datele de morbiditate profesională, furnizate de medicii societății;
- evaluarea încadrării locurilor de muncă în locuri de muncă cu condiții deosebite, conform criteriilor "existente" și "propuse".
Din rezultatele studiului realizat și din analiza datelor (faza I și a II-a) lucrării se constată următoarele:
a) valorile factorilor de risc cuantificabili (cu o pondere de cca, 40% din
totalul factorilor de risc)t nu respectă limitele prevăzute de NGPM – 1996 pentru meseriile:
- electricieni întreținere stații (acid sulfuric);
- electricieni întreținere LES110KV (temperatură);
- electricieni întreținere PA - PT (acid sulfuric, acetat de butii și izobutil, alcool, propilic și izopropilic, temperatură).
În cazul acestor meserii, nu este respectată condiția de expunere la factorii de risc menționați, de cel puțin 75% din programul normal de lucru,
- factorii de risc necuantificabili, având o pondere de cca, 60% din totalul factorilor de risc sunt:
- factorii direcți: risc de electrocutare, efort fizic mărit, poziții de lucru forțate sau vicioase, risc de lovire, risc de cădere de la înălțime;
- factorii indirecți: solicitare neuropsibică.
c)nu există boli profesionale înregistrate pentru nici una din cele 8 meserii
studiate, dar au fot înregistrate în anul 2000 afecțiuni cronice legate de profesiune, dintre
care cele mai frecvente sunt: lombosciatica, discopatia lombară, hipertensiune arterială, ulcer
duodenal, cardiopatia ischemică, datorate factorilor de risc necuantificabili.
In urma efectuării studiului se constată că datele prezentate nu sunt suficiente pentru a se putea fundamenta încadrarea locurilor de muncă din cadrul meseriilor analizate în locuri de muncă m condiții deosebite, fiind necesară completarea bazei de date cu investigații ale locurilor de muncă de la alte câteva sucursale ale S.C E. SA, precum și cu investigații ale altor locuri de muncă încadrate în condiții deosebite de muncă prin legislația actuală (Ordinul nr,50/1990 al MMPS), punându-se accent pe situația bolilor legate de profesiune, apărute la lucrătorii din cadrul S.C. E. SA.
Menționează că S.C E. S.A. a efectuat si alte studii de securitate și sănătate în muncă dintre care: „Studiu privind evaluarea stării de sănătate a personalului implicat în unele activități din cadrul E. S.A." nr. contract 67/2002, elaborator MMSS –INCDPM.
În cursul anului 2002 s-au efectuat determinări la activitățile: personalul de exploatare operativă din stațiile electrice; personalul din activitatea de dispecer energetic; personalul implicat în întreținerea și repararea LEA .
S-au efectuat măsurați de câmp electric și câmp magnetic în stații electrice de transformare și linii electrice aeriene,
Concluziile studiului: Nu au fost diagnosticate boli profesionale de către nici unul din medicii cabinetelor care deservesc .>
Vârfurile de morbiditate la categoriile de personal vizate s-au înregistrat la afecțiunile cardiovasculare și locomotorii pentru electricienii din stații, la afecțiunile cardiovasculare pentru dispeceri și la bolile aparatului respirator și locomotor, pentru electricienii LEA (în România, principalele clase de boli sunt reprezentate de bolile aparatului respirator, tulburările mentale, nevroze și alte boli ale sistemului nervos și ale organelor de simț, bolile aparatului locomotor, apariția și evoluția acestor boli fiind influențate de factorii de risc prezenți la nivelul locurilor de munca).
Câmpuri electromagnetice. în cadrul studiului au fost efectuate măsurări ale intensității rms a câmpului electric și a densității rms de flux magnetic la frecvența de 50 Hz în incintele echipamentelor și instalațiilor din stația F., Determinările au fost efectuate în condiții normale de funcționare a echipamentelor tehnice. Valorile rezultate au fost comparate cu cele maxime admise de NGPM, și anume:
Câmp electric 50 Hz (valori rms): 10 kV/m/schimb de lucra și 30 kV/m pentru durate scurte;
Câmp magnetic, 50 Hz (valori rms): 0,5 mT/schimb de lucru; 0,5 mT pentru expuneri mai mici de 2 ore și 25 mT pentru durate scurte, pentru extremitățile corpului.
Din analiza rezultatelor se constată că în toate punctele de măsurare valorile parametrilor undelor electromagnetice (câmp electric și câmp magnetic, 50 Hz) se situează sub valorile Urnită admise de NGPM.
"Influența câmpului electromagnetic al instalațiilor electrice de distribuție asupra angajaților care lucrează în acest mediu și asupra vecinătăților. Studiu de caz FDEE; Transilvania Nord, Transilvania Sud, Muntenia Nord", lucrare elaborată în 4 faze în perioada 2010-2011, obiectul contractului nr. 108/30.11.2009 cu Institutul de Cercetări și Modernizări Energetice - .>
Acest studiu care a avut în vedere prevederile HG nr.1136/2006 privind cerințele minime de securitate și sănătate referitoare la expunerea lucrătorilor la riscuri generate de câmpuri electromagnetice, HG 1091/2006 privind cerințele minime de securitate și sănătate pentru locul de muncă, HG 1146/2006 privind cerințele minime de securitate și sănătate pentru utilizarea în muncă de către lucrători a echipamentelor de muncă.
"Din rezultatele obținute pana la aceasta data din studiul actual se pot trage următoarele concluzii:
- nu s-au semnalat depășiri ale valorii maxime admise în HG 1136/2006 ale câmpului electric si magnetic in stațiile investigate ale .>
- nu s-au evidențiat probleme majore de sănătate ale lucrătorilor expuși la câmp electric si magnetic care sa poate fi cauzate de lucru in mediu de câmp electric si magnetic
In ceea ce privește monitorizarea expunerii profesionale la câmp electric si magnetic, se impune continuarea monitorizării stricte si regulate a nivelelor expunerii profesional la câmpuri electrice si magnetice de radiații neionizante, in special de foarte joasa frecventa, cat si a investigațiilor medicale ale salariaților expuși"
Obiectul principal al studiului a fost constituit de:
- obligativitatea identificații riscurilor profesionale și semnalarea apariției în timp a unor eventuale influențe negative asupra organismului, conform prevederilor legislative în vigoare, cu referire specială la reglementările de ultimă oră privind expunerea profesională la CEM.
- necesitatea unor cercetări care să identifice posibile efecte asupra organismului personalului care își desfășoară activitatea în stațiile electrice de 110/20 kV, efecte care pot duce în timp la reducerea prematură a capacității de muncă, la îmbolnăviri profesionale și la comportamente riscante în activitate, cu urmări grave asupra securității și sănătății angajaților și/sau asupra altor persoane.
- stabilirea măsurilor corespunzătoare de asigurare a condițiilor de securitate și sănătate în muncă și de realizare a locurilor de muncă cu condiții normale, în scopul menținerii stării de sănătate și a capacității de muncă la un nivel optim pe întreaga durată a vieții profesionale.
Studiul s-a axat pe doua linii majore:
- Determinarea si măsurarea nivelului expunerii profesionale la radiații electromagnetice neionizante.
- Supravegherea stării de sănătate a lucrătorilor si evaluarea efectului asupra acesteia a condițiilor de munca, in special a radiațiilor electromagnetice neionizante.
o S-au efectuat determinări ale câmpurilor electrice si magnetice din cele trei sucursale de către colectivul de specialiști din ICEMENERG.
o Examinând rezultatele măsurătorilor înregistrate in cele 3 sucursale ale E., in ceea ce privește câmpul electric si magnetic, se poate afirma, pe baza acestor măsurători, următoarele:
- In majoritatea punctelor de măsurare a câmpului electric la sol, respectiv la 1,8 m fata de sol, din stațiile electrice de 110 kV investigate, s-au găsit valori rezonabile, adică sub 5-6 kV/m, deci nu depășesc valoarea maxima admisibila pentru medii profesionale de 10 kV/m;
- Exista si situații in care valoarea intensității câmpului electric depășește 6 kV/m in apropierea echipamentelor noi, cum este cazul unor întreruptoare cu SF 6, dar care in mod practic nu depășesc 8 RV7m. O astfel de situație se prezintă la stația de 110 kV Sf, G., in apropierea întreruptoarelor cu SF 6 de la celulele: Cupla TV, LEA Pompe O., LEA Tg. S., TRAFO 1, CFR 1, CFR 2, LEA Câmpu F. 1 si LEA Câmpu F. 2, Se menționează ca
- astfel de valori de câmp electric au fost găsite cu ocazia măsurătorilor efectuate atât in anul 2010 cat si in anul 2011;
Valorile măsurate ale inducției câmpului magnetic nu depășesc valoarea maxima admisibila pentru medii profesionale de 500 uT.
-Se apreciază ca nu este necesara adoptarea unor masuri speciale de protecție, cu
excepția limitării timpului de ședere al personalului in instalații, pentru efectuarea
lucrărilor de întreținere si tăierea periodica a vegetației astfel încât aceasta sa nu mai
depășească înălțime de 0,3 m.
Studiul privind influenta câmpului electric si magnetic asupra stării de sănătate a salariatelor din cadrul .-a derulat pe o perioada de 2 ani ( 2010-2011) si a cuprins 2 campanii de măsurători de câmp electric $i magnetic si 3 campanii de investigații medicale privind starea sănătate a salariaților. Investigațiile privind sănătatea salariaților s-au efectuat pe loturi de subiecți stabilite inițial, având vârste si vechimi diferite, astfel încât lotul experimental sa cuprindă toata gama de salariați din cadrul .>
Pentru salariații care lucrează in instalațiile electrice, pentru refacerea capacității de munca se asigura concediu de odihna suplimentar. Ca exemplu la FDEE Transilvania Sud:
- Personalul de tura din stație, LEA si turele mobile (GMES, stații telecomandate) 110 kV - 6 zile;
- Personalul de exploatare care lucrează in celelalte stații si PA/PT-uri - 4 zile;
- Personalul de întreținere, PRAM, telecomunicații si măsurarea energiei electrice - 4 zile;
- Dispecer sef tura (DEDF,DEDL) - 5 zile.
In concluzie, analizând lucrările de specialitate de mai sus se poate considera ca nu sunt îndeplinite condițiile de munca pentru încadrarea in grupa I de munca.
In ceea ce privește încadrarea in grupa I de munca in procent de 100%, menționează faptul ca aceasta încadrare este nelegala, având in vedere următoarele aspecte:
-Procentul se calculează proporțional cu timpul efectiv lucrat in condițiile
activității ce se încadrează in grupa I de munca si nu prin totalizarea „ timpului efectiv
lucrai". Or, din punct de vedere fizic un electrician nu poate lucra pe stâlp un program de 8
h/zi pentru a beneficia de un procent de 100%.
-Anul de muncă efectiv lucrat în condiții deosebite de muncă se stabilește prin
totalizarea „perioadelor" (deci a zilelor) în care personalul a lucrat efectiv în asemenea
locuri și nu totalizarea „timpului efectiv lucrat".
Reclamanții si-au întemeiat cererea pe prevederile Ordinului 50/1990, ordin care a fost abrogat de Legea nr. 19/2000. Ulterior intrării in vigoare al Legii anterior menționate, a fost adoptata Hotărârea Guvernului nr. 261/2001 privind criteriile si metodologia de încadrare a locurilor de munca in condiții deosebite. Acesta hotărâre a fost abrogata de HG nr. 246/2007) care la art. 13 prevede următoarele; „(1) dovedirea perioadelor de activitate desfășurata in locuri de munca in condiții deosebite anterior datei de 01.04.2001, in vederea pensionarii, se face pe baza înregistrării acestora in carnetul de munca conform decretului nr. 92/1976 privind carnetul de munca, cu modificările ulterioare sau pe baza unei adeverințe emise de angajatorul la care a lucrat salariatul respectiv. (4) In cazul distrugerii arhivelor, perioada lucrata in condiții deosebite, dovedita cu acte, se poate reconstitui, potrivit legii, prin hotărâre Judecătoreasca."
Or, in speța, reclamanții nu au invocat drept motiv al solicitării ca instanța sa constate desfășurarea activității in grupa I de munca, ca urmare a distrugerii arhivei de personal.
Mai mult decât atât, reclamanții aveau posibilitatea de a uza de prevederile Ordinului 50/1990 atunci când acesta era in vigoare, iar nu tocmai la acest moment când ordinul este abrogat prin Legea nr. 19/2000.
In ceea ce privește capătul de cerere privind obligarea la eliberarea adeverinței care sa ateste perioada de lucru in condiții grele specific grupei I, fiind un capăt accesoriu, in mod greșit acesta a fost admis de către instanța de fond.
Potrivit art. 158 alin. 2 din Legea nr. 263/2003, adeverințele care atesta încadrarea persoanelor in grupa I de munca sunt valorificate numai in situația in care au fost emise conform legii, pe baza documentelor verificabile întocmite anterior datei de 01 aprilie 2001.
Potrivit art. 126 alin, 1 din HG nr. 257/2011, adeverințele prin care se atesta faptul ca in anumite perioade, anterioare datei de 01 aprilie 2001, persoanele si-au desfășurat activitatea in locuri de munca Încadrate in grupele I si/sau a Il-a de munca se întocmesc potrivit modelului prevăzut in anexa nr. 14, numai pe baza documentelor verificabile aflate in evidenta angajatorilor sau ale deținătorilor legali de arhiva.
Deci, o obligație a angajatorului sau deținătorului de arhiva de a elibera o asemenea adeverința in temeiul acestui act normativ (cu toate ca, așa cum am precizat la pct. 1 din prezentele motive, nu avem nicio astfel de calitate) exista doar daca are la baza documente verificabile aflate in arhiva angajatorului, întocmite anterior anului 2001, Or, in speța, nu exista asemenea documente in arhiva subscrisei, astfel încât obligarea intimatei la emiterea unor astfel de adeverințe este nelegala, neputându-se reține nici starea de discriminare, invocată de reclamanți.
F. de cele învederate solicită admiterea apelului astfel cum a fost formulat si in consecința schimbarea in tot a sentinței, în sensul respingerii acțiunii formulate de către reclamanți, ca neîntemeiata.
In drept, și-a întemeiat susținerile pe dispozițiile art. 466 si următoarele Cod proc, civ., precum și pe dispozițiile legale menționate în cuprinsul motivelor de apel.
S-a procedat la regularizarea cererii de apel, potrivit dispozițiilor art. XV din Legea nr. 2/2013.
Intimatul C. D. a depus la dosar întâmpinare prin care a solicitat respingerea apelului, arătând că apelanta a avut calitatea de angajator în perioada în care a lucrat și nu a făcut dovada predării arhivei cu privire la perioada în litigiu către CEZ SA, astfel încât are calitate procesuală activă.
Cu privire la fondul litigiului, a arătat intimatul că a făcut dovada faptului că a lucrat în grupa I de muncă în perioada în litigiu, prin înscrisurile depuse la dosar și expertiza încuviințată de instanța de fond.
Mai mult, prin hotărârile judecătorești depuse la dosar a făcut dovada faptului că și colegilor de serviciu li s-a recunoscut grupa I de muncă, inclusiv șefului său, tocmai pentru faptul că au lucrat într-un câmp electromagnetic puternic, cu risc de electrocutare și accidentare permanent, care putea fi fatal și care a generat probleme de sănătate.
În situația în care instanța va aprecia că apelul este întemeiat, a arătat intimatul că solicită obligarea în solidar a apelantei și a CEZ DISTRIBUȚIE SA la emiterea adeverinței referitoare la grupa I de muncă,în condițiile în care colegilor li s-au eliberat adeverințe de fostul angajator, CEZ DISTRIBUȚIE SA fiind dosar deținător al arhivei apelantei.
Apelanta a depus la dosar răspuns la întâmpinare.
În apel nu au fost administrate probe noi.
Examinând sentința în raport de criticile formulate și probele administrate în dosar, Curtea constata ca apelul este fondat, urmand a fi admis pentru urmatoarele considerente:
Soluționarea excepției lipsei calității procesuale pasive a fost efectuată în mod corect de către prima instanța.
Astfel, chiar dacă societatea apelanta s-a reorganizat conform HG nr. 1342/2001, raportul juridic de munca a fost stabilit între aceste doua parți, angajatorul având, pe cale de consecința, obligația încadrării salariaților săi in grupe de munca.
Pe de alta parte, nici excepția inadmisibilității acțiunii nu este întemeiata, in mod greșit apelanta susținând ca prin acțiunea introductiva reclamanții tind la stabilirea unei situații de fapt, câta vreme solicitarea acestora vizează stabilirea unei situații juridice, respectiv încadrarea . muncă pentru care legea nu prevede vreo altă cale de urmat, respectiv o acțiune in realizare.
Pe fond, se retine că obiectivele la care expertul a avut de răspuns priveau efectuarea de verificări cu privire la condițiile concrete de muncă ale reclamanților în perioadele deduse judecății, deci verificări cu privire la situația de fapt dedusă judecății, fără ca expertului să îi revină sarcina interpretării sau aplicării unor acte normative, acest ultim rol revenind în mod exclusiv instanței de judecată.
Potrivit art.1 din Ordinul nr. 50/1990, în grupa I de muncă se încadrează locurile de muncă, activitățile și categoriile profesionale cuprinse în anexa nr. 1.
Art. 3 din Ordinul 50/1990 prevede că beneficiază de încadrarea în grupele I și II de muncă, potrivit celor menționate, fără limitarea numărului, personalul care este în activitate: muncitori, ingineri, subingineri, maiștri, tehnicieni, personal de întreținere și reparații, controlori tehnici de calitate, precum și alte categorii de personal care lucrează efectiv la locurile de muncă și activitățile prevăzute în anexele nr. 1 și 2.
Așa cum se observa din dispozițiile ordinului, acesta instituie principiul legalității grupelor de munca, în sensul ca activitățile, locurile de munca si categoriile profesionale sunt stabilite numai prin acte normative, ele trebuind sa fie cuprinse expres in norme specifice domeniului.
Potrivit Ordinului nr.50/1990, pentru a beneficia de încadrarea în grupele I și II de muncă, personalul în activitate, muncitori, ingineri, subingineri, maiștri, tehnicieni, personal de întreținere și reparații, controlorii tehnici de calitate, precum și alte categorii de personal trebuie sa indeplineasca urmatoarele conditii:
- să fi lucrat efectiv la locurile de muncă și activitățile prevăzute în anexele nr. 1 și 2 la O.50/1990 sau
- să își fi desfasurat activitatea în aceleași condiții cu personalul beneficiarului încadrat în grupele I și II de muncă, in situatia personalului muncitor din construcții-montaj sau din alte activități, care realizează lucrări de extinderi, modernizări sau reparații ale capacităților de producție și
- nivelul noxelor existente la locurile prevăzute în aceste grupe sa depășeasca nivelul maxim admis prevăzut în Normele republicane de protecție a muncii, cu toate măsurile luate de unitate pentru normalizarea condițiilor de muncă și
- să fi fost nominalizat de către conducerea unităților împreună cu sindicatele libere din unități, ținîndu-se seama de condițiile deosebite de muncă concrete în care își desfășoară activitatea persoanele respective (nivelul noxelor existente, condiții nefavorabile de microclimat, suprasolicitare fizică sau nervoasă, risc deosebit de explozie, iradiere sau infectare etc.).
In concluzie, încadrarea in grupele de munca se face fie direct ca urmare a regăsirii in una din situațiile cuprinse in anexe, fie prin asimilare ca urmare a desfășurării efective a muncii in situații din cele prevăzute in anexe.
Aceasta asimilare se realizează indiferent de numărul salariaților și din categoria profesională din care face parte.
Potrivit pct. 6. din Ordin, nominalizarea persoanelor care se încadrează în grupele I și II de muncă se face de către conducerea unităților împreună cu sindicatele libere din unități, ținându-se seama de condițiile deosebite de muncă concrete în care își desfășoară activitatea persoanele respective (nivelul noxelor existente, condiții nefavorabile de microclimat, suprasolicitare fizică sau nervoasă, risc deosebit de explozie, iradiere sau infectare etc.).
Cu probele administrate în cauză nu s-a făcut dovada că pentru perioada vizată în acțiune reclamanții îndeplinesc condițiile de încadrare în grupa a I de muncă fiedirect ca urmare a regăsirii în una din situațiile cuprinse în anexe, fie prin asimilare ca urmare a desfășurării efective a muncii în situații din cele prevăzute in anexe.
Stabilirea încadrării unei persoane în grupa de muncă se realizează în concret, prin raportare la atribuțiile efective ale meseriei și la condițiile de muncă în care fiecare salariat își desfășoară activitatea.
Beneficiul grupei de muncă nu se acordă dincolo de condițiile actului normativ cadru, doar prin raportare la eventuale condiții dificile sau grele de muncă, indiferent de profesia, locul de muncă sau activitățile desfășurate, ci prin analiza îndeplinirii condițiilor impuse de actul normativ.
În exercitarea funcției sale, reclamanții au prestat activități care nu concură la siguranța circulației pe calea ferată, reparațiile efectuate la stațiile de înaltă tensiune ce deservesc sistemul național neavând impact asupra siguranței pe căile ferate.
Simpla exercitare a funcției de electrician și condițiile grele specifice activității desfășurate nu atrag automat încadrarea în grupa de munca, fiind necesar ca activitățile, condițiile sau locul de munca să fie din cele prevăzute in anexa I la ordin.
Mai mult, deși nu precizează expres în acțiune, reclamanții au invocat aplicarea dispozițiilor Anexei I pct. 123 din Ordinul nr. 50/1990 cu privire la care Curtea constată că, în cuprinsul lor sunt nominalizate „meseriile și funcțiile din unitățile de exploatare a căilor ferate a căror activitate este legată de siguranța circulației”. Textul pct. 123 se referă exclusiv la funcții din unitățile de exploatare a căilor ferate, or, în speță, nu s-a susținut și nici nu s-a dovedit că angajatorul era unitate de natura celor menționate la pct. 123.
Față de considerentele expuse, în baza art.480 alin.1 Cod procedură civilă apelul va fi admis, va fi schimbată sentința, în sensul că se va respinge acțiunea.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Admite apelul declarat de pârâta . sediul în București, .. 9, sector 1, împotriva sentinței nr. 6379/12.11.2014, pronunțată de Tribunalul D. - Secția de Conflicte de Muncă și Asigurări Sociale în dosarul nr._, în contradictoriu cu intimații reclamanți N. F. M., N. I., ambii cu domiciliul în procesual ales la cab. Av. C. D., nr. 23, ., ..
Schimbă sentința civilă în sensul că respinge acțiunea.
Decizie definitivă.
Pronunțată în ședința publică de la 26 Martie 2015.
Președinte, M. L. N. A. | Judecător, A. M. | |
Grefier, M. V. A. |
Red.jud.A.M.
6 ex/AS/23.04.2015
j.f.C.C.
| ← Solicitare drepturi bănești / salariale. Decizia nr.... | Solicitare drepturi bănești / salariale. Decizia nr.... → |
|---|
