Solicitare drepturi bănești / salariale. Decizia nr. 2689/2015. Curtea de Apel CRAIOVA

Decizia nr. 2689/2015 pronunțată de Curtea de Apel CRAIOVA la data de 04-06-2015 în dosarul nr. 10168/63/2014

Dosar nr._

ROMÂNIA

CURTEA DE APEL CRAIOVA

SECȚIA I CIVILĂ

DECIZIE Nr. 2689

Ședința publică de la 04 Iunie 2015

Completul compus din:

PREȘEDINTE - M. C.- Președinte Instanță

-M. C. Ț.- Judecător

Grefier D. M.

XXX

Pe rol judecarea apelului declarat de apelantul pârât I. ȘCOLAR JUDETEAN D., cu sediul în C., .. 6, Jud. D., împotriva sentinței civile nr. 406/29.01.2015, pronunțată de Tribunalul D., în dosarul nr._, în contradictoriu cu intimatul reclamant U. S. INDEPENDENTE DIN ÎNVĂȚĂMÂNT PTR. C. T., cu sediul în C., .. 6, Jud. D., având ca obiect drepturi bănești.

La apelul nominal făcut în ședința publică au lipsit părțile.

Procedura legal îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei de către grefier, care învederează că apelul este declarat și motivat în termenul;

S-a arătat că părțile au solicitat judecarea cauzei în lipsă.

Instanța apreciază că, pentru acest termen de judecată, procedura de citare a fost legal îndeplinită și, în baza art. 482 raportat la art. 244 NCPC, constată terminată cercetarea judecătorească în apel, și lasă cauza în pronunțare.

CURTEA

Asupra apelului civil de față;

Tribunalul D. prin sentința civilă nr.406 de la 29.01.2015 a admis acțiunea formulată de U. S. INDEPENDENTE DIN ÎNVĂȚĂMÂNT D., cu sediul în C., ..6, județul D. pentru reclamanta C. T., având CNP_, în contradictoriu cu pârâtul I. ȘCOLAR JUDEȚEAN D. cu sediul în C., ..6, județul D., a obligat pârâtul să plătească reclamantei dobânda legală aferentă drepturilor bănești cuvenite conform sentinței nr. 212/16.01.2013 pronunțată de Tribunalul D. în dosarul nr._/63/2012 calculată începând cu data de 16.01.2013 și până la data plății efective.

Pentru a se pronunța astfel instanța de fond a reținut următoarele:

Asupra excepției prescripției dreptului material la acțiune invocată de pârât:

Potrivit dispozițiilor art.1 din D. 167/1960, aplicabil in speța, având in vedere ca prescripția a început sa curgă sub imperiul acestei legi, dreptul la acțiune se stinge prin prescripție daca nu a fost exercitat in termenul stabilit de lege. Potrivit art. 3 din decret termenul este de 3 ani. Cum momentul nașterii dreptului la reparație este data la care hotărârea pronunțată a devenit executorie si aceasta nu a fost executata și cum în materia litigiilor de muncă, hotărârile judecătorești sunt executorii de drept de la data pronunțării, instanța urmează sa constate ca pentru dobânzile solicitate în prezenta cauză nu a operat prescripția.

Pentru aceste considerente, excepția a fost respinsă .

Pe fondul cauzei a reținut că reclamanta este angajata unității de învățământ pârâte.

Prin sentința civilă irevocabilă nr. 212/16.01.2013 pronunțată de către Tribunalul D. în dosarul nr._/63/2012 depusă în copie la dosar, pârâtul a fost obligat să plătească reclamanților, printre care și reclamanta din cauza de față, drepturi salariale restante, corespunzător activității desfășurate, pe perioada 08 10_09, sume ce urmează să fie actualizate.

Problema de drept supusă analizei este de a se determina daca pentru sumele respective creditorii au dreptul la dobânzi si data de la care debitorul obligației stabilite prin sentința nr. 212/16.01.2013 pronunțată de Tribunalul D. are obligația de a achita creditorilor dobânda legală pentru întârzierea în executare.

Ipoteza cauzei de față este cea avută în vedere în Decizia în interesul legii nr. 2/2014 pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție și publicată în Monitorul Oficial nr. 411 din 3 iunie 2014.

Reclamanta– salariată din sectorul bugetar - a solicitat în prezenta cauză acordarea daunelor-interese moratorii sub forma dobânzii legale, pentru plata sumelor prevăzute în titlul executoriu, având ca obiect acordarea unor drepturi salariale. Debitorul obligației se află sub incidența dispozițiilor din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 71/2009.

Înalta Curte de Casație și Justiție a analizat natura juridică a măsurilor dispuse prin Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 71/2009 și a stabilit că aceasta are drept consecință o „suspendare legală a executării silite a titlurilor executorii având ca obiect acordarea unor drepturi salariale, calificare care decurge din însuși conținutul art. 1 alin. (2) din ordonanța de urgență, potrivit căruia, în cursul termenului în care are loc plata eșalonată, orice procedură de executare silită se suspendă de drept”.

Înalta Curte de Casație și Justiție a stabilit că executarea cu întârziere a obligației de plată stabilite printr-o hotărâre judecătorească poate antrena răspunderea civilă delictuală, chiar dacă izvorul obligației a cărei încălcare a fost sancționată prin hotărârea judecătorească ce reprezintă titlu executoriu este un contract.

De asemenea Înalta Curte de Casație și Justiție a analizat îndeplinirea condițiilor de angajare a răspunderii civile delictuale, respectiv: existența unei fapte ilicite, vinovăția, existența unui prejudiciu, legătura de cauzalitate, ținându-se cont de particularitățile executării unei obligații de plată a unei sume de bani, precum și de efectele Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 71/2009 și a stabilit că aceste condiții sunt îndeplinite.

Constatând astfel îndeplinite condițiile angajării răspunderii civile delictuale, Înalta Curte de Casație și Justiție a decis că:

„În aplicarea dispozițiilor art. 1082 și 1088 din Codul civil din 1864, respectiv art. 1.531 alin. (1) alin. (2) teza I și art. 1.535 alin. (1) din Legea nr. 287/2009 privind Codul civil, republicată, cu modificările ulterioare, pot fi acordate daune-interese moratorii sub forma dobânzii legale pentru plata eșalonată a sumelor prevăzute în titluri executorii având ca obiect acordarea unor drepturi salariale personalului din sectorul bugetar în condițiile art. 1 și 2 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 71/2009 privind plata unor sume prevăzute în titluri executorii având ca obiect acordarea de drepturi salariale personalului din sectorul bugetar, aprobată cu modificări prin Legea nr. 230/2011”.

Dezlegarea problemei de drept judecate prin decizia în interesul legii este obligatorie, potrivit dispozițiilor art. 517 din Codul de procedură civilă.

Prin urmare, cererea privind acordarea dobânzilor este întemeiata.

In ceea ce privește data de la care urmează sa fie acordate dobânzile se are in vedere ca obligativitatea deciziei în interesul legii impune analiza naturii juridice a obligației de plată a dobânzii legale prin prisma instituției răspunderii civile delictuale.

Cum obligațiile constatate prin titlul executoriu trebuiau aduse la îndeplinire de bună-voie și de îndată de către debitor, rezultă că momentul nașterii dreptului la reparație este data la care hotărârea pronunțată a devenit executorie si aceasta nu a fost executata.

În cazul de față, fiind vorba de o hotărâre judecătorească pronunțată în materia conflictelor de muncă, hotărârea primei instanțe este executorie de drept la data de pronunțării, în speță, de la data 16.01.2013.

Sub acest aspect, Tribunalul a constatat ca, potrivit regulii în materie, prevăzută la art.1088 alin.2 partea I tezei finale Cod civil, dobânda se acordă de la data introducerii acțiunii, numai că, de la această regulă există anumite excepții si anume: "afară de cazurile în care, după lege, dobânda curge de drept" -art.1088 alin.2 Partea a II-a a tezei finale Cod civil.

Or, potrivit art.1079 alin.2 pct.3 Cod civil, debitorul este de drept în întârziere când obligația nu putea fi îndeplinită decât într-un timp determinat, ce debitorul a lăsat să treacă.

Potrivit dispozițiilor art. 448 alin.1 pct.2 NCPC, hotărârile primei instanțe sunt executorii de drept atunci când au ca obiect plata salariilor sau a altor drepturi izvorâte din raporturile juridice de munca, iar potrivit dispozițiilor art. 622 NCPC, obligația stabilita prin hotărârea unei instanțe sau printr-un alt titlu executoriu se aduce la îndeplinire de buna-voie.

Aceeași dispoziție din norma generala este preluata de legea speciala – Codul Muncii, care in art. 274 prevede ca hotărârile pronunțate în fond sunt executorii de drept.

S-a constatat că, prin sentința civilă ce constituie titlu executoriu, pârâtul a fost obligat la plata unor anumite sume de bani ce au, fără îndoială, ca izvor, raporturile juridice de munca existente intre salariat si acesta.

Așadar, obligația unității pârâte de a achita sumele de bani a devenit exigibilă la momentul pronunțării hotărârii de către instanța de fond, întrucât hotărârea acesteia era una executorie de drept, în conformitate cu prevederile art. 448 alin.1 pct.2 NCPC.

Dobânzile legale trebuie acordate de la data pronunțării hotărârilor judecătorești ce constituie titluri executorii si datorită faptului că prevederile Ordonanței de Urgență a Guvernului nr. 71/2009 nu au produs efecte în privința exigibilității creanțelor, în sensul amânării scadenței acestora.

Astfel, creanțele recunoscute în favoarea salariaților membri de sindicat, fiind certe, lichide și exigibile, obligația de plată este cu execuție imediată, chiar de la data pronunțării hotărârilor în primă instanță, potrivit dispozițiilor art. 274 din Codul muncii, republicat. Aceasta înseamnă că plata trebuia făcută la momentul nașterii raportului juridic obligațional, obligația rezultată din aceste titluri executorii nefiind afectată de vreun termen.

Mai mult, prin Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 71/2009, modificată și completată nu s-a negat existența și întinderea drepturilor constatate prin hotărâri judecătorești și nu s-a refuzat punerea acestora în executare, ci s-a stabilit o modalitate de executare eșalonată a obligaților de plată conținute în aceste titluri.

Acest act normativ nu are semnificația exonerării debitorilor de plata daunelor-interese moratorii, întrucât art. 1082 din Codul civil din anul 1864, respectiv art. 1530 din Codul civil din anul 2009, consacră principiul răspunderii debitorului pentru executarea cu întârziere, acesta putând fi obligat la despăgubiri, indiferent dacă a acționat cu intenție sau din culpă.

Răspunderea sa civilă va fi atrasă ori de câte ori nu se dovedește existența unei cauze străine, exoneratoare de răspundere, reprezentată fie de cazul fortuit, forța majoră, fapta creditorului însuși ori fapta unui terț pentru care debitorul nu este ținut a răspunde. În plus, pentru ca fapta unui terț să producă efectul exonerator, este necesar ca aceasta să aibă caracteristicile forței majore sau ale cazului fortuit.

Or, eșalonarea plății instituită prin Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 71/2009, modificată și completată nu este o cauză exoneratoare de răspundere, ci constituie un eveniment pe care debitorii, deși îl puteau prevedea, nu au luat măsuri corespunzătoare, pentru a evita neexecutarea.

În același sens este și jurisprudența Curții Europene Drepturilor Omului în care s-a statuat că unei persoane care a obținut o hotărâre judecătorească executorie împotriva statului, ca urmare a soluționării unui litigiu în favoarea sa nu i se poate cere să recurgă la proceduri de executare, pentru a obține executarea, reclamantului, în calitate de creditor, fiindu-i cauzat un prejudiciu material constând în imposibilitatea de a se folosi de banii săi, deci o pierdere de profit cauzată de imposibilitatea punerii în executare, într-un termen rezonabil, a hotărârii judecătorești pronunțate în favoarea sa.

Foarte important de reținut este si faptul că, împrejurarea ca prin dispozițiile art. 1 alin. (3) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 71/2009, modificată și completată s-a prevăzut actualizarea acestor sume cu indicele prețurilor de consum, comunicat de Institutul Național de S. nu reprezintă un impediment legal în acordarea dobânzii legale penalizatoare, cu titlu de daune-interese moratorii, deoarece prin neexecutarea integrală a obligației de plată la data la care sumele erau datorate, adică la momentul când creanțele au devenit certe, lichide și exigibile, s-a produs în patrimoniul creditorilor un prejudiciu care trebuie acoperit integral.

Totodată, actualizarea creanțelor nu asigură repararea integrală a prejudiciului produs, având o natură juridică diferită de aceea a dobânzii solicitate de reclamanți.

Astfel, actualizarea creanței cu indicele de inflație reprezintă un calcul matematic, aplicabil în cazul unui fenomen specific economiei de piață, prin intermediul căruia se măsoară gradul de depreciere a valorii banilor aflați în circulație, aduși astfel la puterea lor de cumpărare. Scopul actualizării fiind acela de a menține valoarea reală a obligației monetare la data efectuării plății, aceasta se acordă cu titlu compensatoriu (damnum emergens).

În schimb, dobânda legală penalizatoare, reprezentând câștigul pe care creditorul l-ar fi obținut din investirea banilor, dacă aceștia ar fi fost plătiți la scadență, se acordă cu titlu de reparare a prejudiciului cauzat prin întârziere și acoperă beneficiul nerealizat (lucrum cessans).

Așadar, acordarea dobânzii legale, până la data plății integrale a drepturilor stabilite prin titluri executorii, alături de actualizarea cu indicele de inflație nu conduce la o dublă reparare a prejudiciului, ci asigură o reparare integrală a acestuia, în acord cu dispozițiile art. 1084 din Codul civil din anului 1864.

In consecința, instanța a admis acțiunea și a obligat pârâtul la plata către reclamantă a dobânzii legale aferente drepturilor bănești, cuvenite și neachitate, conform sentinței civile nr.212/16.01.2013, pronunțată de Tribunalul D., în dosarul nr._/63/2012, dobânzi ce vor fi calculate începând cu data de 16.01.2013 (data pronunțării hotărârii) până la achitarea integrală a drepturilor bănești respective.

La pronunțarea soluției, instanța a avut în vedere practica unitară, actuală, în această materie, a Curții de Apel C., precum și necesitatea unificării practicii și la nivelul Tribunalului D..

Împotriva sentinței a formulat apel pârâtul I. ȘCOLAR JUDETEAN D., criticând-o pentru nelegalitate și netemeinicie.

În motivare a arătat că plata sumelor câștigate în instanțe de reclamant a fost reglementată de O.U.G. nr. 71/2009, cu modificările și completările ulterioare, după cum urmează:

„Art. XI

(l)Plata sumelor prevăzute prin hotărâri judecătorești având ca obiect acordarea unor drepturi de natură salarială stabilite in favoarea personalului din sectorul bugetar, devenite executorii până la data de 31 decembrie 2011, se va realiza după o procedură de executare care începe astfel:

a) în anul 2012 se plătește 5% din valoarea titlului executoriu;

b) în anul 2013 se plătește 10% din valoarea titlului executoriu:

c) în anul 2014 se plătește 25% din valoarea titlului executoriu;

d) în anul 2015 se plătește 25% din valoarea titlului executoriu;

e) în anul 2016 se plătește 35% din valoarea titlului executoriu

(2) În cursul termenului prevăzut la alin. (1) orice procedură de executare silită se suspendă de drept.

(3)Sumele prevăzute la alin. (1), plătite in temeiul prezentei ordonanțe de urgentă, se actualizează cu indicele prețurilor de consum comunicat de Institutul Național de S..

(4) Prin ordin al ordonatorilor principali de credite va fi stabilită procedura de efectuare a plății titlurilor executorii, cu respectarea termenelor prevăzute la alin. (1)”.

Astfel, conform art. 1 alin 3 se specifica în mod clar accesoriile care vor fi plătite la suma principală, respectiv numai actualizarea sumelor datorate cu indicele prețurilor de consum comunicat de Institutul Național de S.. Nu este prevăzut plata unei dobânzi legale în acest sens.

Că instituția apelantă a trecut la punerea în executare a sentinței civile nr. 1864/2013 pronunțată de Tribunalul D. în dosarul nr._/63/2012, dispunând plata sumelor, actualizate, câștigate în instanța de către reclamanți însă cu respectarea O.U.G. nr. 92/2012.

În condițiile în care ar fi admisă cererea unitatea apelantă nu ar avea temei legal în baza căreia să facă aceste plăti.

Pentru aceste motive, a solicitat admiterea apelului așa cum a fost formulat și respingerea acțiunii reclamantului pentru nelegalitate si netemeinicie.

În drept, invocă art. 466 si următoarele C.proc.civ.

Intimata reclamantă a formulat întâmpinare solicitând respingerea apelului ca nefondat.

Examinând apelul prin prisma criticilor formulate și a dispozițiilor legale incidente, Curtea îl apreciază a fi nefondat, urmând să îl respingă ca atare, pentru următoarele considerente:

U. S. Independente din Învățământ D., în numele membrilor săi prin cererea de chemare în judecată a solicitat obligarea pârâtului I. Școlar Județean D., la plata dobânzilor legale pentru creanțele datorate cu titlu de drepturi salariale, stabilite prin hotărâri judecătorești.

Sumele prevăzute în titlul executoriu - hotărâri judecătorești - reprezintă drepturi salariale datorate de către angajator într-o anumită perioadă de timp și neachitate de către acesta.

Prin O.U.G. nr. 71/2009, s-a prevăzut că plata sumelor prevăzute prin hotărâri judecătorești având ca obiect acordarea unor drepturi de natură salarială stabilite în favoarea personalului din sectorul bugetar, devenite executorii până la data de 31 decembrie 2009, să se realizeze după o procedură de executare eșalonată pe o perioadă inițială cuprinsă între anii 2010 și 2012.

Prin acte normative ulterioare au fost aduse modificări sub aspectul perioadei și a procentelor de creanță aferente perioadelor respective.

Potrivit art. 166 din Codul muncii republicat (anterior art. 161), salariul se plătește în bani cel puțin o dată pe lună, la data stabilită în contractul individual de muncă, în contractul colectiv de muncă aplicabil sau în regulamentul intern, după caz.

Alineatul 4 al aceluiași articol prevede că „ Întârzierea nejustificată a plății salariului sau neplata acestuia poate determina obligarea angajatorului la plata de daune-interese pentru repararea prejudiciului produs salariatului”.

Art. 171 (1) din Codul muncii republicat (anterior art. 166) stabilește că dreptul la acțiune cu privire la drepturile salariale, precum și cu privire la daunele rezultate din neexecutarea în totalitate sau în parte a obligațiilor privind plata salariilor se prescrie în termen de 3 ani de la data la care drepturile respective erau datorate.

În speță sunt aplicabile dispozițiile art. 1531 alin. 1 din Noul Cod Civil, potrivit cărora creditorul are dreptul la repararea integrală a prejudiciului pe care l-a suferit din faptul neexecutării, și dispozițiile art. 1535 alin. 1 din Noul Cod civil, care dispun că în cazul în care o sumă de bani nu este plătită la scadență, creditorul are dreptul la daune moratorii, de la scadență până în momentul plății, în cuantumul cuvenit de părți sau, în lipsă, cel prevăzut de lege, fără a trebui să dovedească vreun prejudiciu.

Dobânda legală reprezintă prejudiciul pentru beneficiul nerealizat, având natură juridică diferită de actualizarea cu indicele de inflație.

În raport de aceste dispoziții, Curtea reține că membrii de sindicat, în calitate de creditori sunt beneficiarii acestor daune interese – dobânzi legale, pentru neexecutarea obligației de plată a creanțelor, fiind evident prejudiciul suferit.

Mai mult decât atât, prin Decizia în interesul legii nr. 2 din 17 februarie 2014 Înalta Curte de Casație și Justiție a stabilit, în aplicarea dispozițiilor art. 1082 și 1088 din Codul civil din 1864, respectiv art. 1.531 alin. (1), alin. (2) teza I și art. 1.535 alin. (1) din Legea nr. 287/2009 privind Codul civil, republicată, cu modificările ulterioare, că pot fi acordate daune-interese moratorii sub forma dobânzii legale pentru plata eșalonată a sumelor prevăzute în titluri executorii având ca obiect acordarea unor drepturi salariale personalului din sectorul bugetar în condițiile art. 1 și 2 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 71/2009 privind plata unor sume prevăzute în titluri executorii având ca obiect acordarea de drepturi salariale personalului din sectorul bugetar, aprobată cu modificări prin Legea nr. 230/2011”.

Pentru considerentele expuse, apelul este nefondat și în baza art. 480 alin. 1 din Cod de procedură civilă urmează a fi respins ca atare.

PENTRU ACESTE MOTIVE,

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE

Respinge, ca nefondat, apelul declarat de apelantul pârât I. ȘCOLAR JUDETEAN D., cu sediul în C., .. 6, Județul D., împotriva sentinței civile nr. 406/29.01.2015, pronunțată de Tribunalul D., în dosarul nr._, în contradictoriu cu intimatul reclamant U. S. INDEPENDENTE DIN ÎNVĂȚĂMÂNT PTR. C. T., cu sediul în C., .. 6, Județul D..

Decizie definitivă.

Pronunțată în ședința publică de la 04 Iunie 2015

Președinte,

M. C.

Judecător,

M. C. Ț.

Grefier,

D. M.

25.06.2015

Red.jud.M.C.

4 ex/AS

j.f.G.S.

Vezi și alte spețe de la aceeași instanță

Comentarii despre Solicitare drepturi bănești / salariale. Decizia nr. 2689/2015. Curtea de Apel CRAIOVA