Solicitare drepturi bănești / salariale. Decizia nr. 5749/2015. Curtea de Apel CRAIOVA

Decizia nr. 5749/2015 pronunțată de Curtea de Apel CRAIOVA la data de 24-11-2015 în dosarul nr. 5749/2015

Dosar nr._

ROMÂNIA

CURTEA DE APEL CRAIOVA

SECȚIA I CIVILĂ

DECIZIE Nr. 5749

Ședința publică de la 24 Noiembrie 2015

Completul compus din:

PREȘEDINTE D. S.

Judecător L. M. L.

Grefier N. A.

*****

Pe rol, judecarea apelului declarat de reclamanta C. I. C., cu domiciliul ales în vederea comunicării actelor de procedură la sediul cabinetului avocat V. E. din Drobeta T. S., ., ., ., împotriva sentinței civile nr. 623 din 30 ianuarie 2015, pronunțată de Tribunalul M. - Secția Conflicte de Muncă și Asigurări Sociale, în dosarul nr._, în contradictoriu cu intimatul pârât C. NAȚIONAL “T.”, cu sediul în Drobeta T. S., ..6, jud. M., având ca obiect drepturi bănești.

La apelul nominal făcut în ședința publică, au lipsit părțile.

Procedura legal îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, în cadrul căruia a învederat că prin încheierea din data de 05 mai 2015, judecarea pricinii a fost suspendată conform dispozițiilor art. 411 alin. 1 pct. 2 Cod procedură civilă, și că, potrivit referatului întocmit de serviciul arhivă din data de 09 noiembrie 2015 s-a dispus, din oficiu, repunerea pe rol a cauzei pentru constatarea perimării, după care;

Instanța, din oficiu, în baza dispozițiilor art. 420 Cod procedură civilă, a invocat excepția perimării și a rămas în pronunțare asupra acesteia.

CURTEA

Asupra apelului de față:

Prin cererea adresată instanței la data de 14.11.2014 reclamanta C. I. C. a chemat în judecată pârâtul C. Național „T." pentru ca, prin hotărârea ce se va pronunța să se dispună obligarea acestuia, în temeiul art.1530 și următoarele C.Civil, coroborat cu art.1535 C.civil la plata sumei de 5039 lei (pe perioada 25.02.2010 — 30.05.2014) și apoi până la plata efectivă, reprezentând daunele moratorii suferite ca urmare a neplății integrale a drepturilor salariale la data de 20.05.2010, dată de la care a fost obligat prin sentința 454/25.02.2010 pronunțată de Tribunalul M. în dos. nr._, cu cheltuieli de judecată.

Prin sentința nr. 623 din 30 ianuarie 2015, pronunțată de Tribunalul M. - Secția Conflicte de Muncă și Asigurări Sociale, în dosarul nr._, s-a admis în parte acțiunea formulată de reclamanta C. I. C., cu domiciliul procesual ales la sediul cabinetului av. V. E. din Drobeta Tr.S., . . . în contradictoriu cu pârâtul C. Național "T." Drobeta Tr.S., cu sediul în Drobeta Tr.S., ..6, jud. M..

A fost obligat pârâtul să plătească reclamantei dobânda legală pentru sumele datorate și rămase neexecutate din Sentința nr. 454/25.02.2010 a Tribunalului M. începând cu data de 14.11.2011 și până la data plății integrale a sumelor datorate.

A fost obligat pârâtul să plătească reclamantei 200 lei cheltuieli de judecată.

S-a reținut că prin sentința nr. 454 din 25.02.2010 pronunțată de Tribunalul M., definitivă prin nerecurare, s-a dispus obligarea pârâtului C. Național T. către reclamantă la plata diferențelor de drepturi salariale rezultate din aplicarea Legii nr.221/2008 pe perioada 01.10._09.

Prin acțiunea dedusă judecății, reclamanta a solicitat obligarea pârâtului la plata sumei de 5039 lei (pe perioada 25.02.2010 — 30.05.2014) și apoi până la plata efectivă, reprezentând daunele moratorii suferite ca urmare a neplății integrale a drepturilor salariale la data de 20.05.2010, dată de la care a fost obligat prin sentința 454/25.02.2010 pronunțată de Tribunalul M. în dosarul nr._ .

Analizând solicitarea reclamantei Tribunalul a reținut că art. 161 Codul muncii republicat reglementează prioritatea plății salariului, prevăzând că acesta se plătește înaintea oricăror alte obligații bănești ale angajatorului.

De asemenea, art. 166 alin.4 Codul muncii republicat prevede că „Întârzierea nejustificată a plății salariului sau neplata acestuia poate determina obligarea angajatorului la plata de daune interese pentru repararea prejudiciului”.

În cauză s-a constatat că drepturile salariale acordate prin hotărârea judecătorească menționată anterior au fost executate parțial, eșalonat, conform OUG 71/2009 de către pârâtă (așa cum rezultă din adeverința nr.152/2015 emisă de pârât).

În raport de prevederile Codului muncii în materia plății drepturilor salariale s-a apreciat că reclamanta este îndreptățită la daune interese pentru repararea prejudiciului produs ca urmare a neexecutării integrale a obligației ce incumbă pârâtei potrivit hotărârii judecătorești anterior menționate, întrucât această creanță a fost constatată prin hotărâre judecătorească pronunțată într-un conflict de muncă și această hotărâre este definitivă și executorie potrivit art.274 Codul muncii, rezultând că creanța a devenit certă, lichidă și exigibilă de la data pronunțării hotărârii.

Referitor la acordarea dobânzii legale pentru plata eșalonată a sumelor prevăzute în titlurile executorii având ca obiect acordarea unor drepturi salariale personalului din sectorul bugetar se constată că s-a pronunțat de către Înalta Curte de Casație și Justiție decizia în interesul legii nr. 2/2014, publicată în Monitorul Oficial nr. 411 din 03.06.2014 care a statuat că „În aplicarea dispozițiilor art. 1082 și 1088 din Codul civil din 1864, respectiv art. 1.531 alin. 1 alin. 2 teza I și art. 1.535 alin. 1 din Legea nr. 287/2009 privind Codul civil, republicată, cu modificările ulterioare, pot fi acordate daune-interese moratorii sub forma dobânzii legale pentru plata eșalonată a sumelor prevăzute în titluri executorii având ca obiect acordarea unor drepturi salariale personalului din sectorul bugetar în condițiile art. 1 și 2 din OUG nr. 71/2009 privind plata unor sume prevăzute în titluri executorii având ca obiect acordarea de drepturi salariale personalului din sectorul bugetar, aprobată cu modificări prin Legea nr. 230/2011”.

Prin această decizie Înalta Curte de Casație și Justiție a analizat natura juridică a măsurilor dispuse prin OUG nr. 71/2009 și a stabilit că aceasta are drept consecință o „suspendare legală a executării silite a titlurilor executorii având ca obiect acordarea unor drepturi salariale, calificare care decurge din însuși conținutul art. 1 alin. 2 din ordonanța de urgență, potrivit căruia în cursul termenului în care are loc plata eșalonată, orice procedură de executare silită se suspendă de drept”.

De asemenea, a mai stabilit că executarea cu întârziere a obligației de plată stabilite printr-o hotărâre judecătorească poate antrena răspunderea civilă delictuală, chiar dacă izvorul obligației a cărei încălcare a fost sancționată prin hotărârea judecătorească ce reprezintă titlu executoriu este un contract.

Prin aceeași decizie Înalta Curte a analizat îndeplinirea condițiilor de angajare a răspunderii civile delictuale, respectiv: existența unei fapte ilicite, vinovăția, existența unui prejudiciu, legătura de cauzalitate ținându-se cont de particularitățile executării unei obligații de plată a unei sume de bani, precum și de efectele OUG nr. 71/2009, concluzionându-se că aceste condiții sunt îndeplinite.

Referitor la deciziile pronunțate în soluționarea recursului în interesul legii se constată că potrivit art. 517 alin.4 Cod proc. civ „dezlegarea dată problemelor de drept judecate este obligatorie pentru instanțe de la data publicării deciziei în Monitorul Oficial, partea I ”.

Așa fiind, s-a constatat că reclamanta este îndreptățită la plata dobânzii legale pentru diferențele de drepturi bănești rămase neexecutate din sentința nr. 454 din 25.02.2010 pronunțată de Tribunalul M., nu și pentru sumele deja plătite.

Cât privește data de la care urmează să fie acordate aceste dobânzi, s-a constatat că s-a solicitat plata dobânzii legale pe perioada 25.02._14 și apoi până la plata efectivă.

În ceea ce privește data de la care urmează sa fie acordate dobânzile se are in vedere că obligativitatea deciziei în interesul legii impune analiza naturii juridice a obligației de plată a dobânzii legale prin prisma instituției răspunderii civile delictuale.

Cum obligațiile constatate prin titlul executoriu trebuiau aduse la îndeplinire de bună-voie și de îndată de către debitor, rezultă că momentul nașterii dreptului la reparație este data la care hotărârea pronunțată a devenit executorie si aceasta nu a fost executată.

În cazul de față, fiind vorba de o hotărâre judecătorească pronunțată în materia conflictelor de muncă, hotărârea primei instanțe este executorie de drept la data de 25.02.2010 data pronunțării.

Însă, potrivit dispozițiilor art.1 din D. 167/1960, aplicabil în speță având în vedere că prescripția a început să curgă sub imperiul acestei legi, dreptul la acțiune se stinge prin prescripție dacă nu a fost exercitat în termenul stabilit de lege. Potrivit art. 3 din decret termenul este de 3 ani. Cum pentru fiecare luna de neexecutare curge o dobânda, instanța urmează să constate că pentru dobânzile ce au început sa curgă cu mai mult de 3 ani înainte de data introducerii acțiunii a operat prescripția.

În raport de aceste dispoziții, instanța a reținut că reclamanta în calitate de creditor este beneficiara acestor daune interese – dobânzi legale, pentru neexecutarea integrală a obligației de plată a creanței, fiind evident prejudiciul suferit, cu atât mai mult cu cât, potrivit art.622 al.1 Cod proc. civilă executarea trebuia adusă la îndeplinire de bună voie, iar reclamanta prin acte normative succesive, a fost împiedicată să treacă la executarea silită a obligației stabilite prin hotărâre judecătorească.

Așa fiind, s-a apreciat că reclamanta este îndreptățită la plata dobânzilor legale pentru sumele rămase neexecutate din titlul executoriu, dobânzi care sunt datorate pe ultimi trei ani introducerii acțiunii, respectiv 14.11.2011.

Având în vedere considerentele în fapt și în drept anterior expuse s-a constatat că acțiunea precizată este întemeiată, și a fost admisă în parte, în sensul că a fost obligat pârâtul să plătească reclamantei dobânda legală pentru sumele datorate și rămase neexecutate din sentința nr. 454 din 25.02.2010 pronunțată de Tribunalul M. în dosarul nr._ începând cu data de 14.11.2011 și până la data plății integrale a sumelor datorate.

În baza art. 453 al.1 coroborat cu art. 451 al.1 Cod proc. civ. a fost obligat pârâtul care a pierdut procesul să plătească reclamantei cheltuielile de judecată efectuate în cauza de față, constând în onorariu avocat.

Din chitanța depusă la dosar rezultă că 100 lei reprezintă onorariu expert, sumă care nu s-a acordat, deoarece expertiza extrajudiciară nu a fost valorificată de către instanță și, mai mult, nu s-a anexat o chitanță din care să rezulte plata acestei sume în beneficiul expertului care a efectuat-o.

Mai mult decât atât, în deplină concordanță cu jurisprudența CEDO, partea nu poate obține cheltuielile sale de judecată decât în măsura în care li s-a stabilit realitatea, necesitatea și caracterul rezonabil, în temeiul art. 41 putând fi recuperate numai cheltuielile de judecată în cuantum rezonabil și care au fost într-adevăr necesare pentru a încerca să-și fundamenteze pretențiile față de partea adversă.(cauza T. împotriva României). Or, în cauza de față, proporțional cu pretențiile admise reclamantei a fost redus și cuantumul cheltuielilor de judecată la care a fost obligat pârâtul căzut în pretenții, astfel că acesta din urmă a fost obligat la plata sumei de 200 lei cu acest titlu.

Împotriva sentinței a declarat apel reclamanta C. I. C., criticând-o pentru nelegalitate și netemeinicie.

Apelul este perimat.

Din verificarea actelor din dosar rezultă că ultimul act de procedură a fost îndeplinit la data de 5 mai 2015, când cauza a fost suspendată în temeiul dispozițiilor art. 411 alin.1 pct.2 Cod procedură civilă, pentru lipsa nejustificată a părților.

În conformitate cu dispozițiile art.416 Cod pr. civ., orice cerere de chemare în judecată, contestație, apel, recurs, revizuire și orice altă cerere de reformare sau de retractare se perimă de drept, chiar și împotriva incapabililor, dacă a rămas în nelucrare din motive imputabile părții, timp de 6 luni

Constatând că de la data încheierii de suspendare prezenta cauză a rămas în nelucrare mai mult de 6 luni din motive imputabile părții, nemaiîndeplinindu-se nici un act de procedură în vederea judecării cauzei, instanța, în baza art. 416 și urm. Cod procedură civilă, urmează a constata perimat apelul formulat în cauză..

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE

Constată perimat apelul declarat de reclamanta C. I. C., cu domiciliul ales în vederea comunicării actelor de procedură la sediul cabinetului avocat V. E. din Drobeta T. S., ., ., ., împotriva sentinței civile nr. 623 din 30 ianuarie 2015, pronunțată de Tribunalul M. - Secția Conflicte de Muncă și Asigurări Sociale, în dosarul nr._, în contradictoriu cu intimatul pârât C. NAȚIONAL “T.”, cu sediul în Drobeta T. S., ..6, jud. M..

Cu recurs în 5 zile de la pronunțare.

Pronunțată în ședința publică de la 24 Noiembrie 2015.

Președinte,

D. S.

Judecător,

L. M. L.

Grefier,

N. A.

Red.jud.D.S.

Tehn.M.D.4 ex

J.f.G.R.

3.12.2015

Vezi și alte spețe de la aceeași instanță

Comentarii despre Solicitare drepturi bănești / salariale. Decizia nr. 5749/2015. Curtea de Apel CRAIOVA