Solicitare drepturi bănești / salariale. Decizia nr. 1566/2015. Curtea de Apel CRAIOVA
| Comentarii |
|
Decizia nr. 1566/2015 pronunțată de Curtea de Apel CRAIOVA la data de 25-03-2015 în dosarul nr. 6746/95/2014
DOSAR Nr._
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL CRAIOVA
SECȚIA I CIVILĂ
DECIZIE Nr. 1566
Ședința publică din data de 25 Martie 2015
Completul compus din:
Președinte: Judecător L. E.
Judecător C. T.
Grefier I. B.
*******
Pe rol, soluționarea apelului declarat de pârâtul C. L. al Municipiului Tg. J., împotriva sentinței civile nr.4691/27.11.2014, pronunțată de Tribunalul Gorj – Secția Conflicte de Muncă și Asigurări Sociale în dosarul nr._, în contradictoriu cu intimata reclamantă U. S. Libere din Învățământ Gorj în numele membrului de sindicat Milodin D. și intimata pârâtă Școala G. C. S., având ca obiect drepturi bănești – plata dobânzii legale.
La apelul nominal făcut în ședința publică părțile au lipsit.
Procedura este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, în cadrul căruia a învederat că apelul a fost declarat și motivat în termen, precum și faptul că s-a solicitat și judecata cauzei în lipsă, după care,
Instanța constatând cauza în stare de soluționare la acest termen, a apreciat că nu se mai impune estimarea duratei cercetării procesului potrivit art.238 alin.1 C.pr.civ., motiv pentru care, în baza art. 482 raportat la 244 și 394 C.pr.civ., a trecut la deliberare.
CURTEA
Asupra apelului de față:
Prin sentința civilă civile nr.4691/27.11.2014, pronunțată de Tribunalul Gorj – Secția Conflicte de Muncă și Asigurări Sociale în dosarul nr._, s-a admis excepția lipsei calității procesuale pasive a pârâtului C. L. Târgu-J., în ceea ce privește obligarea la plata dobânzii legale aferente drepturilor salariale stabilite prin sentința nr.1547/14.02.2013 pronunțată de Tribunalul Gorj - Secția Conflicte de Muncă și Asigurări Sociale în dosarul nr._ *, și s-a respins acțiunea formulată în contradictoriu cu pârâtul C. L. Târgu-J., cu privire la aceste pretenții, ca fiind formulată împotriva unei persoane lipsite de calitate procesuală pasivă.
S-a respins excepția lipsei calității procesuale pasive a pârâtului C. L. Târgu-J., în ceea ce privește obligarea la plata dobânzii legale aferente drepturilor salariale stabilite prin sentința nr.726/30.03.2010 pronunțată de Tribunalul Gorj - Secția Conflicte de Muncă și Asigurări Sociale în dosarul nr._ .
S-a admis în parte acțiunea formulată de reclamanta U. S. Libere din Învățământ Gorj, în numele membrului de sindicat, reclamanta Milodin D., în contradictoriu cu pârâții Școala G. ,,C. S.,, Târgu-J. și C. L. Târgu-J..
Au fost obligați pârâții Școala G. ,,C. S.,, Târgu-J. și C. L. Târgu-J. la plata către reclamanta Milodin D. a dobânzii legale aferente sumelor datorate în baza sentinței nr.726/30.03.2010 pronunțată de Tribunalul Gorj - Secția Conflicte de Muncă și Asigurări Sociale în dosarul nr._, de la data de 29.08.2011 și până la data plății sumelor datorate cu titlu de drepturi salariale.
A fost obligată pârâta Școala G. ,,C. S.,, Târgu-J. la plata către reclamanta Milodin D. a dobânzii legale aferente sumelor datorate în baza sentinței nr.1547/14.02 2013 pronunțată de Tribunalul Gorj - Secția Conflicte de Muncă și Asigurări Sociale în dosarul nr._ *, de la data pronunțării sentinței și până la data plății sumelor datorate cu titlu de drepturi salariale.
S-au respins restul pretențiilor ca neîntemeiate.
Pentru a pronunța această hotărâre instanța a reținut următoarele:
Calitatea procesuală a părților este una din condițiile de admisibilitate a acțiunii, iar calitatea procesuală pasivă presupune identitatea dintre persoana chemată în judecată și debitorul obligației a cărei îndeplinire se cere în cauza dedusă judecății, astfel cum rezultă din prevederile art.36 din Codul de procedură civilă.
Pârâtul C. L. Târgu-J. este chemat în judecata în prezenta cauză în calitate de debitor al obligației de plata a unor drepturi bănești stabilite prin hotărâre judecătorească, pentru repararea, în temeiul răspunderii delictuale, a prejudiciului suferit ca urmare a neexecutării, respectiv executării cu întârziere a obligației stabilite prin hotărâre judecătorească.
Prin sentința nr.726/30.03.2010 pronunțată de Tribunalul Gorj - Secția Conflicte de Muncă și Asigurări Sociale în dosarul nr._ au fost obligați pârâții Școala Generală ,,C. S.,, Târgu-J. și C. L. Târgu-J. sa calculeze si sa plătească reclamantei Milodin D. diferența dintre drepturile salariale încasate și cele cuvenite în conformitate cu prevederile Legii nr.221/2008 pentru aprobarea O.G. nr.15/2008, începând cu data de 01.10.2008 și până la data de 31.12.2009, sume care să fie actualizate cu indicele de inflație de la data datorării la data plății efective.
De asemenea, prin sentința nr.1547/14.02.2013 pronunțată de Tribunalul Gorj - Secția Conflicte de Muncă și Asigurări Sociale în dosarul nr._ * a fost obligată pârâta Școala Generală ,,C. S.,, Târgu-J. să emită o nouă decizie privind stabilirea drepturilor salariale ale reclamantei Milodin D. începând cu data de 01.01.2010, decizie care să aibă în vedere drepturilor salariale stabilite prin sentința nr.726/30.03.2010 pronunțată de Tribunalul Gorj - Secția Conflicte de Muncă și Asigurări Sociale în dosarul nr._, a fost obligată pârâta Școala Generală ,,C. S.,, Târgu-J. să calculeze și să plătească reclamantei Milodin D. diferența dintre drepturile bănești astfel stabilite și cele primite începând cu 01.01.2010, sumele urmând a fi actualizate cu indicele de inflație la data plății, iar C. L. Târgu-J. a fost obligat la alocarea fondurilor necesare plății acestor drepturi bănești.
Sentințele menționate mai sus sunt irevocabile.
În aplicarea prevederilor art.1082 și art.1088 din Codul civil din anul 1864, respectiv art.1531 alin.(1), alin. (2) teza I și art.1535 alin.(1) din Legea nr. 287/2009 privind Codul civil, executarea cu întârziere sau neexecutarea obligației de plată stabilite printr-o hotărâre judecătorească reprezintă o faptă ilicită de natură a antrena răspunderea civilă delictuală, putând fi acordate creditorului daune-interese moratorii sub forma dobânzii legale.
Văzând sentințele menționate mai sus, se observă că prin prima sentință pârâtul C. L. Târgu-J. a fost obligat la plata unor drepturi bănești către reclamanta Milodin D., dobândind calitatea de debitor al acesteia pentru obligația de plată stabilită în sarcina sa de instanță, însă, prin cea de a doua sentință, C. L. Târgu-J. a fost obligat la alocarea către unitatea de învățământ a fondurilor necesare plății drepturilor bănești cuvenite reclamantei, astfel că între C. L. Târgu-J. si reclamanta Milodin D. nu s-a stabilit un raport obligațional direct.
Prin urmare, C. L. Târgu-J. are calitate procesuală pasivă în ceea ce privește cererea de acordare a dobânzii legale aferente drepturilor bănești stabilite prin sentința nr.726/30.03.2010 pronunțată de Tribunalul Gorj - Secția Conflicte de Muncă și Asigurări Sociale în dosarul nr._, nu însă și în ceea ce privește cererea de acordare a dobânzii legale aferente drepturilor bănești stabilite prin sentința nr.1547/14.02.2013 pronunțată de Tribunalul Gorj - Secția Conflicte de Muncă și Asigurări Sociale în dosarul nr._ * .
În consecință, se va admite excepția lipsei calității procesuale pasive a pârâtului C. L. Târgu-J., în ceea ce privește obligarea la plata dobânzii legale aferente drepturilor salariale stabilite prin sentința nr.1547/14.02.2013 pronunțată de Tribunalul Gorj - Secția Conflicte de Muncă și Asigurări Sociale în dosarul nr._ *, urmând a se respinge acțiunea formulată în contradictoriu cu pârâtul C. L. Târgu-J., cu privire la aceste pretenții, ca fiind formulată împotriva unei persoane lipsită de calitate procesuală pasivă. Se va respinge excepția lipsei calității procesuale pasive a pârâtului C. L. Târgu-J., în ceea ce privește obligarea la plata dobânzii legale aferente drepturilor salariale stabilite prin sentința nr.726/30.03.2010 pronunțată de Tribunalul Gorj - Secția Conflicte de Muncă și Asigurări Sociale în dosarul nr._ .
Pe fondul cauzei, instanța a reținut următoarele:
Potrivit dispozițiilor art.1082 din vechiul Cod civil, debitorul este obligat la plata de daune - interese pentru neexecutarea obligației sau pentru întârzierea executării, chiar dacă nu este de rea-credință, iar, conform art.1084 din vechiul Cod civil, daunele interese trebuie să cuprindă pe lângă pierderea efectiv suferită și câștigul nerealizat.
În același sens sunt și prevederile art.1531 din Codul civil din 2009, conform cărora:
(1) Creditorul are dreptul la repararea integrala a prejudiciului pe care l-a suferit din faptul neexecutării
(2)Prejudiciul cuprinde pierderea efectiv suferita de creditor si beneficiul de care acesta este lipsit.
În baza art.1535 din Codul civil din 2009, se pot solicita de către creditor daune moratorii de la scadență până în momentul plății, în cuantumul convenit sau, în lipsă, în cel prevăzut de lege, fără a trebui să dovedească vreun prejudiciu, dispoziția aplicându-se atât profesioniștilor, cât și celorlalte subiecte de drept civil.
În cazul obligațiilor care au ca obiect sume de bani, cum este cazul în speță, legea fixează drept despăgubire dobânda legală, în considerarea faptului că lipsa de folosință a sumei de bani datorată de debitor provoacă creditorului un prejudiciu care este egal cu dobânda legală.
Potrivit art.1 alin.1 din O.U.G. nr.71/2009, plata sumelor prevăzute prin hotărâri judecătorești având ca obiect acordarea unor drepturi de natură salarială stabilite în favoarea personalului din sectorul bugetar, se va realiza după o procedură de executare care începe astfel:
a) în anul 2012 se plătește 5% din valoarea titlului executoriu;
b) în anul 2013 se plătește 10% din valoarea titlului executoriu;
c) în anul 2014 se plătește 25% din valoarea titlului executoriu;
d) în anul 2015 se plătește 25% din valoarea titlului executoriu;
e) în anul 2016 se plătește 35% din valoarea titlului executoriu.
Alineatul 2 al aceluiași articol prevede că în cursul termenului prevăzut la alin. (1) orice procedură de executare silită se suspendă de drept.
În jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului s-a statuat asupra compatibilității modalității de eșalonare a plății drepturilor salariale stabilită prin O.U.G. nr.71/2009 cu prevederile Convenției europene pentru apărarea drepturilor omului si a libertăților fundamentale (decizia din 4 septembrie 2012 in Cauza D. D. D. si alții împotriva României, publicata in Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 709 din 17 octombrie 2012).
Prin Decizia nr.2/2014, Înalta Curte de Casație si Justiție a admis recursul în interesul legii declarat de procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, si a stabilit că: “În aplicarea dispozițiilor art.1082 și art.1088 din Codul civil din anul 1864, respectiv art.1531 alin.(1), alin. (2) teza I și art.1535 alin.(1) din Legea nr. 287/2009 privind Codul civil, pot fi acordate daune-interese moratorii sub forma dobânzii legale pentru plata eșalonată a sumelor prevăzute în titluri executorii având ca obiect acordarea unor drepturi salariale personalului din sectorul bugetar în condițiile art.1 și art.2 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr.71/2009 privind plata unor sume prevăzute în titluri executorii având ca obiect acordarea de drepturi salariale personalului din sectorul bugetar, aprobată cu modificări prin Legea nr. 230/2011, cu modificările și completările ulterioare”.
S-a reținut că, atâta timp cât repararea integrala a prejudiciului presupune, cu valoare de principiu, atât acoperirea pierderii efective suferite de creditor (damnum emergens), cât si beneficiul de care acesta este lipsit (lucrum cessans), a accepta faptul că, în ipoteza dată, poate fi acoperita doar pierderea efectiva, în temeiul art.1 alin.(3) din Ordonanța de urgenta a Guvernului nr.71/2009, iar nu și beneficiul nerealizat, echivalează cu nesocotirea principiului reparării integrale a prejudiciului Cât privește existenta unei fapte ilicite, săvârșite cu vinovăție, în sensul dispozițiilor legale ce instituie răspunderea civilă, s-a apreciat că aceasta constă în executarea cu întârziere de către debitori a sumelor de bani stabilite prin titluri executorii în favoarea persoanelor din sectorul bugetar. Fapta îmbracă forma ilicitului civil, deoarece, în analiza îndeplinirii condițiilor răspunderii civile delictuale în circumstanțele date, nu se poate reține că Ordonanța de urgenta a Guvernului nr.71/2009 reprezintă un caz fortuit care sa răstoarne prezumția relativa de culpa a debitorului in executarea obligației, întrucât acestui element ii lipsesc doua caracteristici esențiale, si anume: natura imprevizibila a evenimentelor care au fundamentat adoptarea actului, care nu poate fi acceptata prin raportare la conduita așteptata a debitorului care trebuia sa se comporte ca un bun proprietar, cu atât mai mult cu cat debitor este chiar statul, prin instituțiile sale, iar, conform art.44 alin.(1) din Constituție, „creanțele asupra statului sunt garantate” si faptul ca măsura de eșalonare a procedurii de executare provine chiar de la debitor, iar nu de la un terț.
Din conținutul acestei decizii rezultă că executarea cu întârziere sau neexecutarea obligației de plată stabilite printr-o hotărâre judecătorească reprezintă o faptă ilicită de natură a antrena răspunderea civilă delictuală.
Conform regulilor răspunderii delictuale, debitorul este de drept în întârziere, de la momentul săvârșirii faptei considerate a fi ilicite, fără a fi necesar să fie pus întârziere.
Astfel cum s-a reținut mai sus, pârâții au fost obligați prin hotărâre judecătorească la plata unor drepturi bănești către membrul de sindicat Milodin D.. O parte din sumele datorate au fost achitate cu întârziere, restul rămânând neachitat, astfel că pârâții sunt în culpă pentru neexecutarea, respectiv executarea cu întârziere a obligației de plată a drepturilor bănești datorate în temeiul hotărârilor judecătorești.
Hotărârile judecătorești prin care s-a stabilit obligația de plată a pârâților au fost pronunțate în soluționarea unor conflicte de muncă, iar, conform art.274 din Codul muncii, hotărârile pronunțate în fond în aceasta materie sunt executorii de drept. Așadar, pârâții aveau obligația de a-si executa obligațiile de la momentul pronunțării sentințelor, dată la care sentințele erau executorii.
Față de cererea de acordare a dobânzii pe ultimii 3 ani anteriori introducerii acțiunii și până la data plății efective a sumelor datorate cu titlu de drepturi salariale, dobânda legală aferentă drepturilor salariale stabilite prin sentința nr.726/30.03.2010 pronunțată de Tribunalul Gorj - Secția Conflicte de Muncă și Asigurări Sociale în dosarul nr._, se va acorda începând cu data de 29.08.2011 și până la data plătii sumelor datorate în temeiul hotărârii judecătorești.
Cu privire la dobânda aferentă drepturilor salariale stabilite prin sentința nr.1547/14.02.2013 pronunțată de Tribunalul Gorj - Secția Conflicte de Muncă și Asigurări Sociale în dosarul nr._ *, aceasta se va acorda începând cu data pronunțării titlului executoriu (de la aceasta data si până la data introducerii acțiunii trecând o perioada mai mică de 3 ani) și până la achitarea sumelor datorate cu titlu de drepturi salariale.
Împotriva acestei hotărâri a declarat apel pârâtul C. L. al Municipiului TG J., criticând-o pentru nelegalitate și netemeinicie.
Prin motivele de apel se arată că prin definiție raporturile juridice de muncă au caracter „intuituu personae", presupunând existența numai a două părți contractante spre deosebire de raporturile juridice civile și cele comerciale.
Prin definiția dată Codul muncii „Contractul individual de muncă este contractul în temeiul căruia o persoană fizică, denumită salariat, se obligă să presteze munca pentru și sub autoritatea unui angajator, persoană fizică sau juridică, în schimbul unei remunerații denumită salariu" și art. 157 (1) din același cod care prevede că „Salariile se stabilesc prin negocieri individuale sau/și colective între angajator și salariați și reprezentanți ai acestora" rezultă încă o dată lipsa calității consiliului local in ceea ce privește acordarea drepturilor salariale.
C. local nu are calitatea de a acorda drepturi salariale personalului din învățământ deoarece nu are calitatea de angajator în contractul individual de muncă și nu este nici semnatar al contractului colectiv de muncă, care este, conform art. 236 - „convenția încheiată în formă scrisă între angajator sau organizația patronală, pe de o parte și salariați, reprezentați prin sindicate ori în alt mod prevăzut de lege, de cealaltă parte, prin care se stabilesc clauze privind condițiile de muncă, salarizare, precum și alte drepturi și obligații ce decurg din raporturile de muncă".
Mai mult decât atât, consiliul local nu are un buget propriu, nu are conturi în bancă, și cu atât mai puțin un patrimoniu, deci nu poate avea capacitate de exercițiu într-o astfel de cauză.
Calitatea de angajator, așa cum este definită această noțiune la art. 10 și art. 14 din Legea nr.53/2003 Codul muncii, o are numai directorul unității de învățământ cu personalitate juridică, în speță unitatea de învățământ.
Conform art. 104 din Legea 1/2011 finanțarea unităților de învățământ preuniversitar se asigură din bugetul de stat, din sume defalcate din taxa pe valoarea adăugată și alte venituri ale bugetului de stat, prin bugetele locale pentru:
„a) cheltuielile cu salariile, sporurile, indemnizațiile și alte drepturi salariale în bani, stabilite prin lege precum și contribuțiile aferente acestora.”
În același sens erau și prevederile legislației anterioare, respectiv art. 16 din H.G. nr. 2192/2004 pentru aprobarea Normelor metodologice privind finanțarea și administrarea unităților de învățământ preuniversitar de stat și art. 167 alin. 1 din Legea învățământului nr. 84/1995.
Mai mult, art. 167 alin. 13 și 14 din Legea învățământului nr. 84/1995 prevedea:
„(13) Finanțarea de bază și finanțarea complementară a unităților de învățământ se face pe bază de contract, întocmit conform normelor metodologice pentru finanțarea învățământului preuniversitar, încheiat între rectorul unității de învățământ preuniversitar și primarul localității în a cărei rază teritorială se află unitatea de învățământ. Contractul se încheie în maxim 30 de zile de la data aprobării bugetului local. Sumele reprezentând finanțarea de bază și finanțarea complementară se înscriu în bugetul de venituri și cheltuieli.
(14) Bugetul de venituri și cheltuieli se întocmește anual, de fiecare unitate de învățământ preuniversitar de stat conform normelor metodologice de finanțare a învățământului preuniversitar, se aprobă și se execută potrivit prevederilor legale în vigoare.„
Din prevederile menționate rezultă că obligația de calculare a salariilor revine fiecărei unități de învățământ, consiliul local alocând aceste sume în mod global, în cuantumul solicitat de unitățile de învățământ prin bugetul de cheltuieli prezentat.
Prin urmare, C. L. al Municipiului Târgu Jiu, nu poate plăti drepturi salariate cadrelor didactice sau nedidactice din învățământul preuniversitar, deoarece nu-i incumbă o atare obligație, nici în considerarea unui acord contractual și nici în virtutea legislației în vigoare.
C. L. al Municipiului Târgu Jiu nu poate fi obligat nici să aloce sumele necesare plății drepturilor solicitate, deoarece așa cum s-a mai arătat nu există nici un fel de raport juridic între reclamant și instituția pârâtă, iar potrivit legii contravaloarea acestor drepturi se asigură din bugetul de stat, din sume defalcate din taxa pe valoarea adăugată și alte venituri ale bugetului de stat, prin bugetele locale.
În ceea ce privește o eventuală apărare pe fondul cauzei, arată că este în imposibilitate de a o formula, tocmai pentru motivele prezentate mai sus.
Solicită admiterea apelului, modificarea sentinței atacate în sensul respingerii acțiunii.
Intimații nu au formulat întâmpinare.
Curtea, analizând sentința prin prisma criticilor invocate în apel, a apărărilor formulate, a dispozițiilor legale aplicabile în cauză, constată că apelul este fondat și îl va admite pentru următoarele considerente:
În baza art.13 din O.U.G. nr.32/2001, începând cu anul 2001 finanțarea unităților de învățământ preuniversitar de stat se asigură din bugetele locale ale unităților administrativ teritoriale. Această dispoziție legală a fost reiterată și în H.G. nr.538/2001 privind aprobarea Normelor metodologice pentru finanțarea învățământului preuniversitar de stat.
În conformitate cu dispozițiile art.23 alin.1 din Legea nr.215/2001, republicată și reactualizată, autoritățile administrației publice prin care se realizează autonomia locală în comune, orașe și municipii sunt consiliile locale, comunale, orășenești și municipale, ca autorități deliberative, și primarii, ca autorități executive, și, în baza art.36 alin.1 din Legea nr.215/2001, consiliul local are inițiativă și hotărăște, în condițiile legii, în toate problemele de interes local, cu excepția celor care sunt date prin lege în competența altor autorități ale administrației publice locale sau centrale, iar potrivit alin. 4 lit. a al aceluiași articol, în exercitarea atribuțiilor prevăzute la alin. 2 lit. b, consiliul local aprobă, la propunerea primarului, bugetul local, virările de credite, modul de utilizare a rezervei bugetare și contul de încheiere a exercițiului bugetar.
Conform prevederilor art.104 alin.2 din Legea educației naționale nr.1/2011, finanțarea de bază se asigură din bugetul de stat, din sume defalcate din taxa pe valoarea adăugată și alte venituri ale bugetului de stat, prin bugetele locale. În plus, art.1 și art.4 din H.G. nr.1274/2011 prevăd atribuții in sarcina consiliilor locale în ceea ce privește finanțarea unităților de învățământ preuniversitar.
În raport de aceste prevederi legale, primarul are atribuția să întocmească proiectul bugetului local, având în vedere bugetele înaintate de către unitățile școlare, iar consiliul local să aprobe bugetul local în vederea înaintării spre alocare a sumelor datorate cu titlu de salarii de la bugetul de stat și, după primirea sumelor de la bugetul de stat, să îl comunice către unitățile de învățământ și trezoreriile în a căror rază teritorială își au sediul unitățile respective.
Prin urmare, finanțarea unităților de învățământ se realizează de la și prin intermediul bugetelor locale, respectiv al ordonatorilor principali de credite ai acestora.
Unitatea școlară cu personalitate juridică are obligația să calculeze salariile personalului angajat și să întocmească bugetul unității de învățământ și al unităților arondate, să îl fundamenteze și să îl prezinte administrației publice locale, consiliului local revenindu-i obligația de a aproba bugetul în vederea înaintării spre alocare a sumelor datorate cu titlu de salarii de la bugetul de stat și, după primirea sumelor de la bugetul de stat, să comunice către unitățile de învățământ și trezoreriile în a căror rază teritorială își au sediul unitățile respective.
Calitatea procesuală pasivă a consiliului local vizează, așadar, procedura de alocare a sumelor reprezentând drepturile salariale și este conferită de atribuțiile privind finanțarea învățământului preuniversitar de stat, astfel cum sunt ele, în prezent, reglementate anterior de dispozițiile legale anterior enunțate în noua lege a educației naționale.
D. urmare, se reține că obligația de plată a drepturilor salariale către personalul didactic este o obligație complexă, care cuprinde în conținutul său obligații legale distincte, ce aparțin unor titulari diferiți, fiecare dintre aceștia fiind ținuți de îndeplinirea obligației proprii, în lipsa căreia nu se poate îndeplini rezultatul legal urmărit, plata salariului.
Așadar, consiliul local este cel în măsura sa aloce sumele necesare plății drepturilor salariale ale personalului din învățământ, fara ca prin aceasta sa sa inteleaga obligarea direct a consiliului local la plata drepturilor salariale cuvenite personalului din invatamant, chiar daca printr-o sentinta judecatoreasca anterioara s-a procedat in acest fel, asa cum in mod gresit retine prima instanta, sub acest aspect criticile apelantului fiind intemeiate.
Prin urmare, dispozitiile legale amintite stabilesc în sarcina consiliul local atribuții în domeniul finanțării instituțiilor de învățământ, respectiv obligația de a aloca acestora sumele necesare plății drepturilor salariale, unității școlare, în considerarea calității de angajator, revenindu-i obligația de a efectua calculul si plata drepturilor salariale cuvenite salariaților săi.
Așadar, obligând C. L. Bumbești-J. direct la plata drepturilor bănești pretinse de reclamantă, instanța de fond a pronunțat o hotărâre cu încălcarea legii, instanța fondului trebuiind să retină doar obligația pârâtului apelant de a aloca fonduri pentru achitarea dobanzii legale pretinse de reclamanta, apelantul nefiind insa scutit de aceasta din urma obligatie pentru a fi admisa in cauza exceptia lipsei calaitatii procesuale pasive a sa, astfel cum solicita apelantul parat.
Avand in vedere aceste considerente, apelul va fi admis, insa pentru motivele anterior expuse, instanta de apel retinand ca apelantul parat are calitate procesuala pasiva in cauza, insa pentru alocarea fondurilor necesare platii dobanzii legale cuvenite reclamantei, neputand fi obligat direct la plata acestei dobanzi.
In altă ordine de idei, se constată că, acțiunea promovată pune în discuție aplicarea dispozițiilor legale privind plata dobanzii legale aferente unor drepturi salariale stabilite prin sentințele nr.726/30.03.2010 și nr. 1547/14.02.2013, pronunțate de Tribunalul Gorj.
Cu privire la modul de aplicare al acestor dispoziții legale personalului didactic Curtea constată că în apel nu au fost aduse critici, apelul vizând doar chestiuni legate de calitatea procesual pasivă a consiliului local, astfel că obiectul examinării apelului se limitează la criticile invocate conform art. 477 NCPC, instanța neputându-se substitui părților pentru o verificare ce nu a fost cerută, pentru că altfel s-ar aduce atingere principiului disponibilității.
Pentru aceste considerente, apelul declarat de pârât va fi admis în condițiile art. 480 C.pr.civ., și, schimbându-se sentința civilă în parte, va fi obligat apelantul pârât să aloce fondurile necesare plății dobânzii legale aferente sumelor datorate conform sentințelor nr.726/30.03.2010 și nr.1547/14.02.2013, pronunțate de Tribunalul Gorj în dosarele nr._ și nr._ *, menținându-se restul dispozițiilor sentinței.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Admite apelul declarat de pârâtul C. L. al Municipiului Tg. J., împotriva sentinței civile nr.4691/27.11.2014, pronunțată de Tribunalul Gorj – Secția Conflicte de Muncă și Asigurări Sociale în dosarul nr._, în contradictoriu cu intimata reclamantă U. S. Libere din Învățământ Gorj în numele membrului de sindicat Milodin D. și intimata pârâtă Școala G. C. S..
Schimbă sentința civilă în parte, în sensul că obligă apelantul C. L. Tg J. să aloce fondurile necesare achitării drepturilor bănești solicitate de reclamantă.
Menține restul dispozițiilor sentinței civile.
Decizie definitivă.
Pronunțată în ședința publică, azi, 25.03.2015.
Președinte, Judecător,
L. E. C. T.
Grefier,
I. B.
Red. Jud.LE / 20 aprilie 2015
Tehn. red. IB / 2 ex
Jud fond CN B.
| ← Pretentii. Decizia nr. 1358/2015. Curtea de Apel CRAIOVA | Solicitare drepturi bănești / salariale. Decizia nr. 818/2015.... → |
|---|
