Acţiune în răspundere patrimonială. Decizia nr. 1292/2013. Curtea de Apel IAŞI
| Comentarii |
|
Decizia nr. 1292/2013 pronunțată de Curtea de Apel IAŞI la data de 27-09-2013 în dosarul nr. 4691/99/2011*
Dosar nr._
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL IAȘI
SECȚIA LITIGII DE MUNCĂ ȘI ASIGURĂRI SOCIALE
DECIZIE Nr. 1292/2013
Ședința publică de la 27 Septembrie 2013
Completul compus din:
PREȘEDINTE A. C. S.
Judecător D. P.
Judecător S. P.
Grefier E. G.
Pe rol judecarea cauzei având ca obiect litigiul de muncă privind recursul declarat de recurenta R. Națională a Pădurilor Romsilva-Direcția Silvică Iași, prin reprezentant legal, împotriva sentinței civile nr. 2544 din 26 06 2013 a Tribunalului Iași, intimat fiind B. M..
La apelul nominal făcut în ședința publică se prezintă intimatul asistat de avocat B. M., din cadrul Baroului Iași, lipsă reprezentantul recurentei.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier din care rezultă că dosarul este la primul termen de judecată;- intimatul a depus la dosar întâmpinare, duplicatul fiind comunicat recurentei.
Cauza fiind la primul termen de judecată, președintele completului dă citire raportului asupra recursului potrivit căruia acesta este declarat în termen și motivat.
Avocat B. M., pentru intimat, precizează că nu mai are cereri de formulat.
Instanța constată cauza în stare de judecată și acordă cuvântul apărătoarei intimatului.
Avocat B. M. solicită respingerea recursului și menținerea sentinței ca legală și temeinică, pentru motivele expuse pe larg în întâmpinare. Solicită cheltuieli de judecată reprezentând onorariu de avocat conform chitanțelor nr. 1336 și 1354 din luna septembrie 2013 pe care le depune la dosar.
Instanța rămâne în pronunțare.
CURTEA DE APEL
Asupra recursului civil de fata;
Prin cererea înregistrată la această instanță sub nr._ 18.03.2011, reclamanta R. Națională a Pădurilor ROMSILVA – Direcția Silvică Iași a chemat în judecată pe pârâtul B. M., solicitând obligarea acestuia la plata sumei de 11.532 lei cu titlu de despăgubiri pentru prejudiciul cauzat și cheltuielilor de judecată.
În motivarea acțiunii, reclamanta a susținut că pârâtul este angajatul Direcției Silvice Iași – Ocolul Silvic P., având funcția de pădurar la Canton 19 Humosu, District 4 Siretel. Prin referatul nr. 1551/02.03.2011 s-a constatat că la Partida nr. 509 Siretel, ca urmare a derulării contractului de vânzare – cumpărare nr. 764/03.03.2010 încheiat cu .., au fost identificați un număr de 79 de arbori cu un volum de 96,7 mc și cu o valoare de 11.532 lei lipsă în gestiunea pădurarului titular de canton, pârâtul B. M.. Acesta nu a recunoscut producerea prejudiciului refuzând semnarea actelor de control.
Mai susține reclamanta că, potrivit fișei postului, pârâtul are obligația de a „executa în permanență prin patrulări, individual sau în echipe organizate pe districte, paza în cantonul său și răspunde de orice înstrăinare sau prejudiciu aduse arboretelor, solului și plantațiilor”. În consecință, producerea prejudiciului este în legătură cu atribuțiile de serviciu ce-i reveneau pârâtului, din vina sa, acesta neasigurând paza corespunzătoare a pădurii ce o avea în gestiune.
Pentru toate aceste motive, reclamanta a solicitat admiterea acțiunii.
În dovedirea acțiunii, reclamanta a solicitat proba cu înscrisuri.
Pârâtul B. M. a formulat întâmpinare prin care a solicitat respingerea acțiunii. În motivarea poziției sale procesuale, pârâtul a susținut că în acte se menționează 79 arbori lipsă, în timp ce, comparând arborii tăiați și cei rămași se arată că lipsesc 85 de arbori. De asemenea, .-au marcat cei 914 arbori este pe o suprafață de 11,5 ha și este un teren înclinat, ultima postată fiind pe pantă (în vârf de deal) unde arborii sunt de înălțime mai mică. Or, în prezența sa s-au marcat și s-au măsurat înălțimi pentru întocmirea actului de punere în valoare, în partea unde arborii erau mai înalți cu 3 – 4 m. În plus, existau arbori bifurcați și trifurcati care au avut numai o marcă jos și 2 sau 3 numere, deși instrucțiunile de punere în valoare prevăd ca fiecare arbore să poarte marcă. Astfel, consideră pârâtul că era obligația inginerului care a efectuat marcarea să aplice mărcile corect, urmând ca actul întocmit de acesta să fie verificat de către Ocolul Silvic anterior aprobării spre exploatare.
Prin urmare, toți cei implicați în punerea în valoare, întocmirea actelor și aprobarea A.P.V-ului sunt vinovați de lipsurile constatate.
Pârâtul mai susține faptul că datoria sa era să participe la marcat ca membru în echipă, să participe la predarea parchetului spre exploatare, să participe la controale de exploatare și reprimire și să asigure paza arborilor marcați și nemarcați, precum și faptul că nu putea să taie 79 sau 85 de arbori fără a fi depistat. De asemenea, precizează pârâtul că nu s-au găsit arbori scoși din pământ, nu s-a găsit material lemnos pe traseu sau transportat în alt loc de el, pentru a fi considerat vinovat.
Astfel, consideră pârâtul că este o greșeală tehnică privind modul cum s-au marcat arborii și cum s-au măsurat înălțimile. Firma de exploatare a sesizat această greșeală tehnică, însă a exploatat și a transportat masa lemnoasă și, în mod intenționat, aproape de jumătatea parchetului (după postata 3 și 4 ) a depus plângere. La controlul executat de către delegatul R.N.P. s-a constatat că în postatele 1 și 2 au fost predați, în total, 237 arbori, iar urmarea inventarierii cioatelor de pe această suprafață au fost identificate 423. La predarea acestor postate pârâtul precizează că nu a participat efectiv. Această diferență de 186 arbori a fost constatată de delegatul ministerului, care a arătat că sunt greșeli tehnice și greșeli de întocmirea actelor de predare.
Pârâtul mai susține că predarea la postatele 1 și 2 la data de 19.03.2010 s-a făcut în lipsa sa, iar procesul verbal nr. 1713 din 23.03.2010 nu este semnat de el.
În cauză a fost administrată proba cu înscrisuri și expertiză grafologică.
Prin sentința civila nr. 2544/26.06.2013, Tribunalul Iași a respins acțiunea formulată de reclamanta R. Națională a Pădurilor ROMSILVA – Direcția Silvică Iași în contradictoriu cu pârâtul B. M..
A obligat reclamanta să achite pârâtului suma de 2700 lei cu titlu de cheltuieli de judecată.
Pentru a se pronunța astfel,analizând actele și lucrările dosarului cauzei, instanța a reținut următoarea situație de fapt:
Începând cu data de 01.06.1981, pârâtul B. M. a fost angajat pe postul de pădurar la Ocolul Silvic Hîrlău, conform contractului individual de muncă înregistrat sub nr. 195/01.06.1981. Ulterior, începând cu data de 05.05.2003, acesta a ocupat postul de pădurar la Cantonul silvic 20 Humosu, district silvic IV S., OS P., conform deciziei nr. 84/05.05.2003. Din cuprinsul fișei postului pârâtului rezultă că acesta asigură și răspunde de integritatea fondului forestier proprietatea publică a statului și execută în permanență patrulări individuale sau în echipă și răspunde de orice prejudiciu adus arboretelor, plantațiilor.
Prin acțiunea introductivă, reclamanta a solicitat obligarea pârâtului la plata sumei de 11.532 lei cu titlu de prejudiciu, susținând că la Partida 509 Siretel au fost identificați un număr de 79 arbori cu un volum de 96,7 mc și cu o valoare de 11.532 lei lipsă în gestiunea pârâtului.
Din cuprinsul referatului nr. 1551/02.03.2011 rezultă că la Partida 509 S., în luna noiembrie 2010, s-a constatat că din numărul total de 939 arbori care au făcut obiectul actului de punere în valoare, s-au identificat pe picior un număr de 181 arbori și un număr de 679 cioate provenite din arborii marcați, exploatați de S.C. Delcom Forest S.R.L. S-a constatat astfel o diferență de 79 arbori, cu un volum brut de 96,7 mc, care nu au putut fi identificați pe teren, valoarea acestora fiind de_ lei (9300 lei+TVA). Se mai precizează în acest referat că Partida 509, conform contractului de vânzare – cumpărare nr. 764/03.03.2010, a avut două perioade de exploatare, 15.03.2010 – 15.04.2010 și 15.09.2010 – 31.12.2010, iar la reprimirea parțială din data de 15.04.2010 nu au fost făcute constatări cu privire la existența arborilor tăiați în delict. De asemenea, se menționează faptul că în perioada sezonului de vegetație 15.04.2010 – 15.09.2010, nu s-au desfășurat lucrări de exploatare, paza fondului forestier și a gestiunii constituite din arborii marcați pe picior revenindu-i, conform prevederilor legale, pădurarului de canton, B. M..
S-a mai reținut de către instanță că între Direcția Silvică Iași, în calitate de vânzător, și S.C. „Delcom Forest” S.R.L., în calitate de cumpărător, a intervenit contractul de vânzare – cumpărare nr. 764/03.03.2010, vânzătorul obligându-se „să furnizeze și să predea masa lemnoasă pe picior aferentă partizii 509/_ P., cu un volum total brut de 1795 mc, respectiv un volum total net de 1726 mc, conform eșalonării convenite în anexă, la prețul …”. În cuprinsul actului de punere în valoare nr. 509 din data de 11.08.2009 s-a menționat un număr de 914 arbori cu un volum brut de 1795 mc.
Prin autorizația nr._/05.03.2010, a fost autorizată S.C. „Delcom Forest” S.R.L. să exploateze masa lemnoasă din partida_ proprietatea OS P. U.P. 4 S. ua. 31a, având un volum brut de 1795 mc, pe o suprafață de 11,5 ha și un număr de 914 arbori marcați cu PS-05-04-IS, conform contractului nr. 764/03.03.2010.
La data de 15.03.2010 a fost întocmit procesul – verbal de predare – primire a parchetului S., partida nr._, semnat și de către pârât, proces verbal în cuprinsul căruia s-a menționat faptul că s-a predat postata nr. 1 (volum 208,5 mc).
La data de 19.03.2010 a fost întocmit procesul – verbal de predare – primire a parchetului S., partida nr._, semnat și de către contestator, proces verbal în cuprinsul căruia s-a menționat faptul că s-a predat spre exploatare postata nr. 2. Acest proces – verbal de predare – primire nu a fost semnat însă de către pârât, în calitate de pădurar. În acest sens, din cuprinsul raportului de expertiză grafologică efectuat în cauză rezultă că semnătura de la rubrica „pădurar” nu aparține pârâtului B. M..
La data de 14.09.2010 a fost încheiat procesul verbal de predare – primire a parchetului/suprafeței afectate de produse principale Humosu, partida nr. P509/P I S., în cuprinsul acestui proces verbal menționându-se faptul că s-a predat postata nr. 3 aferentă lunii septembrie 2010 (volum 190 mc). Acest proces verbal a fost semnat de către reprezentantul titularului autorizației, respectiv S.C. „Delcom Forest” S.R.L.
La data de 04.10.2010 a fost încheiat procesul verbal de predare – primire a parchetului/suprafeței afectate de produse principale Humosu, partida nr. P509/P I S., în cuprinsul acestui proces verbal menționându-se faptul că s-a predat postata nr. 4 aferentă lunii octombrie 2010 (volum 431,43 mc). Acest proces verbal a fost semnat de către reprezentantul titularului autorizației, respectiv S.C. „Delcom Forest” S.R.L. cu obiecțiuni.
Prin adresa nr. 276/28.09.2010, S.C. „Delcom Forest” S.R.L. a adus la cunoștința Ocolului Silvic P. faptul că, referitor la partida 509, UP IV S., ua 31 A, cei 914 arbori care sunt menționați în APV nu se regăsesc în totalitate în teren, fără a se preciza însă numărul arborilor lipsă. Totodată, s-a menționat faptul că „volumele unitare din APV sunt cu mult supradimensionate față de realitatea din teren” și că „înălțimea de 32 ml din APV la diametrul central de 47 cm la specia fag, de asemenea, este cu mult mărită față de arborii din partidă”. Astfel se precizează că din arborii rămași nepredați ar trebui să mai existe un volum de 800 mc, care însă nu se regăsește în teren.
Deși S.C. „Delcom Forest” S.R.L. a sesizat Ocolul Silvic P. cu privire la aceste aspecte, din probele administrate nu rezultă faptul că s-ar fi întrerupt exploatarea pentru a se face verificările necesare, aceste verificări fiind efectuate abia în luna noiembrie 2010.
În acest sens, în referatul nr. 1551/02.03.2011 se menționează că în urma deplasării pe teren din luna noiembrie 2010 au fost identificați un număr de 181 arbori și un număr de 679 cioate provenite din arbori marcați, exploatați de S.C. „Delcom Forest” S.R.L., rezultând astfel o diferență de 79 arbori (cu un volum brut de 96,7 mc) care nu au putut fi identificați, sub nicio formă, pe teren, contravaloarea acestor 79 de arbori fiind solicitată de către reclamantă prin acțiunea introductivă.
S-a mai reținut de către instanță că punctului 10 din Normele Tehnice pentru evaluarea volumului de lemn destinat comercializării, aprobate prin Ordinul nr. 1651/31.10.2000, „suprafețe de pădure în care s-a executat marcarea arborilor destinați recoltării și pentru care s-au întocmit acte de evaluare a volumului de lemn destinat comercializării, rămân în paza personalului care gestionează respectivele păduri, până la predarea acestora beneficiarului, pe baza autorizației de exploatare și a procesului verbal de predare – primire”.
Astfel, potrivit dispozițiilor acestui ordin, s-a reținut de către instanță că pârâtul B. M. avea obligația de pază, respectiv asigura și răspundea de integritatea fondului forestier, doar până la momentul predării postatei către S.C. „Delcom Forest” S.R.L.
Concret, postata nr. 3 a fost predată societății beneficiare la data de 14.09.2010, conform procesului – verbal de predare – primire, astfel încât, începând cu data de 14.09.2010, suprafața respectivă de pădure nu mai era în paza pârâtului.
Or, în condițiile în care, în speță, nu s-a probat faptul că cei 79 de arbori ar fi fost tăiați în mod nelegal anterior predării postatei nr. 3 către S.C. „Delcom Forest” S.R.L. prin procesul verbal de predare – primire din 14.09.2010, și în condițiile în care, chiar după înregistrarea sesizării sub nr. 276/28.09.2010 s-a continuat exploatarea postatei nr. 3 și a început și exploatarea postatei nr. 4, instanța a reținut că nu poate fi imputată pârâtului contravaloarea celor 79 de arbori care nu au putut fi identificați în teren.
În plus, s-a mai reținut de către instanță că din cuprinsul adresei nr. 9303/02.11.2010 rezultă că s-a constatat o lipsă de 85 de arbori, diferență ce rezultă scăzând din numărul total de arbori din carnetul inițial de marcare (914) arborii rămași pe picior și numărul de cioate.
Totodată, s-a menționat faptul că au existat arbori bifurcați și trifurcați, dar cu o singură rădăcină, neputându-se identifica cu exactitate toate aceste cazuri. O mențiune similară rezultă și din cuprinsul adresei nr. 70/06.01.2011.
De asemenea, prin adresa nr. 482/10.11.2010, societatea beneficiară a adus la cunoștința reclamantei faptul că în postatele 1 și 2, dar mai ales în postatele 3 și 4, a rezultat un volum în urma exploatării cu mult mai mic decât cel predat (aproximativ 250 mc), situație ce se datorează diferenței foarte mari dintre volumele reale și cele unitate din APV, mai ales la arborii cu diametre mari, fapt demonstrat și cu ocazia deplasării în teren a comisiei mixte din data de 19.10.2010.
În consecință, față de toate probele administrate, instanța a constatat că, în speță, nu se poate reține fapta ilicită de săvârșită de către pârât, respectiv neîndeplinirea de către acesta sau îndeplinirea necorespunzătoare a atribuțiilor de serviciu, pentru a fi atrasă răspunderea sa materială.
Raportat tuturor considerentelor expuse mai sus, instanța a constatat că este neîntemeiată acțiunea formulată de reclamanta R. Națională a Pădurilor Romsilva – Direcția Silvică Iași în contradictoriu cu pârâtul B. M. si a respins-o.
În baza disp. art. 274 Cod procedură civilă, instanța a obligat reclamanta să achite pârâtului suma de 2700 lei cu titlu de cheltuieli de judecată (onorariu de avocat și taxă expertiză grafologică), la stabilirea cuantumului cheltuielilor de judecată nefiind luate în considerare biletele de călătorie depuse de pârât la dosar în condițiile în care pe aceste bilele nu este menționată ruta și data.
Împotriva acestei sentințe a formulat recurs reclamanta R. Națională a Pădurilor - Romsilva, prin Direcția Silvică Iași, susținând că prin Procesul verbal de inventariere întocmit la 26 10 2010 și adresa Ocolului Silvic P. nr. 5708/2.V 2010, rezultă că inventarul s-a efectuat după predarea postatelor 3 și 4 prin procesele verbale nr. 4327/15.09.2010 și nr. 4798/7.10.2010, fără a se avea în vedere inventarul predat prin procesele verbale nr, 1543/13.03.2010 și nr. 1713/23.03.2010 pentru care s-a constatat că semnătura nu aparține intimatului.
Recurenta precizează că volumul de 967 mc masă lemnoasă care lipsea din gestiune făcea parte din volumul de 621,39 mc(190 mc+431,43 mc) aferent postatelor 3 și 4, astfel încât faptul că prin expertiza grafologică s-a stabilit că semnătura de pe procesul verbal aferent postatei 2 nu aparține intimatului, nu este de natură să înlăture răspunderea patrimonială.
Intimatul a primit în gestiune arborii inventariați fără a putea face ulterior dovada modului de valorificare, din carnetul de inventar și procesul verbal întocmit cu ocazia inventarierii arborilor pe picior rămași după retragerea societății beneficiare de la exploatare datorită lipsei masei lemnoase, rezultând că s-au inventariat 181 arbori, procesul verbal fiind semnat fără obiecțiuni de către acesta.
Prejudiciul a fost calculat având în vedere prețul unitar prevăzut în anexa nr. 1 la Contractul de vânzare cumpărare masă lemnoasă pe picior nr. 764/3.03.2010 de 100 lei/mc, cei 79 de arbori lipsă având un volum net de 93 mc, la care s-a adăugat TVA 24%.
Prin întâmpinare, intimatul a invocat excepția nulității recursului, iar pe fond a solicitat respingerea cererii întrucât nu se poate reține în sarcina sa nicio culpă, în contextul în care nu este semnatarul unui înscris și nu a creat nici un prejudiciu reclamantei.
Recursul este nefundat pentru considerentele ce urmează a fi expuse:
Analizând cu prioritate excepția nulității recursului potrivit art. 137 Cod procedură civilă, Curtea constată că potrivit dispozițiilor art. 304 ind. 1 Cod procedură civilă, recursul declarat împotriva unei hotărâri ce nu este susceptibilă de apel nu este limitat la motivele de casare enunțate de dispozițiile art. 304, instanța putând să-l examineze sub toate aspectele.
Curtea constată, totodată că recurentul a adus critici sentinței de fond, ce urmează a fi analizate, astfel încât excepția nulității recursului urmează a fi înlăturată.
Pe fond, Curtea constată că recurenta susține că inventarul s-a efectuat după predarea postatelor 3 și 4 prin procesele verbale nr. 4327&15.09.2010 și nr. 4798/7.10.2010 fără a se avea în vedere inventarul predat prin procesele verbale nr. 1543/13.03.2010 și nr. 1713/23.03.2010 pentru care expertiza grafologică a constatat că semnătura nu aparține pârâtului și care sunt aferente postatelor 1 și 2.
În recurs, recurenta precizează pentru prima dată că volumul de masă lemnoasă care lipsea din gestiune era aferent postatelor 3 și 4, considerent pentru care concluzia expertizei grafologice privind împrejurarea că semnătura de pe procesul verbal aferent postatei 2 nu aparține intimatului este lipsită de relevanță.
Raportat la aceste precizări care tind să expliciteze pretențiile cuprinse în cererea adresată instanței de fond, Curtea constată că procesele verbale prin care s-au predat postatele 3 și 4 în lunile septembrie 2010 și octombrie 2010, ambele au fost semnate de către reprezentantul titularului autorizației, respectiv . pentru postata nr. 4, semnând cu obiecțiuni.
Prin adresa nr. 276/28.09.2010 . a comunicat Ocolului Silvic P. faptul că în partida 509 UP IV S., nr. 31 A, cei 914 arbori care sunt precizați în APV nu se regăsesc în totalitate în tern, fără a fi indicat numărul lipsă și fără a înceta exploatarea pentru a se face verificările ce se impuneau.
Aceste verificări au avut loc abia în luna noiembrie 2010, ocazie cu care a rezultat un număr de 79 arbori care nu au putut fi identificați și care sunt imputați intimatului prin prezenta cerere.
Conform pct. 10 din Normele Tehnice pentru evaluarea volumului de lemn destinat comercializării, aprobate prin Ordinul nr. 1651/31.10.2000, intimatul răspundea de integritatea fondului forestier doar până la momentul predării către ..
În condițiile în care nu există probe care să dovedească că cei 79 de arbori au fost tăiați nelegal anterior predării postatelor 3 și 4 și ulterior sesizării arborilor lipsă s-a continuat exploatarea, Curtea constată că nu-i poate fi imputată intimatului contravaloarea acestora.
Ca atare, din înscrisurile depuse, Curtea nu poate constata săvârșirea de către intimat a unei fapte ilicite, constând în neîndeplinirea sau îndeplinirea defectuoasă a atribuțiilor de serviciu, pentru a fi angajată răspunderea sa materială.
Față de cele ce preced, Curtea urmează să respingă recursul și pe cale de consecință, în baza art. 312 Cod procedură civilă va menține ca legală și temeinică sentința primei instanțe.
În baza art. 274 Cod procedură civilă urmează ca recurentul să plătească intimatului cheltuieli de judecată efectuate în recurs.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge recursul promovat de către reclamanta R. Națională a Pădurilor Romsilva, prin Direcția Silvică Iași, împotriva sentinței civile nr. 2544 / 26. 06. 2013 a Tribunalului Iași, sentință pe care o menține.
Obligă recurentul să plătească intimatului 1500 lei cu titlu de cheltuieli de judecată.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică, azi, 27.09. 2013.
Președinte, A. C. S. | Judecător, D. P. | Judecător, S. P. |
Grefier, E. G. |
Red./Tehnored./S.A.
2 ex./07.11.2013
Tribunal Iași – C. C.
| ← Obligaţie de a face. Decizia nr. 1033/2013. Curtea de Apel IAŞI | Solicitare drepturi bănești / salariale. Decizia nr.... → |
|---|
