Conflict de muncă. Decizia nr. 478/2013. Curtea de Apel IAŞI

Decizia nr. 478/2013 pronunțată de Curtea de Apel IAŞI la data de 20-03-2013 în dosarul nr. 2098/99/2012

Dosar nr._

ROMÂNIA

CURTEA DE APEL IAȘI

SECȚIA LITIGII DE MUNCĂ ȘI ASIGURĂRI SOCIALE

DECIZIE Nr. 478/2013

Ședința publică de la 20 Martie 2013

Completul compus din:

PREȘEDINTE C. B.

Judecător A. E. A.

Judecător N. C. M.

Grefier I. P.

S-a luat spre examinare recursurile formulate de către N. A. și de către S.C. F. de Întreținere și S. E. E. Serv S.A. împotriva sentinței civile nr. 3494 din 19.12.2012 pronunțată de Tribunalul Iași în dosarul nr._, intimați fiind S.C. E. S.A. și S.C. S. E. M. S.A., având ca obiect conflict de muncă.

La apelul nominal făcut în ședința publică au lipsit părțile.

Procedura legal îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei de către grefier care învederează că: dosarul este la al doilea termen; prin serviciul registratură s-au depus la dosar concluzii scrise de către recurenta-intimată N. A.; s-a solicitat judecata în lipsă.

Instanța, având în vedere că s-a solicitat judecata în lipsă, constată recursurile în stare de judecată și rămâne în pronunțare cu privire la acestea.

După deliberare,

CURTEA DE APEL

Asupra recursului civil de față:

Prin sentința civilă nr. 3494 din 19.12.2012 pronunțată de Tribunalul Iași s-a respins excepția inadmisibilității acțiunii invocată de pârâta S.C. „S. E. M.” S.A.

S-a respins excepția lipsei calității procesuale pasive a pârâtei S.C. F. de Întreținere și S. E. „E. Serv” S.A.

A fost admisă excepția lipsei calității procesuale pasive a pârâtei S.C. „E.” S.A. și excepția lipsei calității procesuale pasive a pârâtei S.C. „S. E. M.” S.A. și în consecință respinge acțiunea, astfel cum a fost completată, formulată de reclamanta N. A. în contradictoriu cu pârâtele S.C. „E.” S.A. și S.C. „S. E. M.” S.A. ca fiind formulată împotriva unor persoane lipsite de calitate procesuală pasivă.

A fost admisă în parte acțiunea, astfel cum a fost completată, formulată de reclamanta N. A., cu domiciliu procedural ales la Cabinet individual de Avocat „D. C.”, cu sediul în Iași, .. 15, ., jud. Iași, în contradictoriu cu pârâta S.C. F. de Întreținere și S. E. „E. Serv” S.A., cu sediul în București, . nr. 1A, sector 1.

A fost obligată pârâta să acorde reclamantei N. A. ajutorul material anual constând în decontarea contravalorii în limita unui consum casnic anual de 1200 kwh, prevăzut de art. 5.43 din contractul colectiv de muncă al S.C. „E.” S.A. înregistrat la D.G.M.S.S. sub nr. 4728/25.02.2002, modificat prin actul adițional nr. 15/2011, respectiv de art. 5.40 din contractul colectiv de muncă al S.C. Fise E. Serv S.A. înregistrat la I.T.M. București sub nr. 414/27.12.2011, aferent perioadei 22.08.2011 – 19.12.2012.

A fost respinsă cererea reclamantei N. A. de obligare a pârâtei la acordarea ajutorului material anual constând în decontarea contravalorii în limita unui consum casnic anual de 1200 kwh, începând cu data de 20.12.2012.

A fost obligată pârâta S.C. F. de Întreținere și S. E. „E. Serv” S.A. la plata către reclamantă a sumei de 372 lei cu titlu de cheltuieli de judecată.

Pentru a se pronunța astfel prima instanță a reținut următoarele:

În ceea ce privește excepțiile invocate de către pârâte, instanța a constatat că excepția lipsei calității procesuale pasive a pârâtelor S.C. „E.” S.A. și S.C. „S. E. M.” S.A. este întemeiată, iar excepția lipsei calității procesuale pasive a pârâtei S.C. F. de Întreținere și S. E. „E. Serv” S.A. este neîntemeiată pentru următoarele considerente:

Din cuprinsul carnetului de muncă al reclamantei rezultă că începând cu data de 03.03.1975 aceasta a fost angajată la I.R.E. Iași. Ulterior, în perioada 01.04.1991 – 01.06.1998, reclamanta a fost salariata Filialei Rețele Electrice Iași (fostă I.R.E. Iași), iar începând cu data de 01.07.1998 a fost salariata Conel S.C. E. S.A. – Sucursala de Distribuție Iași. Începând cu data de 01.08.2000 reclamanta a fost salariata S.C. E. S.A. – Sucursala de Distribuție Iași, ca urmare a schimbării denumirii unității conform H.G. nr. 627/2000, prin reorganizare, iar începând cu data de 01.08.2001 a devenit salariata S.C. E. S.A. – Sucursala de Distribuție M. EDFEE Iași, ca urmare a schimbării denumirii unității, prin reorganizare.

Începând cu data de 01.02.2002 reclamanta a fost salariata Sucursalei de Întreținere și S. E. M., în carnetul de muncă, la poziția 79 existând mențiunea „preluat prin reorganizare conform H.G. nr. 1342/2001”. Tot astfel, începând cu data de 09.03.2005 reclamanta a fost salariata S.C. E. Serv S.A. – SISE M. – AISE Iași, la poziția 85 din carnetul de muncă existând mențiunea „preluare prin reorganizare conform H.G. nr. 74/2005”.

Raporturile de muncă dintre reclamantă și angajatorul S.C. E. Serv S.A. – SISE M. – AISE Iași au încetat la data de 22.01.2009, la poziția 94 din carnetul de muncă. Tot din cuprinsul carnetului de muncă (ultima filă) rezultă că începând cu data de 23.01.2009 reclamanta a beneficiat de pensie, stabilită prin decizia_ din 21.04.2010. Începând cu data de 23.01.2009 reclamanta a fost înscrisă la pensie pentru munca depusă și limită de vârstă, conform deciziei nr._ din 21.04.2010 emisă de Casa Județeană de Pensii Iași prin care a fost recalculată pensia conform art. 52 Lg. 19/2000 și conform adeverinței nr. 262/1.03.2010.

Prin H.G. nr. 1342/2001 privind reorganizarea Societății Comerciale de Distribuție și Furnizare a Energiei Electrice „E.” S.A., s-au înființat 8 societăți comerciale și 8 sucursale de întreținere și servicii energetice prin reorganizarea Societății Comerciale de Distribuție și Furnizare a Energiei Electrice „E.” S.A., printre care și Societatea Comercială F. de Distribuție și Furnizare a Energiei Electrice „E. M.” S.A., filială a „E.” S.A., denumită „E. M.” S.A.

La data de 03.02.2005 a intrat în vigoare H.G. nr. 74/2005 privind înființarea Societății Comerciale F. de Întreținere și S. E. „E. Serv” S.A. prin reorganizarea activității din cadrul Societății Comerciale de Distribuție și Furnizare a Energiei Electrice „E.” S.A. Astfel, potrivit dispozițiilor art. 1 alin. 1 din H.G. nr. 74/2005, „se înființează Societatea Comercială F. de Întreținere și S. E. "E. Serv" - S.A., denumită în continuare "E. Serv" - S.A., cu sediul în municipiul București, . nr. 1A, sectorul 1, ca filială a Societății Comerciale de Distribuție și Furnizare a Energiei Electrice "E." - S.A., prin divizarea acestei societăți comerciale”, iar potrivit alin. 2 al aceluiași articol, „societatea comercială prevăzută la alin. (1) este persoana juridică română care se organizează ca societate comercială pe acțiuni și funcționează potrivit legii și statutului prevăzut în anexa nr. 1”. Potrivit art. 1 alin. 3, „"E. Serv" - S.A. are în componența sa 8 sucursale de întreținere și servicii energetice, denumite în continuare SISE, fără personalitate juridică, ale căror denumiri și sedii sunt prevăzute în anexa nr. 2, care vor efectua operațiuni contabile până la nivelul balanței de verificare, în condițiile Legii contabilității nr. 82/1991, republicată, cu 42 de agenții de întreținere și servicii energetice, denumite în continuare AISE, ale căror denumiri și sedii sunt prevăzute în anexa nr. 3”. De asemenea, potrivit dispozițiilor art. 5 alin. 1 din H.G. nr. 74/2005, personalul existent în cadrul Diviziei de întreținere și servicii energetice, al sucursalelor de întreținere și servicii energetice din cadrul Societății Comerciale de Distribuție și Furnizare a Energiei Electrice „E.” S.A., precum și cel al entităților din cadrul acestora, la data constituirii noii societăți, se preia de către societatea comercială prevăzută la art. 1 și va avea toate drepturile de continuitate în aceeași unitate.

Ca urmare a intrării în vigoare a H.G. nr. 74/2005, reclamanta a devenit salariata S.C. F. de Întreținere și S. E. „E. Serv” S.A. – SISE M. – AISE Iași.

Ulterior încetării raporturilor de muncă dintre reclamantă și S.C. F. de Întreținere și S. E. „E. Serv” S.A. – SISE M. – AISE Iași, a intrat în vigoare, la data de 06.08.2010, H.G. nr. 760/2010 privind înființarea societăților comerciale „S. E. Banat” S.A., „S. E. Dobrogea” S.A., „S. E. M.” S.A., „S. E. Oltenia” S.A. și „S. E. Muntenia” S.A. prin reorganizarea Societății Comerciale F. de Întreținere și S. E. „E. Serv” S.A. Potrivit dispozițiilor art. 1 alin. 1 din H.G. nr. 760/2010, s-a reorganizat Societatea Comercială F. de Întreținere și S. E. „E. Serv” S.A., filială a Societății Comerciale de Distribuție și Furnizare a Energiei Electrice „E.” S.A., ca urmare a divizării prin desprindere a unei părți din patrimoniul acesteia, în temeiul art. 2501 lit. b din Legea nr. 31/1990, privind societățile comerciale, republicată, cu modificările și completările ulterioare, și s-au înființat, în condițiile legii, următoarele societăți comerciale, având acționar unic Societatea Comercială de Distribuție și Furnizare a Energiei Electrice „E.” S.A.: S.C. „S. E. Banat” S.A., S.C. „S. E. Dobrogea” S.A., S.C. „S. E. M.” S.A., S.C. „S. E. Oltenia” S.A., S.C. „S. E. Muntenia” S.A. Potrivit dispozițiilor art. 1 alin. 2 din H.G. nr. 760/2010, „Societatea Comercială F. de Întreținere și S. E. "E. Serv" - S.A., supusă reorganizării în condițiile alin. (1), își continuă existența ca filială a Societății Comerciale de Distribuție și Furnizare a Energiei Electrice "E." - S.A.”. De asemenea, potrivit dispozițiilor art. 5 alin. 1 din H.G. nr. 760/2010, personalul angajat în cadrul sucursalelor de întreținere și servicii energetice din cadrul Societății Comerciale F. de Întreținere și S. E. „E. Serv” S.A., ce este preluat de noile societăți, precum și cel al entităților din cadrul acestor sucursale, la data înmatriculării noilor societăți, se preia de către fiecare societate comercială prevăzută la art. 1 alin. 2, cu respectarea prevederilor art. 169 și art. 170 Codul muncii.

Față de aceste dispoziții legale, instanța a reținut că urmare a intrării în vigoare a H.G. nr. 760/2010 s-a înființat S.C. „S. E. M.” S.A. și, totodată, S.C. F. de Întreținere și S. E. „E. Serv” S.A. (S.C. FISE „E. Serv” S.A.) și-a continuat existența ca filială a S.C. Distribuție și Furnizare a Energiei Electrice „E.” S.A. De asemenea, se reține de către instanță că societățile înființate prin H.G. nr. 760/2010, deci și pârâta S.C. „S. E. M.” S.A., nu au preluat decât personalul care, la momentul intrării în vigoare a H.G. nr. 760/2010, era în activitate. În acest sens, în anexa nr. 10 la Protocolul de predare – primire încheiat între S.C. FISE E. Serv S.A. și S.C. „S. E. M.” S.A. au fost menționate persoanele angajate în cadrul SISE E. M. din cadrul S.C. FISE E. Serv S.A., care au fost preluate de S.C. „S. E. M.” S.A. în conformitate cu H.G. nr. 760/2010, reclamanta nefiind înscrisă în această anexă 10.

Pe cale de consecință, instanța a reținut că pârâta S.C. F. de Întreținere și S. E. „E. Serv” S.A. a avut calitatea de ultim angajator al reclamantei.

Totodată, potrivit dispozițiilor art. 5.43 alin. 1 din actul adițional la contractul colectiv de muncă încheiat la nivelul S.C. „E.” S.A., înregistrat la ITM București sub nr._/28.12.2010, „salariații care s-au pensionat din S.C. E. S.A. și filialele sale și au lucrat minim 15 ani în unități MEE/Renel/Conel/S.C. E. S.A. și filialele sale sau ultimii 10 ani consecutivi înainte de pensionare, în S.C. E. S.A. și filialele sale, vor beneficia de la societatea de la care s-au pensionat, de un ajutor material anual constând în decontarea contravalorii în limita unui consum casnic anual de 1200 de Kwh”. Tot astfel, în art. 5.40 alin. 1 din contractul colectiv de muncă încheiat la nivelul S.C. FISE „E. Serv” S.A. înregistrat la ITM București sub nr._/27.12.2011, se prevede că „salariații care s-au pensionat din S.C. FISE E. Serv S.A. și au lucrat minimum 15 ani în unități MEE/Renel/Conel/S.C. E. S.A. și filialele sale sau ultimii 10 ani consecutivi înainte de pensionare în societate sau S.C. E. S.A. și filialele sale, vor beneficia de la societatea de la care s-au pensionat, de un ajutor material anual constând în decontarea contravalorii în limita unui consum casnic anual de 1200 de Kwh”.

Având în vedere obiectul prezentei acțiuni, dispozițiile contractelor colective de muncă menționate, precum și faptul că pârâta S.C. F. de Întreținere și S. E. „E. Serv” S.A. a avut calitatea de ultim angajator al reclamantei, instanța a reținut că această pârâtă are calitate procesuală pasivă în cauză. Pe cale de consecință, instanța a respins excepția lipsei calității procesuale pasive a pârâtei S.C. F. de Întreținere și S. E. „E. Serv” S.A.

Pentru aceleași considerente, instanța a admis excepția lipsei calității procesuale pasive a pârâtelor S.C. „E.” S.A. și S.C. „S. E. M.” S.A., urmând să respingă acțiunea formulată în contradictoriu cu aceste pârâte pe excepția lipsei calității procesuale pasive.

În ceea ce privește excepția inadmisibilității invocată de pârâta S.C. „S. E. M.” S.A., instanța a constatat că aceasta este neîntemeiată, urmând să o respingă, având în vedere obiectul prezentei acțiuni, precum și dispozițiilor art. 6 din Convenția Europeană pentru Drepturile Omului și art. 21 din Constituția României referitoare la accesul liber la justiție și la dreptul la un proces echitabil. Totodată, instanța reține și faptul că motivele invocate în susținerea acestei excepții constituie apărări de fond, care urmează a fi analizate cu ocazia soluționării cauzei.

Pe fond, analizând actele și lucrările dosarului cauzei, instanța reține următoarea situație de fapt:

Reclamanta N. A. a fost salariata pârâtei S.C. F. de Întreținere și S. E. „E. Serv” S.A. și a societăților antecesoare ale acesteia pentru o perioadă mai mare de 15 ani.

Potrivit mențiunilor din carnetul de muncă, la data de 22.01.2009 a încetat contractul individual de muncă al reclamantei, aceasta fiind propusă pentru pensie limită de vârstă, ca urmare a inițierii de către angajator a unor programe de concedieri colective.

Începând cu data de 23.01.2009, reclamanta a fost înscrisă la pensie pentru munca depusă și limită de vârstă, conform deciziei nr._/10.02.2009 emisă de Casa Județeană de Pensii Iași. În perioada cuprinsă între data încetării raporturilor de muncă și data înscrierii la pensie, reclamanta nu a mai lucrat în cadrul altei societăți.

S-a mai reținut de către instanță că în anul 2011, respectiv până la data de 27.12.2011, la nivelul pârâtei S.C. F. de Întreținere și S. E. „E. Serv” S.A. s-a aplicat contractul colectiv de muncă încheiat la nivelul S.C. E. S.A., înregistrat la D.G.M.S.S. București sub nr. 4728/25.02.2002, contract prelungit prin acte adiționale. Astfel, potrivit dispozițiilor art. 5 alin. 2 din H.G. nr. 74/2005 privind înființarea S.C. F. de Întreținere și S. E. „E. Serv” S.A., „contractul colectiv de muncă existent la Societatea Comercială de Distribuție și Furnizare a Energiei Electrice "E." - S.A. va fi aplicat și în noua societate comercială până la încheierea unui nou contract colectiv de muncă”. Or, la nivelul pârâtei S.C. F. de Întreținere și S. E. „E. Serv” S.A. a fost încheiat contractul colectiv de muncă înregistrat la Inspectoratul Teritorial de Muncă București sub nr. 414/27.12.2011, astfel încât, până la data de 27.12.2011 (data înregistrării la autoritatea competentă potrivit dispozițiilor art. 144 din Legea nr. 62/2011), salariații pârâtei au beneficiat de prevederile contractului colectiv de muncă încheiat la nivelul S.C. E. S.A., înregistrat la D.G.M.S.S. București sub nr. 4728/25.02.2002, prelungit și modificat prin acte adiționale.

Potrivit dispozițiilor art. 5.43 alin. 1 din actul adițional nr. 15 la contractul colectiv de muncă încheiat la nivelul S.C. „E.” S.A., înregistrat la ITM București sub nr. 13/10.02.2011, „salariații care s-au pensionat din S.C. E. S.A. și filialele sale și au lucrat minimum 15 ani în unități MEE/Renel/Conel/S.C. E. S.A. și filialele sale sau ultimii 10 ani consecutivi înainte de pensionare, în S.C. E. S.A. și filialele sale, vor beneficia de la societatea de la care s-au pensionat, de un ajutor material anual constând în decontarea contravalorii în limita unui consum casnic anual de 1200 de Kwh”.

S-a mai reținut de către instanță că la nivelul pârâtei S.C. F. de Întreținere și S. E. „E. Serv” S.A. a fost încheiat contractul colectiv de muncă înregistrat la Inspectoratul Teritorial de Muncă București sub nr. 414/27.12.2011, contract valabil până la data de 31.12.2013 potrivit art. 1.6 alin. 1 din contract.

Potrivit dispozițiilor art. 5.40 alin. 1 din contractul colectiv de muncă încheiat la nivelul S.C. F.I.S.E. „E. Serv” S.A., „salariații care s-au pensionat din S.C. FISE E. Serv S.A. și au lucrat minimum 15 ani în unități MEE/Renel/Conel/S.C. E. S.A. și filialele sale sau ultimii 10 ani consecutivi înainte de pensionare în societate sau S.C. E. S.A. și filialele sale, vor beneficia de la societatea de la care s-au pensionat, de un ajutor material anual constând în decontarea contravalorii în limita unui consum casnic anual de 1200 de Kwh”. Potrivit dispozițiilor art. 5.41 alin. 1 din același contract, „de ajutorul material anual prevăzut la art. 5.40 beneficiază și salariații disponibilizați în urma acțiunilor de restructurare și reorganizare, care ulterior devin pensionari”, iar potrivit dispozițiilor art. 5.41 alin. 2, „persoanele prevăzute la alin. 1 vor beneficia de ajutorul respectiv dacă au lucrat minimum 15 ani sau ultimii 10 ani consecutivi, înainte de disponibilizare în societate, cu condiția ca până la data solicitării ajutorului să nu fi lucrat în altă unitate”.

Or, în speță, instanța a reținut că reclamanta îndeplinește condițiile prevăzute de dispozițiilor art. 5.43 alin. 1 din actul adițional nr. 15 la contractul colectiv de muncă încheiat la nivelul S.C. „E.” S.A., înregistrat la ITM București sub nr. 13/10.02.2011, respectiv de dispozițiilor art. 5.40 alin. 1 din contractul colectiv de muncă încheiat la nivelul S.C. FISE „E. Serv” S.A..

Astfel, reclamanta a lucrat minimum 15 ani în unități MEE/Renel/Conel/S.C. E. S.A. și filialele sale, respectiv în ultimii 10 ani consecutivi înainte de pensionare în S.C. FISE „E. Serv” S.A. și S.C. E. S.A. și filialele sale. De asemenea, raporturile de muncă ale reclamantei cu S.C. FISE „E. Serv” S.A. au încetat ca urmare a inițierii de către angajator a unor programe de concedieri colective, iar de la data încetării raporturilor de muncă și până la data înscrierii la pensie, reclamanta nu a mai lucrat în cadrul altei societăți.

În consecință, instanța a reținut că reclamanta este îndreptățită să beneficieze de ajutorul material anual constând în decontarea contravalorii în limita unui consum casnic anual de 1200 de Kwh, prevăzut de dispozițiilor art. 5.43 alin. 1 din actul adițional nr. 15 la contractul colectiv de muncă încheiat la nivelul S.C. „E.” S.A., înregistrat la ITM București sub nr. 13/10.02.2011, respectiv de dispozițiilor art. 5.40 alin. 1 din contractul colectiv de muncă încheiat la nivelul S.C. FISE „E. Serv” S.A. Totodată, obligația de acordare a acestui ajutor material, potrivit acelorași prevederi din contractele colective de muncă invocate, revine ultimului angajator, respectiv pârâtei S.C. FISE „E. Serv” S.A.

Potrivit dispozițiilor art. 133 alin. 1 lit. a din Legea nr. 62/2011, clauzele contractelor colective de muncă produc efecte pentru toți angajații din unitate, în cazul contractelor colective de muncă încheiate la acest nivel. Potrivit dispozițiilor art. 148 alin. 1 din Legea nr. 62/2011, executarea contractului colectiv de muncă este obligatorie pentru părți, iar potrivit alin. 2 al aceluiași articol, neîndeplinirea obligațiilor asumate prin contractul colectiv de muncă atrage răspunderea părților care se fac vinovate de aceasta.

Potrivit dispozițiilor art. 272 Codul muncii, sarcina probei în conflictele de muncă revine angajatorului, acesta fiind obligat să depună dovezile în apărarea sa până la prima zi de înfățișare.

Or, în speță, pârâta S.C. FISE „E. Serv” S.A., căreia îi revenea sarcina probei, nu a făcut dovada faptului că ar fi acordat reclamantei ajutorul material anual constând în decontarea contravalorii în limita unui consum casnic anual de 1200 de Kwh, prevăzut de dispozițiilor art. 5.43 alin. 1 din actul adițional nr. 15 la contractul colectiv de muncă încheiat la nivelul S.C. „E.” S.A., înregistrat la ITM București sub nr. 13/10.02.2011, respectiv de dispozițiilor art. 5.40 alin. 1 din contractul colectiv de muncă încheiat la nivelul S.C. FISE „E. Serv” S.A..

Pe cale de consecință, instanța a reținut că este întemeiată cererea reclamantei de obligare a pârâtei la acordarea ajutorului material anual constând în decontarea contravalorii în limita unui consum casnic anual de 1200 de Kwh, aferent perioadei 22.08.2011 – 19.12.2012 (data pronunțării prezentei sentințe).

În ceea ce privește cererea reclamantei de obligare a pârâtei la acordarea ajutorului material anual începând cu data de 20.12.2012, instanța a reținut că aceasta este neîntemeiată. Astfel, ajutorul material solicitat nu a putut fi acordat de instanță decât până la data pronunțării hotărârii, deoarece nu poate fi prevăzută maniera în care părțile contractante vor modifica pe viitor durata, cuantumul sau modalitățile de acordare a acestui ajutor material, în virtutea principiului libertății contractuale. Dreptul la acordarea ajutorului material prevăzut de dispozițiilor art. 5.43 alin. 1 din actul adițional nr. 15 la contractul colectiv de muncă încheiat la nivelul S.C. „E.” S.A., înregistrat la ITM București sub nr. 13/10.02.2011, respectiv de dispozițiilor art. 5.40 alin. 1 din contractul colectiv de muncă încheiat la nivelul S.C. FISE „E. Serv” S.A., este câștigat de reclamantă, însă nu poate fi considerat un drept ad aeternum, singurele drepturi câștigate fiind cele dobândite până la . unui nou contract colectiv de muncă prin care să fie reglementat în altă manieră acest ajutor material.

Raportat tuturor considerentelor expuse mai sus, instanța a constatat că este întemeiată în parte acțiunea formulată de reclamanta N. A. în contradictoriu cu pârâta S.C. F. de Întreținere și S. E. „E. Serv” S.A., admițând-o astfel.

În consecință, instanța a obligat pârâta să acorde reclamantei N. A. ajutorul material anual constând în decontarea contravalorii în limita unui consum casnic anual de 1200 kwh, prevăzut de art. 5.43 din contractul colectiv de muncă al S.C. „E.” S.A. înregistrat la D.G.M.S.S. sub nr. 4728/25.02.2002, modificat prin actul adițional nr. 15/2011, respectiv de art. 5.40 din contractul colectiv de muncă al S.C. FISE E. Serv S.A. înregistrat la I.T.M. București sub nr. 414/27.12.2011, aferent perioadei 22.08.2011 – 19.12.2012, și va respinge cererea reclamantei de obligare a pârâtei la acordarea ajutorului material anual constând în decontarea contravalorii în limita unui consum casnic anual de 1200 kwh, începând cu data de 20.12.2012.

De asemenea, instanța a respins acțiunea formulată de reclamanta N. A. în contradictoriu cu pârâtele S.C. „E.” S.A. și S.C. „S. E. M.” S.A., pe excepția lipsei calității procesuale pasive.

În temeiul dispozițiilor art. 274 Cod procedură civilă, instanța a obligat pârâta S.C. F. de Întreținere și S. E. „E. Serv” S.A. să plătească reclamantei suma de 372 lei cu titlu de cheltuieli de judecată conform chitanței nr. 16/22.02.2012 (depusă în original) reprezentând onorariu de avocat.

Împotriva acestei sentințe au declarat recurs atât reclamanta N. A. cât și pârâta S.C. F. de Întreținere și S. E. E. Serv SA, ambii considerând-o nelegală și netemeinică.

1. În motivarea recursului său, reclamanta N. A. susține că în conformitate cu dispozițiile art.182 din Colectiv de Munca la nivel de S.C. E.ON M. Distribuție SA, și art.5.40 din CCM la nivel de S.C. Fise E. Serv SA, "Salariații care s-au pensionat din S.C. Fise E. Serv SA. si au lucrat minim 15 ani in unități MEE/Renel/Conel/S.C. E. SA si filialele sale sau ultimii 10 ani consecutivi înainte de pensionare, în S.C. E. SA si filialele sale, vor beneficia de la societatea de la care s-au pensionat, de un ajutor material anual constând in decontarea contravalorii unui consum casnic anual de 1200 de Kwh..[...]" .Potrivit dispozițiilor art.5.41 din CCM la nivel de S.C. Fise E. Serv S.A., "De ajutorul material prevăzut la art.5.40 beneficiază si salariații disponibilizați în urma acțiunilor de restructurare si reorganizare, care ulterior devin pensionari (..)". Susține astfel că dispozițiile art.5.40 -5.41 din CCM S.C Fise E. Serv, reiau dispozițiile art. 5A3 din Actul Adițional la CCM la nivel de S.C. E. S.A., textul fiind unul identic.

Motivează recurenta - reclamantă că în aceste condiții are dreptul de a beneficia de acest ajutor material începand cu data pensionarii și până la sfârșitul vieții, iar în cazul decesului, de același drept va beneficia soțul supraviețuitor.

Motivează recurenta reclamantă că în mod total nefondat instanța de fond a reținut faptul ca ajutorul material solicitat nu poate fi acordat decât până la data pronunțării hotărârii, contrazicându-se prin hotărâre întrucât, pe de o parte consideră că aceste drepturi pot fi acordate până la pronunțare, iar pe de altă parte consideră că drepturile câștigate sunt în vigoare până la . noului contract colectiv de muncă.

Mai motivează recurenta că în mod total eronat instanța a considerat că aceste drepturi nu sunt câștigate ad aeternum, în condițiile în care chiar părțile contractante conform principiului libertății contractul au stabilit în mod contrar, respectiv că acest drept de acordare a unei cote de energie gratuite de 1200 kw este un drept câștigat pentru tot restul vieții. Mai mult, acest drept a fost reglementat pentru tot restul vieții prin negociere colectiva, drept ce nu mai poate face obiectul unei diminuări sau a unei reduceri.

Mai motivează recurenta că și în condițiile în care fostul angajator va dori să elimine din viitorul contract colectiv de muncă, acesta va fi privit ca un act unilateral al angajatorului si nu al ambelor părți contractante. In acest sens, arată recurenta că nu mai are calitatea de angajat a societății si, pe cale de consecința, este în imposibilitatea fizica de a mai putea negocia viitorul contract colectiv de muncă.

2. În motivarea recursului său, pârâta S.C. F. de Întreținere și S. E. E. Serv SA, după ce prezintă un scurt istoric al reorganizărilor în domeniul energetic, arată că la soluționarea excepției lipsei calității sale procesual pasive instanța nu a avut în vedere dispozițiile HGR 1041/2003 si 1461/2003 invocate în cuprinsul răspunsului la întâmpinare, dispoziții legale esențiale care justifică lipsa calității sale procesual pasive. Cele doua acte normative reprezintă cadrul legislativ în materia cotei de energie acordate pensionarilor, pe care se întemeiază de altfel si dispozițiile Contractului Colectiv de Munca aplicabil.

Motivează recurenta că în baza HGR 1041/2003 privind unele măsuri de reglementare a facilităților acordate pensionarilor din sectorul energiei electrice, modificata prin HGR 1461/2003, prin Contractul Colectiv de Munca încheiat in anul 2002 înregistrat la DGMSS sub nr.4728/25.02.2002, aplicabil în . sale s-a stipulat acordarea acestui beneficiu în natură către pensionari (art.5.43 alin.1)

Contractul Colectiv de Munca a fost prelungit succesiv prin acte adiționale, fiind aplicabil până la data de 01.01.2012, dată la care a intrat în vigoare Contractul Colectiv de Muncă al . SA, înregistrat la ITM București sub nr.414/27.12.2011. De la data înființării, respectiv 08.03.2005, în conformitate cu dispozițiile HGR 1041/2003 și 1641/2003 . SA a preluat obligațiile de plata a ajutorului material către pensionarii . la data pensionarii aveau calitatea de salariați ai celor opt sucursale.

Mai motivează recurenta că având în vedere reorganizările succesive ale societăților din sistemul energetic, HGR 1041/2003 reglementează implicit si situația unor reorganizări ulterioare intrării lui in vigoare, conform dispozițiilor art.1 care prevăd că "Persoanele pensionate după data de 30 septembrie 2000 din societățile desprinse prin acte normative din cadrul fostului Minister al Energieie Electrice, fostei Regii Autonome de Electricitate "Benei", Companiei de Electricitate - S.A. si, ulterior acestora, prin programe de restructurare, reorganizare sau privatizare vor putea beneficia de cote gratuite de energie electrica, daca societățile respective aveau prevăzute pentru angajații lor astfel de facilitați prin contractele colective de munca", prevederi ce se coroborează cu dispozițiile art.4 din HGR 1041/2003.

În concluzie recurenta susține că ulterior divizării . SA, obligația achitării cotei de energie către pensionari revine tuturor societăților rezultate în urma divizării, raportat la numărul de persoane care la data pensionarii aveau calitatea de salariați ai fiecărei sucursale și ale căror dosare de personal au fost preluate de către societățile nou înființate. O alta interpretare a dispozițiilor legale mai sus menționate ar fi de natura sa încalce spiritul legii si sa creeze situații de fapt aberante, fiind inacceptabil ca . SA, rămasă doar cu trei sucursale în urma reorganizării prin HGR 760/2010, sa suporte contravaloarea cotei de energie aferenta pensionarilor din cele foste cinci sucursale devenite societăți comerciale noi.

Pe cale de consecința, recurenta solicită să se constate că . SA are calitate procesuala pasivă în prezenta cauză, fiind obligată în conformitate cu actul normativ mai sus menționat coroborat si cu prevederile Contractului Colectiv de Munca aplicabil, să suporte contravaloarea cotei de energie electrica a foștilor salariați ai sucursalei SISE E. M. a cărei activitate a preluat-o integral, prezentând suplimentar argumentele în susținerea calității procesuale a acestei din urmă menționate societăți.

Susține astfel că de la data divizării, doua dintre cele cinci societăți comerciale nou înființate, respectiv . SA si . SA au continuat sa suporte contravaloarea cotei de energie electrica si pentru pensionarii foști salariați ai SISE din perioada 08.03._12, fără a contesta în vreun fel aceasta obligație. Aceasta reprezintă recunoașterea obligațiilor care le incumba in conformitate HGR 1041/2003, Protocoalele încheiate 14.02.2012, precum si CCM aplicabil.

Celelalte trei societăți nou înființate, printre care si . SA, nu au achitat contravaloarea cotei de energie din lipsa de lichidități, ceea ce însa nu reprezintă o cauza de exonerare de răspundere.

Prin protocolul încheiat în data de 14.02.2012 intre .

SA si . SA s-a prevăzut ca .

SA va putea iniția orice demersuri juridice sau se va legitima procesual in orice

eventuale litigii de natura patrimoniala sau nepatrimoniala, având ca obiect pretenții

aferente perioadei anterioare semnării protocolului, in legătura cu salariații preluați

conform Anexei 10, dar si foștii salariați ai SISE E. M..

Având in vedere faptul ca . SA si-a asumat legitimarea procesuala in litigii având ca obiect pretenții ale foștilor salariați ale sucursalei nu are nici o relevanta ca reclamanta in cauza nu a fost preluata prin Anexa 10 la protocol, astfel cum motivează instanța de fond calitatea procesuala a . SA.

Susține recurenta că acest lucru nici nu ar fi fost posibil, întrucât Anexa 10 face referire la salariații cu contract individual de munca activ, ce au fost preluați de către societatea nou înființata, or, reclamanta în cauza era pensionara la data întocmirii protocolului. Preluarea pensionarilor nici nu este de altfel necesara, atâta vreme cat HGR 1041/2003, modificata prin HGR 1461/2003 reglementează acordarea cotei de energie stabilind-o in sarcina fiecăreia din societățile rezultate in urma reorganizărilor succesive. SISE E. M. a gestionat in mod direct modul de aducere la

îndeplinire a dispozițiilor, art.5.40 din Contractul Colectiv de Munca în ceea ce privește

salariații proprii ai sucursalei, respectiv modalitatea de decontare a contravalorii cotei de

energie electrica acordata beneficiarilor prevăzuți in dispozițiile legale menționate.

Intimata S.C. S. E. M. SA a formulat întâmpinare solicitând respingerea acestora ca nefondat. Consideră netemeinică și nelegală solicitarea recurentei de acordare a ajutorului material de către recurentă pentru perioada începând cu data de 13.12.2012 și până la sfârșitul vieții, în condițiile in care instant de fond a admis excepția lipsei calității procesule pasive a S.C S. E. M. S.A., iar recurenta nu a contestat, prin cererea de recurs, admiterea acestei excepții.

Mai arată intimata că pe fondul cauzei, instanța de fond în mod temeinic a apreciat că ajutorul material prevăzut de dispozițiile art.5.43, alin.l din actul adițional nr.15 la Contractul Colectiv de Munca încheiat la nivelul S.C.E. S.A., înregistrat la ITM București sub nr.13/10.02.2011, respectiv de dispozițiile art.5.40, alin.l din Contractul Colectiv de Munca încheiat la nivelul S.C.FISE "E. Serv"S.A., este câștigat de reclamantă pana la . unui nou contract colectiv de munca prin care ar putea fi reglementat . acest ajutor material.

Intimata S.C. S. E. M. S.A. Bacău a formulat întâmpinare la recursul declarat de S.C. F. de Întreținere și S. E. E. Serv SA, solicitând respingerea acestuia ca nefondat.

Susține intimata că afirmațiile recurentei sunt neîntemeiate, având în vedere interpretarea eronată pe care o dă art. 3 si art. 4 din H.G.R.nr.1041/2003.

În spiritul H.G.nr.1041/28.08.2003 este negociată și prevederea din art.5.43 al Contractului Colectiv de Munca încheiat la nivel de S-C E. SA., cât si prevederea din art.5.40 al Contractului Colectiv de Munca încheiat la nivelul S.C. F. de Întreținere și S. E. E. Serv SA., în sensul că ajutorul material constând în decontarea contravalorii în limita unui consum casnic anual de 1200 kw se suportă de către societatea de la care s-a pensionat fostul salariat.

Mai susține intimata că S.C. S. E. M. SA.a preluat prin Protocolul de predare primire din data de 14.02.2012 încheiat cu S.C. F. de Întreținere si S. E. "E. Serv SA. elementele de natura capitalurilor proprii activelor si datoriilor, fără ca în acestea sa fie incluse si contravaloarea cotei de energie.

Examinând probele cauzei raportat la motivele de recurs invocate, apărările formulate prin întâmpinări și dispozițiile legale aplicabile, Curtea reține următoarele:

  1. În ceea ce privește recursul formulat de reclamanta N. A.:

Curtea notează că nu a fost contestat în recurs, de către nici una dintre părți, dreptul reclamantei de a beneficia de ajutorul material anual constând în decontarea contravalorii în limita unui consum casnic anual de 1200 de Kwh, prevăzut de dispozițiile art. 5.43 alin. 1 din actul adițional nr. 15 la contractul colectiv de muncă încheiat la nivelul S.C. „E.” S.A., înregistrat la ITM București sub nr. 13/10.02.2011, respectiv de dispozițiile art. 5.40 alin. 1 din contractul colectiv de muncă încheiat la nivelul S.C. FISE „E. Serv” S.A.

Ceea ce s-a criticat de către recurentul reclamant este doar perioada pentru care instanța a obligat pârâta la plată, respectiv până la data pronunțării sentinței – 12.12.2012, susținând că este îndreptățit la acordarea beneficiului începând cu data pensionarii și până la sfârșitul vieții, iar în cazul decesului, de același drept va beneficia soțul supraviețuitor.

Contractul colectiv de muncă ce constituie temeiul prezentei acțiuni dezvăluie, într-adevăr dreptul convenit de partenerii sociali de a acorda salariaților persoane ieșite la pensie și care îndeplinesc cumulativ condițiile impuse, un ajutor material anual constând în decontarea contravalorii în limita unui consum casnic anual de 1200 de Kwh.

La momentul pronunțării hotărârii de către judecătorul fondului, respectiv 19.12.2012 clauzele contractuale ce reglementează acest drept își produceau efectele și constatându-se nesocotirea lor de către pârâtă instanța a obligat la acordarea ajutorului material. Pe viitor, însă, după data pronunțării sentinței instanța nu avea cum să prezume o neexecutare a clauzelor contractuale de bunăvoie. Aceasta întrucât executarea contractului colectiv de muncă este obligatorie pentru părți conform dispozițiilor art.243 din Codul muncii în vigoare la momentul încheierii contractului, principiu ce a fost preluat în art.148 din Legea 62/2011.

Astfel nu se poate vorbi de o contradicție în argumentele înfățișate de judecătorul fondului în susținerea soluției sale. Cu alte cuvinte, dreptul există, însă instanța nu poate dispune asupra lui pentru viitor, atât pentru faptul că s-ar pune la îndoială, fără un temei probator, buna credință a pârâtei în executarea clauzelor contractuale, câtă vreme acestea rămân neschimbate, cât și pentru faptul reținut, în mod just de către prima instanță, că nu poate fi prevăzută maniera în care părțile contractante vor modifica pe viitor durata, cuantumul sau modalitățile de acordare a acestui ajutor material, în virtutea principiului libertății contractuale.

Pentru aceste considerente, Curtea în temeiul dispozițiilor art.312 Cod procedură civilă găsind nefondat recursul îl va respinge și va menține ca legală și temeinică sentința recurată.

2. În ceea ce privește recursul formulat de pârâta S.C. F. de Întreținere și S. E. E. Serv SA.:

Îndreptățirea reclamantei pensionară la un ajutor material anual constând în decontarea contravalorii în limita unui consum casnic anual de 1200 de Kwh rezidă, așa cum corect a reținut și judecătorul fondului în contractul colectiv de muncă încheiat la nivelul S.C. E. S.A., înregistrat la D.G.M.S.S. București sub nr. 4728/25.02.2002, contract prelungit succesiv prin acte adiționale, contract ce s-a aplicat S.C. F. de Întreținere și S. E. „E. Serv” S.A. până la data de, 27.12.2011, conform dispozițiilor art. 5 alin. 2 din H.G. nr. 74/2005. moment în care la nivelul S.C. F. de Întreținere și S. E. „E. Serv” S.A. a fost încheiat contractul colectiv de muncă înregistrat la Inspectoratul Teritorial de Muncă București sub nr. 414/27.12.2011.

Curtea are în vedere dispozițiile art. 5.43 alin. 1 din actul adițional nr. 15 la contractul colectiv de muncă încheiat la nivelul S.C. „E.” S.A., înregistrat la ITM București sub nr. 13/10.02.2011, clauză ce indică expres persoana juridică ce are calitate de debitor a obligației de acordare a ajutorului material anual constând în decontarea contravalorii în limita unui consum casnic anual de 1200 de Kwh, și anume societatea de la care s-au pensionat beneficiarii. Textul contractual arată că „salariații care s-au pensionat din S.C. E. S.A. și filialele sale și au lucrat minimum 15 ani în unități MEE/Renel/Conel/S.C. E. S.A. și filialele sale sau ultimii 10 ani consecutivi înainte de pensionare, în S.C. E. S.A. și filialele sale, vor beneficia de la societatea de la care s-au pensionat, de un ajutor material anual constând în decontarea contravalorii în limita unui consum casnic anual de 1200 de Kwh”.

Cercetând actele normative de la înființarea Companiei Naționale de Electricitate SA în anul 1998 și până la înființarea în anul 2010 a S.C. S. E. M. S.A. Curtea reține că prima instanță a reținut corect calitatea procesuală în cauză a pârâtei S.C. F. de Întreținere și S. E. E. Serv SA, evaluând transformările juridice intervenite în statutul angajatorului reclamantei.

Urmărind evoluția organizatorică a companiei de furnizare a energiei electrice se reține că în anul 1998, prin HG365/1998 s-a înființat Compania națională de Electricitate SA, în anul 2000 prin HG 627/2000 aceasta fiind supusă unui proces de reorganizare. Se înființează Societății Comerciale de Distribuție și Furnizare a Energiei Electrice „E.” S.A., societate care suferă de asemenea modificări ca urmare a reorganizării aprobate prin H.G. nr. 1342/2001. Se înființează 8 societăți comerciale și 8 sucursale de întreținere și servicii energetice, printre care și Societatea Comercială F. de Distribuție și Furnizare a Energiei Electrice „E. M.” S.A., filială a „E.” S.A., denumită „E. M.” S.A.

În anul 2005, în temeiul H.G. nr. 74/2005 prin reorganizarea activității din cadrul Societății Comerciale de Distribuție și Furnizare a Energiei Electrice „E.” S.A. se înființează S.C. F. de Întreținere și S. E. „E. Serv” S.A.

În componența acestei societăți cu personalitate juridică, legiuitorul a prevăzut ca desfășurându-și activitatea 8 sucursale de întreținere și servicii energetice, denumite continuare SISE, fără personalitate juridică, ale căror denumiri și sedii sunt prevăzute în anexa nr. 2, printre aceste la pct.3 fiind prevăzută S.C. "E. Serv" - S.A. - Sucursala de Întreținere și S. E. "E. M.".

În anul 2010, în temeiul HG 760/2010 se reorganizează Societatea Comercială F. de Întreținere și S. E. "E. Serv" - S.A., filială a Societății Comerciale de Distribuție și Furnizare a Energiei Electrice "E." - S.A., ca urmare a divizării prin desprindere a unei părți din patrimoniul acesteia și se înființează, în condițiile legii, cinci societăți comerciale, având acționar unic Societatea Comercială de Distribuție și Furnizare a Energiei Electrice "E." - S.A printre care și Societatea Comercială "S. E. M." - S.A.

Verificând carnetul de muncă al reclamantei se constată că începând cu data de 3.03.1975 acesta a fost angajat la Întreprinderea Rețele Electrice Iași, în intervalul 01.04.1991 – 01.06.1998 salariata Filialei Rețele Electrice Iași (fostă I.R.E. Iași), iar începând cu data de 01.07.1998 a fost salariata CONEL S.C. E. S.A. – Sucursala de Distribuție Iași. Începând cu data de 01.08.2000 reclamanta a fost salariata S.C. E. S.A. – Sucursala de Distribuție Iași, iar începând cu data de 01.08.2001 a devenit salariata S.C. E. S.A. – Sucursala de Distribuție M. EDFEE Iași. Iar de la data de 01.02.2002 a fost salariata Sucursalei de Întreținere și S. E. M..

Începând cu data de 09.03.2005 angajatorul reclamantei așa cum acesta apare în carnetul de muncă este S.C. E. Serv S.A. – SISE M. – AISE Iași, în baza H.G. nr. 74/2005, ultima mențiune în carnetul de muncă fiind făcută sub viza Sucursalei de Întreținere și S. E. "E. M.”.

În aceste circumstanțe Curtea constată că, în acord cu dispozițiile contractului colectiv de muncă mai sus menționat, societatea ținută în raportul obligațional de acordare a ajutorului material anual constând în decontarea contravalorii în limita unui consum casnic anual de 1200 de Kwh este societatea de la care s-a pensionat reclamantul, respectiv S.C. F. de Întreținere și S. E. „E. Serv” S.A.

Ca atare în mod corect a reținut prima instanță calitatea procesual pasivă în cauză a S.C. F. de Întreținere și S. E. „E. Serv” S.A.

Calitatea procesuală în cauză a S.C. "S. E. M." - S.A., invocată de recurenta .C. F. de Întreținere și S. E. E. Serv SA nu poate fi analizată de Curte, câtă vreme nu a fost invocată prin motivele de recurs de singura persoană interesată, respectiv reclamanta.

Pentru aceste considerente, Curtea în temeiul dispozițiilor art.312 Cod procedură civilă găsind nefondat recursul îl va respinge și va menține ca legală și temeinică sentința recurată.

PENTRU ACESTE MOTIVE,

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE:

Respinge recursurile declarate de reclamanta N. A. și pârâta S.C. F. de Întreținere și S. E. „E. Serv” S.A. împotriva sentinței civile nr. 3494/19.12.2012 a Tribunalului Iași, sentință pe care o menține.

Irevocabilă.

Pronunțată în ședința publică, azi, 20.03.2013.

Președinte,

C. B.

Judecător,

A. E. A.

Judecător,

N. C. M.

Grefier,

I. P.

Red.A.A.E.

Tehnored.

2 ex. – 28.03.2013

Tribunalul Iași – D. I.

Vezi și alte spețe de la aceeași instanță

Comentarii despre Conflict de muncă. Decizia nr. 478/2013. Curtea de Apel IAŞI