Drepturi salariale ale personalului din justiţie. Decizia nr. 1952/2013. Curtea de Apel IAŞI
| Comentarii |
|
Decizia nr. 1952/2013 pronunțată de Curtea de Apel IAŞI la data de 27-11-2013 în dosarul nr. 5286/99/2010
Dosar nr._
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL IAȘI
SECȚIA LITIGII DE MUNCĂ ȘI ASIGURĂRI SOCIALE
DECIZIE Nr. 1952/2013
Ședința publică de la 27 Noiembrie 2013
Completul compus din:
PREȘEDINTE C. B.
Judecător G. P.
Judecător N. C. M.
Grefier E. G.
Pe rol judecarea cauzei având ca obiect litigiul de muncă privind recursul declarat de recurentele B. A. și T. A. împotriva sentinței civile nr. 2191 din 08 11 2010 a Tribunalului Iași, intimați fiind :- T. Iași, M. Justiției și Ministerul Finanțelor Publice – prin D.G.F.P. Iași.
La apelul nominal făcut în ședința publică au lipsit părțile.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier care învederează că: dosarul este la primul termen după repunerea pe rol în vederea perimării recursului;- recurentele și intimatul M. Justiției au depus la dosar concluzii scrise solicitând să se constate perimarea cererii de recurs.
Instanța, având în vedere că judecata pricinii s-a suspendat la data de 15 03 2011, cauza rămânând în nelucrare mai mult de un an de zile, rămâne în pronunțate cu privire la excepția perimării recursului.
CURTEA DE APEL
Prin sentința civilă nr. 2191 din 8.11.2010, T. Iași „Respinge excepția lipsei calității procesuale pasive a pârâtului Ministerul Finanțelor Publice.
Respinge acțiunea formulată de reclamantele B. A. și T. A., cu domiciliul ales la T. Iași, în contradictoriu cu pârâții T. Iași, cu sediul în Iași, .. 25, jud. Iași, M. Justiției, cu sediul în București, ., sector 5 și Ministerul Finanțelor Publice, cu sediul ales la D.G.F.P.J. Iași din Iași, .. 26, jud. Iași.”
Pentru a hotărî astfel, prima instanță a reținut, în ceea ce privește excepția lipsei calității procesuale pasive invocată de pârâtul Ministerul Finanțelor Publice, că aceasta este neîntemeiată, având în vedere disp. art. 3 alin. 1 pct. 6 din H.G. nr. 34/2009, precum și disp. art. 1 din O.G. nr. 22/2002 aprobată prin Legea nr. 288/2002.
Pe fond, a reținut că reclamantele B. A. și T. A. sunt asistenți judiciari în cadrul Tribunalului Iași și că legiuitorul a prevăzut o procedură specială, în sensul că persoanele nemulțumite de modul de stabilire a drepturilor salariale pot formula contestație în termen de 15 zile de la data comunicării actului administrativ, la organele de conducere ale Ministerului Justiției și Libertăților Cetățenești, Consiliului Superior al Magistraturii, Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, Direcției Naționale Anticorupție, Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism, la colegiul de conducere al Înaltei Curți de Casație și Justiție ori, după caz, la colegiile de conducere ale curților de apel sau parchetelor de pe lângă acestea, iar împotriva hotărârilor acestor organe se poate face plângere, în termen de 30 de zile de la comunicare, la Secția de contencios administrativ și fiscal a Înaltei Curți de Casație și Justiție, pentru hotărârile colegiului de conducere al Înaltei Curți de Casație și Justiție, sau, după caz, a Curții de Apel București, pentru celelalte hotărâri.
Atât timp cât reclamantele nu au contestat modul de stabilire a drepturilor salariale în conformitate cu prevederile art. 18 din anexa VI la Legea nr. 330/2009, este neîntemeiată cererea acestora de obligare a pârâților la plata diferențelor de drepturi salariale începând cu data de 01.01.2010, respectiv la plata diferenței dintre salariul efectiv încasat și salariul care li s-ar fi cuvenit ca urmare a luării în considerare a majorării de 18% a indemnizației de încadrare brute lunare dispuse prin sentințele civile nr. 543/09.04.2008 și nr. 440/19.03.2008 pronunțate de T. Iași.
Împotriva acestei sentințe au declarat recurs reclamantele B. A. și T. A., susținând că prima instanță nu a dat dovadă de rol activ, astfel că pârâții nu au fost citați să depună actele prin care s-a stabilit modul de salarizare începând cu 1.01.2010, iar lipsa actului a fost interpretată în defavoarea lor, contrar prevederilor art. 287 Codul muncii.
De asemenea, prima instanță nu a stabilit de la început natura juridică a litigiului, situație în care motivarea primei instanțe apare ca fiind contradictorie.
La termenul de judecată din 15.03.2011, în temeiul dispozițiilor art. 244 alin. 1 pct. 1 Cod proc. civilă, judecata recursului a fost suspendată până la soluționarea irevocabilă a dosarului nr._ aflat pe rolul Curții de Apel București – Secția C. Administrativ și Fiscal.
În conformitate cu dispozițiile art. 248 alin.1 Cod proc. civilă, orice cerere de chemare în judecată, contestație, apel, recurs, revizuire și orice altă cerere de reformare sau de revocare se perimă de drept, chiar împotriva incapabililor, dacă a rămas în nelucrare din vina părții timp de 1 an. Partea nu se socotește în vină, atunci când actul de procedură urma să fie îndeplinit din oficiu.
Potrivit dispozițiilor art. 250 alin. 1 Cod proc. civilă, cursul perimării este suspendat cât timp dăinuiește suspendarea judecării, pronunțată de instanță în cazurile prevăzute de art. 244, dacă suspendarea nu este cauzată de lipsa de stăruință a părților în judecată.
În aplicarea acestor dispoziții, se reține că, până la data soluționării irevocabile a dosarului nr._ aflat pe rolul Curții de Apel București – Secția C. Administrativ și Fiscal, respectiv 21.06.2012, suspendarea nu a fost cauzată de lipsa de stăruință a părților în judecată, deci cursul perimării a fost suspendat.
Însă, de la această dată, nu s-a mai îndeplinit, din culpa părții, nici un act de procedură de mai mult de 1 an, așa încât, ținându-se seama și de dispozițiile art. 252 Cod proc. civilă, se va constata perimat recursul și se va menține sentința.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Constată perimat recursul declarat de reclamantele B. A. și T. A. împotriva sentinței civile nr. 2191 din 8.11.2010 a Tribunalului Iași, sentință pe care o menține.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică, azi, 27.11. 2013.
Președinte, C. B. | Judecător, G. P. | Judecător, N. C. M. |
Grefier, E. G. |
Red./Tehnored./B.C.
2 ex./17.12.2013
Tribunal Iași - C. C.
| ← Solicitare drepturi bănești / salariale. Decizia nr.... | Obligaţie de a face. Decizia nr. 1929/2013. Curtea de Apel IAŞI → |
|---|
