Solicitare drepturi bănești / salariale. Sentința nr. 425/2015. Curtea de Apel PLOIEŞTI
| Comentarii |
|
Sentința nr. 425/2015 pronunțată de Curtea de Apel PLOIEŞTI la data de 08-09-2015 în dosarul nr. 1097/2015
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL PLOIEȘTI SECȚIA I CIVILĂ
DOSAR NR._
DECIZIA nr.1097
Ședința publică din data de 8 septembrie 2015
Președinte –V. S.
Judecător - E. M.
Grefier - A. F.
Pe rol fiind judecarea apelului declarat de pârâtul C. A. „Dr. C. A.” B., cu sediul în B., ., județ B., împotriva sentinței civile nr.425 din 27.04.2015 pronunțată de Tribunalul B., în contradictoriu cu intimatul-reclamant S. D., domiciliat în B., ..11A, ..
La apelul nominal făcut în ședință publică au lipsit părțile.
Procedura legal îndeplinită.
Apel scutit de plata taxei judiciare de timbru.
S-a făcut referatul cauzei de grefierul de ședință, care învederează instanței că intimatul-reclamant a depus la dosar întâmpinare prin care a solicitat judecarea cauzei și în lipsă, aceeași cerere formulând-o și pârâtul prin motivele de apel.
Curtea, analizând actele și lucrările dosarului, constată cauza în stare de judecată și după deliberare a pronunțat următoarea decizie.
C u r t e a
Deliberând asupra apelului civil de față, constată următoarele:
Prin cererea înregistrată pe rolul Tribunalului B. sub nr._, reclamantul S. D. a chemat în judecată pe pârâtul C. A. „Dr.C. A.”, solicitând pronunțarea unei hotărâri prin care să fie obligat pârâtul la calculul și plata diferențelor de drepturi salariale pentru perioada 1 martie 2010 - 13 mai 2011, reprezentând diferența dintre salariul ce trebuia plătit la nivelul prevăzut de Legea nr. 221/2008 și salariul încasat la nivelul prevăzut de OUG nr. 41/2009, actualizate în funcție de rata inflației la data plății efective. Reclamantul a solicitat și plata dobânzilor legale, în ședința publică din 27.04.2015.
În motivarea cererii, reclamantul a arătat că la data de 28 iunie 2011 Curtea Constituțională a pronunțat decizia nr.877 referitoare la excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art.5 alin.6 din OUG nr.1/2010 privind unele măsuri de reîncadrare în funcții a unor categorii de personal din sectorul bugetar și stabilirea salariilor acestora, precum și alte măsuri în domeniul bugetar, publicată în Monitorul Oficial nr. 706 din 06 octombrie 2011.
Reclamantul a considerat că unitatea școlară pârâtă nu a aplicat corect legislația privind salarizarea personalului didactic, pentru că nu a aplicat coeficientul 1,000 de 400 lei, prevăzut de Legea nr. 221/2008, la o valoare a coeficientului 1,000 de 299,933 lei, aceasta din urmă fiind prevăzută de OUG nr. 41/2009.
Tribunalul B., prin sentința civilă nr.425 din 27 aprilie 2015, a admis acțiunea și a obligat pârâtul să plătească reclamantului drepturile salariale neacordate în perioada 1.03._11, reprezentând diferența dintre salariul stabilit de Legea nr. 221/2008 și cel încasat conform OUG nr. 42/2009, actualizate cu indicele de inflație și dobânda legală, până la data plății efective.
Pentru a hotărî astfel, tribunalul a reținut că reclamantul S. D. a fost încadrat la C. A. „Dr. C. A.” B. în funcția de profesor. Pârâtul nu a depus la dosar deciziile de reîncadrare, astfel că în temeiul art. 272 din Codul muncii întrucât sarcina probei îi revenea, tribunalul a considerat că salariul a fost plătit reclamantului în conformitate cu prevederile OUG nr. 41/2009.
În drept, din analiza succesiunii normelor în materie, s-a constatat că majorarea salarială în privința personalului din învățământ a intervenit ca urmare a aprobării, cu modificări, a OG nr.15/2008, prin Legea nr.221/2008, principala modificare fiind majorarea coeficientului de multiplicare pentru perioada 1 octombrie - 31 decembrie 2008, coeficient care reprezenta și valoarea de referință pentru creșterile salariale ulterioare.
Prin dispozițiile art.1 alin.1 lit.b) și c) din OG nr.15/2008, privind creșterile salariale ale personalului din învățământ pe anul 2008, s-au stabilit valori ale coeficientului de multiplicare 1.000, astfel încât, pentru diferite perioade de timp, să se asigure o creștere a drepturilor salariale ale personalului didactic și didactic auxiliar față de nivelul din 31.12.2007.
OG nr.15/2008 a fost aprobată cu modificări prin Legea nr.221/2008, principala modificare fiind majorarea coeficientului de multiplicare de 1,0000 de 400 lei, pentru perioada 1 octombrie - 31 decembrie 2008, coeficient care reprezintă valoarea de referință pentru creșterile salariale ulterioare.
După adoptarea Legii 221/2008 de către Parlament, a fost adoptată OUG nr.136/2008 privind stabilirea unor măsuri pentru salarizarea personalului din învățământ în anul 2008, prin care se modifică valoarea coeficientului de multiplicare 1,000 pentru perioada octombrie - decembrie 2008, reducându-se de la 400 lei la 266,026 lei, pentru funcția prevăzută la art.1 alin.1 lit.a) din OG nr.15/2008 și la 299,933 lei pentru funcțiile didactice prevăzute la art.1 alin.1 lit.c) din OG nr. 15/2008.
Această ordonanță de urgență a fost declarată neconstituțională prin decizia nr.1221/12.11.2008 a Curții Constituționale, stabilindu-se că adoptarea ordonanțelor de urgență numai în scopul contracarării unei măsuri de politică legislativă în domeniul salarizării personalului din învățământ adoptată de Parlament încalcă art.1 alin.1, art.64 alin.1 și art.115 alin.4 din Constituție. Totodată, s-a apreciat că se încalcă și prevederile art.115 alin.6 coroborate cu art.41 și art.47 alin.1 din Constituție.
Prin OUG nr.151/10.11.2008, art.I pct.2 și 3 s-au redus valorile coeficienților de multiplicare stabilite prin Legea nr. 221/2008 de aprobare a OG nr. 15/2008, aceste dispoziții normative fiind declarate neconstituționale prin decizia nr. 842/2.06.2009 a Curții Constituționale, pentru aceleași considerente avute în vedere și la analiza OUG nr. 136/2008.
Ulterior, prin art.2 și 3 din OUG nr.1/2009, art.2 și 3 din OUG nr. 31/2009, art.2 din OUG nr.41/2009 se reglementează modificări prin reducerea valorilor coeficientului de multiplicare 1,000 sub valoarea de 400 lei, stabilită prin Legea 221/2008, ca valoare de referință pentru creșterile salariale, respectivele modificări privind prevederi introduse de art. I pct. 2 și 3 din OUG nr. 151/2008, text declarat neconstituțional de către Curtea Constituțională.
D. OUG nr.1/2009 (art.2 și 3) a fost declarată neconstituțională prin decizia nr. 989/30.06.2009 a Curții Constituționale, însă, prin deciziile Curții Constituționale nr.106/4.02.2010 și nr.124/9.04.2010, au fost respinse ca inadmisibile excepțiile de neconstituționalitate a prevederilor art. 2 și 3 din OUG nr. 31/2009, respectiv art. 2 din OUG nr. 41/2009, reținându-se că cele două ordonanțe, ca acte normative modificatoare ale O.G. nr. 15/2008 sunt și ele abrogate, iar potrivit art. 29 alin. 1 din Legea nr. 47/1992, instanța de contencios constituțional se pronunță asupra unei legi sau ordonanțe ori a unei dispoziții dintr-o lege sau ordonanță în vigoare.
OUG nr. 41/2009, prin care se reglementează modificări, în sensul reducerii valorilor coeficientului de multiplicare sub valoarea stabilită prin Legea 221/2008, de aprobare a OUG nr. 15/2008, a fost aprobată prin Legea nr. 300/2009, act normativ adoptat de către Parlament.
Legea cadru privind salarizarea unitară a personalului plătit din fonduri publice nr. 330/2009, act normativ intrat în vigoare, în privința personalului din învățământ, la 01.01.2010, prin art. 48 pct. 16 conține abrogarea expresă a O.G. nr. 15/2008 privind creșterile salariale ce se vor acorda în anul 2008 și în anul 2009 personalului din învățământ, aprobată cu modificări prin Legea nr. 221/2008, cu modificările și completările ulterioare.
La 30.01.2010 a intrat în vigoare OUG nr. 1/2010 privind unele măsuri de reîncadrare în funcții a unor categorii de personal din sectorul bugetar și stabilirea salariilor acestora, precum și alte măsuri în domeniul bugetar, prin care, la art. 5 alin. 6, se stabilește că reîncadrarea personalului didactic din învățământ, la data de 1 ianuarie 2010, se face luând în calcul salariile de bază la data de 31 decembrie 2009, stabilite în conformitate cu prevederile OUG nr. 41/2009 privind unele măsuri în domeniul salarizării personalului din sectorul bugetar pentru perioada mai - decembrie 2009, aprobată prin Legea nr. 300/2009.
Prin decizia nr.3 din 4 aprilie 2011 publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I nr. 350 din 19 mai 2011, Înalta Curte de Casație și Justiție a admis recursul în interesul legii care viza aplicarea dispozițiilor Legii nr. 221/2008 pentru aprobarea Ordonanței Guvernului nr. 15/2008 privind creșterile salariale ce se vor acorda în anul 2008 personalului din învățământ, stabilind că acestea se aplică pe toată perioada cuprinsă între 1 octombrie 2008 și 31 decembrie 2009.
Ulterior, prin decizia nr. 877/28.06.2011 a Curții Constituționale a fost respinsă ca devenită inadmisibilă excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 5 alin. 6 din OUG nr. 1/2010 privind unele măsuri de reîncadrare în funcții a unor categorii de personal din sectorul bugetar și stabilirea salariilor acestora, precum și alte măsuri din domeniul bugetar.
Conform considerentelor acesteia, Curtea Constituțională face trimitere la decizia nr. 3 din 4 aprilie 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 350 din 19 mai 2011, prin care Înalta Curte de Casație și Justiție a admis recursul în interesul legii ce viza aplicarea dispozițiilor Legii nr. 221/2008 pentru aprobarea OG nr. 15/2008 privind creșterile salariale ce se vor acorda în anul 2008 personalului din învățământ, reținând că respectiva interpretare reprezintă o aplicare a deciziilor Curții Constituționale pronunțate în materia salarizării personalului din învățământ (decizia nr. 124 din 9 februarie 2010, decizia nr. 983 din 30 iunie 2009, decizia nr. 989 din 30 iunie 2009).
Dată fiind practica judiciară neunitară a instanțelor de judecată în problema de drept ce vizează acordarea drepturilor salariale pentru personalul didactic în perioada 1 ianuarie 2010 - 31 decembrie 2010, perioadă în care s-au aplicat atât dispozițiile Legii-cadru nr. 330/2009 privind salarizarea unitară a personalului plătit din fonduri publice, cât și prevederile OUG nr.1/2010 a fost pronunțată de către Înalta Curte de Casație și Justiție o nouă decizie în interesul legii - decizia nr. 11/08.10.2012, publicată în M. Of. Partea I nr. 734/31.10.2012, prin care s-a stabilit că, în interpretarea și aplicarea dispozițiilor art. 5 alin. 6 din OUG nr. 1/2010 privind unele măsuri de reîncadrare în funcții a unor categorii de personal din sectorul bugetar și stabilirea salariilor acestora, precum și alte măsuri în domeniul bugetar și ale art. 30 din Legea-cadru nr.330/2009 privind salarizarea unitară a personalului plătit din fonduri publice, personalul didactic din învățământ aflat în funcție la data de 31 decembrie 2009 are dreptul, începând cu data de 1 ianuarie 2010, la un salariu lunar calculat în raport cu salariul de bază din luna decembrie 2009, stabilit în conformitate cu prevederile Ordonanței Guvernului nr. 15/2008 privind creșterile salariale ce se vor acorda în anul 2008 personalului din învățământ, aprobată cu modificări prin Legea nr. 221/2008.
Conform considerentelor deciziei în interesul legii, având în vedere succesiunea cronologică a reglementărilor legale, deciziile Curții Constituționale și decizia Înaltei Curți de Casație și Justiție nr. 3/2011 pronunțată în recurs în interesul legii, s-a reținut că, în perioada 1 ianuarie 2010 - 31 decembrie 2010, personalul didactic din învățământ trebuia să beneficieze de drepturi salariale lunare calculate prin includerea majorărilor stabilite prin OG nr. 15/2008, aprobată cu modificări prin Legea nr. 221/2008.
În considerarea tuturor acestor aspecte de fapt și de drept, instanța de fond a obligat unitatea-pârâtă către reclamant la plata drepturilor salariale aferente perioadei 1 martie 2010 - 13 mai 2011 rezultate prin diferența între salariile lunare calculate prin includerea majorărilor stabilite prin OG nr.15/2008 aprobată cu modificări prin Legea nr. 221/2008 și sumele efectiv încasate, drepturi actualizate în funcție de rata inflației la data plății efective. În ceea ce privește actualizarea sumelor datorate de angajator cu indicele de inflație la data plății efective, instanța de fond a reținut că potrivit art. 166 alin. 4 din Codul Muncii neplata salariului poate determina obligarea angajatorului la plata de daune-interese. Întrucât repararea prejudiciului trebuie să fie integrală, s-a impus indexarea drepturilor salariale neacordate cu indicele de inflație la data plății efective.
Totodată, pârâtul a fost obligat și la plata dobânzilor legale, în temeiul dispozițiilor art. 1028 și art. 1088 din Codul civil din anul 1864, astfel cum s-a statuat prin decizia nr.2/2014 pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție în interesul legii, decizie obligatorie pentru instanță conform art.517 alin.4 Cod pr.civilă.
Împotriva sus-menționatei sentințe a declarat apel în termen legal pârâtul, criticând-o pentru nelegalitate și netemeinicie, susținând că instanța de fond nu a avut în vedere faptul că reîncadrarea personalului didactic pentru anul 2010 s-a făcut cui respectarea prevederilor legale în vigoare la acel moment, respectiv art. 5 alin.6 din OUG 1/2010 conform căruia „Reîncadrarea personalului didactic din învățământ la data de 1 ianuarie 2010 se face luând în calcul salariile de bază la data de 31 decembrie 2009 stabilite în conformitate cu prevederile OUG 41/2009 privind unele măsuri în domeniul salarizării personalului din sectorul bugetar pentru perioada mai – decembrie 2009 aprobată prin Legea 300/2009”.
A mai susținut apelanta că ceea ce a reținut instanța de fond referitor la prevederile art. 2 și 3 din OUG 31/2009 și OUG 41/2009 ce reglementează coeficienții de multiplicare este în contradicție cu Decizia nr. 838/27 mai 2009 a Curții Constituționale, pronunțându-se astfel o hotărâre nelegală și netemeinică, aplicându-se acte normative abrogate expres și considerându-se inaplicabile actele normative în vigoare.
Examinând hotărârea atacată, în raport de criticile formulate, de actele și lucrările dosarului și de dispozițiile legale aplicate în cauză, Curtea reține că apelul este nefondat pentru următoarele considerente:
În mod corect instanța de fond a reținut succesiunea actelor normative aplicabile în speță și faptul că prin OG_ aprobată prin Legea 221/2008 s-a prevăzut majorarea coeficientului de multiplicare pentru perioada 1 octombrie – 31 decembrie 2008, stabilindu-se coeficientul de multiplicare 1000 pentru perioada 1 octombrie – 31 decembrie 2008.
Ulterior, după adoptarea Legii 221/2008 a fost adoptată OUG 136/2008 privind stabilirea unor măsuri de salarizare a personalului din învățământ în anul 2008 prin care, de asemenea, s-a modificat valoarea coeficientului de multiplicare 1000 pentru perioada octombrie – decembrie 2008, reducându-se de la 400 lei la 266,026 lei pentru funcția prevăzută la art. 1 alin.1 lit.a din OG 15/2008 și la 299,933 lei pentru funcțiile didactice prev. la art. 1 alin.1 lit.c din OG 15/2008.
Prin decizia nr. 1221/12 noiembrie 2008 a Curții Constituționale a fost declarată neconstituțională OG 136/2008, prin OUG 151/2008 reducându-se valorile coeficienților de multiplicare stabilite prin Legea 221/2008 de aprobare a OG 15/2008, însă și aceste dispoziții au fost declarate neconstituționale prin Decizia 842/2 iunie 2009 a Curții Constituționale.
OUG 1/2009 și OUG 31/2009 precum și OUG 41/2009 au reglementat modificări prin reducerea valorilor coeficientului de multiplicare 1000 sub valoarea de 400 lei stabilită prin Legea 221/2008 ca valoare de referință pentru creșterile salariale, OUG 1/2009 fiind declarată neconstituțională prin Decizia nr. 989/2009 a Curții Constituționale.
Legea–cadru pentru salarizarea unitară a personalului plătit din fondurile publice, respectiv Legea 330/2009 a intrat în vigoare la 1 ianuarie 2010, iar la art. 48 menționează abrogarea expresă a OG 15/2008.
Prin OUG 1/2010 s-a prevăzut la art. 5 alin.6 că reîncadrarea personalului didactic din învățământ la 1 ianuarie 2010 se face cu luarea în calcul a salariilor de bază la data de 31 decembrie 2009 stabilite conform OUG 41/2009 pentru perioada mai – decembrie 2009 aprobată prin Legea 300/2009.
Și OUG 1/2010 a fost supusă controlului de constituționalitate, iar prin Decizia 877/28 iunie 2011 a Curții Constituționale s-a respins ca inadmisibilă excepția de neconstituționalitate a disp. art. 5 alin.6 din OUG 1/2010, făcându-se trimitere la Decizia 3/2011 a ICCJ prin care s-a admis recursul în interesul legii cu privire la aplicarea dispozițiilor Legii 221/2008 pentru aprobarea OUG 15/2008 privind creșterile salariale pentru anul 2008 personalului din învățământ, reținându-se că respectiv interpretare reprezintă o aplicare a deciziilor Curții Constituționale pronunțate în materia salarizării personalului din învățământ.
În raport de această cronologie a actelor normative, apar neîntemeiate susținerile apelantei în sensul că instanța ar fi făcut aplicarea unor acte normative abrogate ori că instanța s-ar fi substituit puterii legislative, instituind sau modificând norme juridice cu putere de lege.
Instanța a reținut corect că pentru perioada 1 ianuarie 2010 – 31 decembrie 2010 personalul din învățământ trebuia să beneficieze de drepturi salariale lunare calculate prin includerea majorărilor stabilite prin OG 15/2008 aprobată cu modificări prin Legea 221/2008.
Pentru considerentele arătate, Curtea apreciază că apelul de față este nefondat urmând ca față de prevederile art. 480 alin.1 NCPC să fie respins ca atare.
Pentru aceste motive
În numele legii
DECIDE
Respinge ca nefondat apelul declarat de pârâtul C. A. „Dr. C. A.” B., cu sediul în B., ., județ B., împotriva sentinței civile nr.425 din 27.04.2015 pronunțată de Tribunalul B., în contradictoriu cu intimatul-reclamant S. D., domiciliat în B., ..11A, ., județ B..
Definitivă.
Pronunțată în ședință publică azi 8 septembrie 2015.
PreședinteJudecător
V. S. E. M.
Grefier
A. F.
Operator de date cu caracter personal
nr.notificare 3120/2006
2015-09-09
EM/VM
4 ex.
d.f. Trib. B. nr._
j.f. N. M.
| ← Solicitare drepturi bănești / salariale. Decizia nr. 609/2015.... | Acţiune în constatare. Decizia nr. 1971/2015. Curtea de Apel... → |
|---|
