Solicitare drepturi bănești / salariale. Decizia nr. 1353/2015. Curtea de Apel PLOIEŞTI
| Comentarii |
|
Decizia nr. 1353/2015 pronunțată de Curtea de Apel PLOIEŞTI la data de 30-09-2015 în dosarul nr. 4630/105/2014
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL PLOIEȘTI SECȚIA I CIVILĂ
DOSAR NR._
DECIZIA NR. 1353
Ședința publică din data de 30 septembrie 2015
Președinte - E. S.
Judecător - V.-I. S.
Grefier - D. V.
Pe rol fiind soluționarea apelului declarat de reclamanta Ț. R. E., domiciliată în comuna Valea Doftanei, ., ., ., împotriva sentinței civile nr. 513/27 februarie 2015 pronunțată de Tribunalul Prahova, în contradictoriu cu pârâții CONSILIUL L. AL C. VALEA DOFTANEI și P. C. VALEA DOFTANEI, ambii cu sediul în . Prahova.
Apelul este scutit de plata taxei judiciare de timbru și a timbrului judiciar.
La apelul nominal făcut în ședință publică a răspuns apelanta-reclamantă Ț. R. E., personal, asistată de avocat Mocescu E., din Baroul Prahova, lipsind intimații-pârâți Consiliul L. al comunei Valea Doftanei și P. comunei Valea Doftanei.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, care învederează instanței că apelul se află la primul termen de judecată, este motivat și a fost declarat în termenul legal procedural.
De asemenea, se învederează că intimatul-pârât P. comunei Valea Doftanei a depus la dosar întâmpinare, prin intermediul Compartimentului Registratură, înregistrată sub nr._/8 mai 2015, prin care solicită respingerea apelului ca nefondat.
La rândul său, apelanta-reclamantă Ț. R. E. a depus la dosar răspuns la întâmpinare, prin intermediul Compartimentului Registratură, înregistrat sub nr._/27 mai 2015.
Avocat Mocescu E., având cuvântul, pentru apelanta-reclamantă Ț. R. E., depune la dosar împuternicirea avocațială . nr._/30 septembrie 2015, care a fost vizată de către Curte.
Solicită încuviințarea probei cu expertiză specialitatea organizarea muncii - salarizare, urmând ca expertul să precizeze dacă intimații-pârâți datorează apelantei drepturile solicitate, respectiv: indemnizația de conducere, sporul neuropsihic și sporul de toxicitate, pe ultimii 3 ani, respectiv 2011 – 2014, având în vedere împrejurarea că instanța de fond a respins această probă, fără nicio motivare.
Curtea deliberând asupra probei cu expertiză solicitată de către apelanta-reclamantă, prin apărător ales, o respinge ca neîntemeiată, având în vedere că obiectivul expertizei vizează o problemă de interpretare a legii și nicidecum o constatare a unui expert de specialitate.
Avocat Mocescu E., având cuvântul, pentru apelanta-reclamantă Ț. R. E., arată că nu mai are cereri de formulat în cauză și solicită acordarea cuvântului asupra apelului.
Curtea, având în vedere actele și lucrările dosarului și față de împrejurarea că nu mai sunt cereri de formulat în cauză, în temeiul dispozițiilor art. 392 din noul Cod de procedură civilă, dispune deschiderea dezbaterilor.
Avocat Mocescu E., având cuvântul, pentru apelanta-reclamantă Ț. R. E., arată că aceasta își desfășoară activitatea într-un imobil construit din cărămidă la paiantă, deteriorat, având pereții cu tencuiala căzută, în condiții vătămătoare, datorită prafului, umidității, frigului, temperaturilor foarte scăzute iarna, existența unui mobilier foarte vechi de peste 40 de ani, a acoperișului deteriorat, iar încălzirea se realizează cu o sobă cu lemne, numai în timpul programului de lucru.
Apreciază că în mod greșit instanța de fond nu a avut în vedere dispozițiile Legii speciale nr. 334/2002 care prevede drepturile solicitate prin acțiune. O astfel de interpretare greșită a instanței, duce la o discriminare a apelantei-reclamante față de colegii ai săi, bibliotecari, care beneficiază de aceste drepturi.
Solicită admiterea apelului, schimbarea în tot a sentinței, în sensul admiterii acțiuni așa cum a fost formulată, fără cheltuieli de judecată.
Curtea, în temeiul art. 394 din noul Cod de procedură civilă, dispune închiderea dezbaterilor și rămâne în pronunțare asupra apelului.
CURTEA,
Deliberând asupra apelului civil de față, constată următoarele:
Prin acțiunea înregistrată pe rolul Tribunalului Prahova sub nr._ /06.06.2014, reclamanta Ț. R. E. i-a chemat in judecată pe pârâții Consiliul L. al comunei Valea Doftanei, P. comunei Valea Doftanei, solicitând instanței ca prin hotărârea ce o va pronunța să se dispună obligarea pârâților de a-i plăti reclamantei indemnizația de conducere in cuantum de 25% pe ultimii 3 ani (2011-2014), actualizată la zi in raport de rata inflației si in continuare, diferența de 10% spor neuropsihic la salariu pe ultimii 3 ani(2011-2014), actualizată la zi in raport de rata inflației, a sporului de 20% la salariu in continuare, a sporului de toxicitate de 15% pe ultimii 3 ani(2011-2014), actualizat la zi in raport de rata inflației, a sporului de toxicitate de 15% la salariu in continuare, precum și a cheltuielilor de judecată.
In motivarea acțiunii, reclamanta a arătat că îndeplinește funcția de bibliotecar începând cu 07.12.1998 si până in prezent in cadrul bibliotecii din localitate, aflată in subordinea pârâților care nu i-au achitat toate drepturile salariale ce i se cuveneau, constând in indemnizația de conducere de 25%, sporurile de toxicitate, neuropsihic pentru perioada 2011-2014.
La data de 07.10.2014, pârâții au formulat întâmpinare, prin care au solicitat respingerea acțiunii, in condițiile in care reclamanta a fost încadrată începând cu data de 01.06.2009 in funcția de bibliotecar gradul I, fiind reîncadrată începând cu data de 01.01.2010 in funcția de bibliotecar gradul I corespunzător tranșei de vechime 3 cu un salariu de 1190 lei lunar, beneficiind de sporurile de vechime si de suprasolicitare neuropsihică. În baza Legii nr. 118/2010 s-a procedat la diminuarea veniturilor
reclamantei cu 25%, astfel încât reclamanta nu are dreptul la acordarea sporurilor si indemnizației solicitate in baza OUG nr. 103/2013, beneficiind doar de majorările salariale prevăzute de normele legale in materie.
La data de 17.10.2014 reclamanta a formulat răspuns la întâmpinarea pârâților, solicitând înlăturarea susținerilor acestora in condițiile in care se aplică Legea nr. 334/2002 republicată.
In cauză s-a administrat proba cu acte.
Prin sentința civilă nr. 513/27 februarie 2015 pronunțată de Tribunalul Prahova a fost respinsă ca neîntemeiată acțiunea formulată de reclamantă.
Pentru a pronunța această soluție, tribunalul a reținut următoarele:
Conform cărții de muncă existente la dosar, fișei postului, registrelor de inventar, actelor anexate acestora, adreselor nr. 182/25.02.2014, 61/16.01.2015, reclamanta îndeplinește funcția de bibliotecar in cadrul bibliotecii aflată in subordinea pârâților, beneficiind inițial de un salariu de 952 lei lunar plus sporurile de vechime, de suprasolicitare neuropsihică de 10%, însă in urma intrării in vigoare a Legii nr. 285/2010, a OUG nr. 19/2002, OUG nr. 103/2013, s-a procedat la reîncadrarea reclamantei si recalcularea drepturilor salariale, majorarea acestora, reclamanta beneficiind in prezent de un salariu lunar de 1375 lei, de sporurile de vechime si de suprasolicitate neuropsihică de 10%.
In conformitate cu OUG nr. 103/2013 cuantumurile brute ale salariilor de bază/soldelor funcției de bază/salariilor funcției de bază/indemnizațiilor de încadrare se mențin la același nivel cu cel acordat personalului plătit din fonduri publice pentru luna decembrie 2013.
De asemenea, in baza disp. art. 51 din Legea nr. 334/2002 republicată personalul din cadrul bibliotecilor publice beneficiază de un spor de 15% din salariul de bază pentru condiții periculoase sau vătămătoare, de un spor de fidelitate de 15%, de un spor de suprasolicitare neuropsihică de 5% din salariul de bază, de un spor de toxicitate de 15%, de o indemnizație de conducere de 25%.
Așadar, din analiza probelor administrate in cauză, a arătat tribunalul, rezultă că reclamanta este salariată la biblioteca situată in .. Prahova, aflată in subordinea pârâților, începând cu data de 07.12.1998, îndeplinind funcția de bibliotecar, funcție in baza căreia a beneficiat anterior intrării in vigoare a Legii nr. 285/2010, OUG nr. 103/2013 de sporurile de vechime si de suprasolicitate neuropsihică de 10%, astfel încât ulterior intrării in vigoare a OUG nr. 103/2013, i
s-a stabilit un salariu, ținându-se seama de nivelul existent al acestuia in luna decembrie 2013 si de cele două sporuri sus menționate de care beneficia reclamanta la data respectivă.
Ca atare, atât timp cât începând cu anul 2011 a intrat in vigoare Legea nr. 285/2010 modificată prin OUG nr. 103/2013 care a stabilit cuantumul brut al salariilor de care beneficiază personalul salariat plătit din fonduri publice să fie menținut la același nivel cu cel acordat acestui personal in luna decembrie 2013, fiind înlăturate toate sporurile si alte drepturi salariale prevăzute de alte acte normative, a motivat instanța de fond, înseamnă că in realitate reclamanta se află in imposibilitate legală să pretindă pârâților acordarea unor sporuri constând in sporul neuropsihic de 20%, sporul de toxicitate si indemnizația de conducere de 25% pentru perioada 2011-2014 invocându-se Legea nr. 334/2002 care reglementează regimul bibliotecilor, deoarece in realitate toate drepturile salariale stabilite de către acest act normativ au fost abrogate implicit in urma intrării in vigoare a Legii nr. 285/2010, care a avut ca efect înlăturarea tuturor sporurilor si a altor drepturi salariale prevăzute de diferite acte normative in domeniul salarizării personalului bugetar in scopul uniformizării din punct de vedere legislativ a modului de salarizare privind personalul bugetar.
Faptul că reclamanta îndeplinește funcția de bibliotecar, desfășurându-și activitatea in condiții improprii potrivit planșelor fotografice depuse la dosar, iar potrivit practicii judecătorești li s-ar fi recunoscut bibliotecarilor pe cale judecătorească in cursul anului 2009 dreptul de a încasa diferite sporuri de conducere, de periculozitate in baza Legii nr. 334/2002, nu înseamnă in mod automat, a precizat instanța de fond, că reclamanta are dreptul la acordarea tuturor sporurilor si indemnizațiilor prevăzute de Legea nr. 334/2002, invocându-se adresele emise de Biblioteca N. I.. Aceasta, deoarece la stabilirea modalității de acordare a drepturilor salariale solicitate de către reclamantă se ține seama in exclusivitate de actele normative intrate in vigoare in perioada 2011-2014, acte care stabilesc in mod cert anumite drepturi in favoarea personalului bugetar, categorie din care face parte si reclamanta, de efectele juridice ale acestora si nicidecum de Legea nr. 334/2002 care reglementează regimul juridic al bibliotecilor si care nu poate înlătura efectele juridice produse de actele normative in domeniul salarizării intrate in vigoare ulterior acestui act normativ.
Prin urmare, instanța, având in vedere aceste considerente si ținând seama de dispozițiile Legii nr 285/2010, OUG nr. 103/2013, a respins acțiunea in totalitate ca neîntemeiată.
Împotriva acestei sentințe a declarat apel reclamanta Ț. R. E., criticând-o ca nelegală și netemeinică.
Apelanta a apreciat că sentința este greșită, fiind contradictorie probelor dosarului, solicitând admiterea apelului și schimbarea în tot a hotărârii, în sensul admiterii acțiunii așa cum a fost formulată.
A susținut apelanta că tribunalul nu a avut în vedere probele administrate în cauză și care se găsesc în dosarul de fond și anune adeverința nr.4846/8.08.201l3 eliberată de pârâți, din care rezultă că reclamanta îndeplinește funcția con-
tractuală de bibliotecar; adresa inspectoratului județean de cultură Biblioteca județeană "N. I.", în care se specifică faptul că potrivit Legii 334/2002,bibliotecarii ,în speță și reclamanta, beneficiază conform acestei legi speciale de sporurile enumerate în adresă.
S-a învederat că deși a solicitat efectuarea unei expertize de specialitate, tribunalul a respins această probă, deși era utilă și pertinentă în cauză, pentru clarificarea temeiniciei acțiunii formulate și a precizat că practica judiciară este de admitere a unor cereri similare.
A menționat apelanta că în mod greșit instanța de fond nu a admis proba cu expertiza de specialitate organizarea muncii-salarizare, solicitată prin acțiune, conform încheierii de la filele 5 – 6 dosar, fiind respinsă această probă fără nicio motivare, deși în spețe similare o astfel de solicitare a fost admisă, cu consecința admiterii acțiunilor.
A susținut apelanta că prin probele administrate a făcut dovada că de la data angajării și până în prezent, condițiile de muncă sunt vătămătoare și i-au afectat sănătatea datorită prafului ,umidității, frigului, temperaturilor foarte scăzute iarna și foarte ridicate vara, existența unui mobilier vechi de peste 40 ani și faptului că plouă prin acoperiș, iar încălzirea se face cu o sobă cu lemne, numai în timpul programului de lucru, imobilul în care se află biblioteca nu are sistem de ventilație ( aer condiționat), fiind construit din cărămidă în paiantă și foarte deteriorat.
Totodată, a arătat apelanta că a făcut dovada că fondul de carte este vechi, din anii 1956 – 1970, sunt cărți cu alergeni, cu microbi care îi afectează sănătatea, fiind un fond de carte care se împrumută la domiciliu și un fond de carte care se consultă la sediu.
De asemenea, conform activității bibliotecii are în permanență utilizatori de carte înscriși, peste 872 de utilizatori de carte înscriși, care citesc în bibliotecă sau împrumută cărți la domiciliu și din bilanțurile statistice depuse la dosar, rezultă că există un fond de carte de_ cărți în bibliotecă în format de hîrtîe, majoritatea cărți vechi, de peste 40 ani. Din planșele fotografice depuse la dosar rezultă că pereții bibliotecii sunt dărâmați, cu tencuiala căzută, pereți crăpați plini de igrasie, cu tavanul deteriorat și plin de mucegai, iar prin acoperiș plouă în bibliotecă, necesitînd reparații capitale sau o construcție nouă.
S-a susținut că instanța de fond nu a avut în vedere buletinul de analiză nr. 1/2015 emis de Ministerul Sănătății, din care rezultă că valoarea concentrațiilor de pulberi în bibliotecă este depășită, ceea ce afectează sănătatea reclamantei, datorită condițiilor toxice, vătmătoare în care lucrează.
A precizat apelanta că tribunalul nu a avut în vedere nici adresele nr.61/11.01.2015 și respectiv cea aflată la fila 74 dosar, din care rezultă că potrivit Legii nr. 334/2002 personalul din bibliotecile de drept public beneficiază de indemnizație de conducere și de sporurile pe care le-a solicitat prin acțiune.
S-a arătat că Legea nr. 334/2002 este o lege specială, încă în vigoare, aplicabilă în speță, iar interpretarea greșită dată de instanța de fond o prejudiciază pe reclamantă, cu atât mai mult cu cât alți colegi ai acesteia din țară beneficiază de drepturile prevăzute de această lege.
Ca atare, a apreciat apelanta, se impune administrarea probei cu expertiza solicitată, pentru ca expertul să precizeze dacă pârâții datorează reclamantei sumt de bani cu titlu de indemnizație de conducere pe ultimii și diferența de 10% spor neuropsihic, spor de toxicitate, pentru ultimii 3 ani.
Intimatul P. comunei Valea Doftanei a formulat la data de 8.05.2015 întâmpinare, prin care a solicitat respingerea apelului ca nefondat, iar la data de 27.05.2015, apelanta a depus răspuns la întâmpinare.
Curtea, examinând sentința atacată, prin prisma criticilor invocate, în raport de actele și lucrările dosarului și dispozițiile legale incidente, reține următoarele :
Curtea retine ca, prin art. 48 pct. 23 din acest din Legea 330/1009, au fost abrogate expres dispozițiile art. 51 alin. 3 din Legea nr. 334/2002 – legea bibliotecarilor potrivit cu care personalul din biblioteci care lucrează în depozite de carte, colecții care includ bunuri ce fac parte din patrimoniul cultural național mobil, laboratoare de restaurare și conservare a cărții sau cei care asigură servicii de împrumut la domiciliu ori în spitale, aziluri de bătrâni și în orfelinate beneficiază, pentru condiții periculoase sau vătămătoare, de un spor de până la 15% din salariul de bază, care face parte din acesta.
De asemenea, potrivit art. 1 alin. 2 din acelasi act normativ, drepturile salariale ale membrilor de sindicat sunt și rămân în mod exclusiv cele prevăzute în prezenta lege.
În acest sens. Curtea constată că, în ceea ce privește sporul de condiții periculoase sau vătămătoare, acesta se regăsește reglementat cu caracter de principiu în art. 3 alin. 1 lit. a din Anexa nr. II a Legii nr. 330/2009 cuprinzând Reglementări specifice personalului contractual din unitățile bugetare subordonate autorităților administrației publice.
Potrivit dispozitiilor alineatului 2 al aceluiași text de lege, locurile de muncă, categoriile de personal, mărimea concretă a sporurilor prevăzute la alin. 1 lit. a - c, precum și condițiile de acordare a acestora se stabilesc prin regulament de către ordonatorul principal de credite, cu consultarea sindicatelor sau, după caz, a reprezentanților salariaților, care se aprobă prin hotărâre a Guvernului, deci chiar actele normative în domeniul salarizării unitare condiționează acordarea sporului de o anumită procedură.
Primul alineat al art. 3 instituie numai o vocație pentru personalul salarizat potrivit anexelor nr. II/1.1 - II/14 în care se încadrează și bibliotecarii de obținere a sporului de condiții periculoase sau vătămătoare, iar nu un drept născut și actual care în caz de refuz să poate fi valorificat .
Prin urmare, nefiind vorba de drepturi care pot fi acordate în baza actelor normative privind salarizarea personalului bugetar necondiționat și doar simple vocații, condiționate de îndeplinirea anumitor proceduri, nu se poate pune problema acordării acestora sub formă de sume tranzitorii, principiul reglementat de toate dispozițiile legale invocate în cuprinsul cererii de apel fiind acela al stabilirii drepturilor salariale pe bază de legi sau hotărâri de guvern.
În raport de textele de lege reținute și considerentele expuse în paragrafele anterioare, Curtea apreciază că în speță nici nu se impunea administrarea unei expertize de specialitate, cum a reținut în mod legal și justificat și instanța de fond, neputând fi primită susținerea apelantei că printr-o atare soluție ar fi prejudiciată față de alți colegi din țară, care sunt beneficiari ai unor asemenea drepturi, câtă vreme în dreptul român precedentul judiciar nu este izvor de drept.
F. de toate aceste considerente Curtea apreciaza ca apelul este nefondat, motiv pentru care, în temeiul art. 480 alin. 1 Cod pr. civ. urmează să îl respingă ca atare.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge ca nefondat apelul declarat de reclamanta Ț. R. E., domiciliată în comuna Valea Doftanei, ., ., ., împotriva sentinței civile nr. 513/27 februarie 2015 pronunțată de Tribunalul Prahova, în contradictoriu cu pârâții CONSILIUL L. AL C. VALEA DOFTANEI și P. C. VALEA DOFTANEI, ambii cu sediul în . Prahova.
Definitivă.
Pronunțată în ședință publică astăzi, 30 septembrie 2015.
Președinte, Judecător,
E. S. V.-I. S.
Grefier,
D. V.
Red. ES
Tehnored.CC
5 ex./05.10.2015
d.f._ – Tribunalul Prahova
j.f. M. C.
Operator de date cu caracter personal
Nr. notificare 3120/2006
| ← Acţiune în constatare. Decizia nr. 872/2015. Curtea de Apel... | Solicitare drepturi bănești / salariale. Decizia nr. 443/2015.... → |
|---|
