Contestaţie decizie de concediere. Sentința nr. 602/2015. Tribunalul BOTOŞANI
| Comentarii |
|
Sentința nr. 602/2015 pronunțată de Tribunalul BOTOŞANI la data de 28-05-2015 în dosarul nr. 2527/40/2014
DOSAR NR._ litigiu de muncă - perimare
ROMANIA
TRIBUNALUL B. – SECȚIA CIVILĂ
SENTINȚA CIVILĂ NR. 602
Ședința publică din 28 mai 2015
Președinte – L. L.
Asistenți – P. E.
Judiciari – C. D.
Grefier - U. D. – G.
La ordine judecarea sesizării de perimare a litigiului de muncă dintre reclamantul T. A. C. domiciliat în B., ., ., . ., cu sediul în București, .. 616, Corp B, ..
La apelul nominal făcut în ședința publică nu s-a înfățișat nici una dintre părți.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință care evidențiază părțile, obiectul pricinii și că procedura de citare este legal îndeplinită.
Văzând că prin rezoluția din 3 aprilie 2015 s-a dispus din oficiu repunerea cauzei pe rol în vederea constatării intervenirii perimării, instanța reține sesizarea spre soluționare.
J U D E C A T A
Prin cererea înregistrată pe rolul acestei instanțe sub nr. 5695/40/ 19.12.2013, reclamantul T. A. C. a chemat în judecată pe pârâta . București, solicitând anularea deciziei de concediere nr. 2544/18.11.2013, reintegrarea pe postul anterior, obligarea pârâtei la plata despăgubirilor ca urmare a concedierii, la plata diurnelor, a indemnizației de deplasare și a orelor suplimentare precum și a unor daune morale în sumă de 3000 lei.
În motivarea în fapt a acțiunii reclamantul a arătat că măsura concedierii sale în temeiul art. 65 din Codul Muncii ar fi abuzivă întrucât a avut la bază decizia din 30.09.2013 a directorului general prin care s-a desființat întregul departament logistic. Însă această decizie ar „încălca flagrant” actul constitutiv al societății care impune directorului să-și exercite atribuțiile în conformitate cu politica de resurse umane a consiliului de administrație. Or, hotărârea de desființare a compartimentului și noua organigramă nu ar fi fost aprobate de adunarea generală a acționarilor și consiliul de administrație, astfel încât concedierea este nulă de drept.
S-a mai arătat că motivul desființării locului de muncă al reclamantului așa cum a fost menționat în cuprinsul deciziei, nu ar corespunde realității ci, de fapt societatea ar fi „în plină expansiune” fiind în derulare investiții privind noi puncte de transport ale societății, astfel încât nu ar constitui o măsură judicioasă ci, presupune costuri mai mari pentru unitate.
În dovedirea acțiunii s-au depus înscrisuri.
În drept, au fost invocate dispozițiile art. 78 și urm Cod civil.
Prin întâmpinare pârâta a invocat inadmisibilitatea acțiunii întrucât în cauză nu ar fi fost parcursă procedura medierii.
Pe fondul cauzei s-a arătat că desființarea postului reclamantului a fost efectivă, iar cauza reală și serioasă, controlul instanței fiind limitat doar la aceste aspecte, neputându-se extinde și la aprecieri asupra utilității menținerii unui loc de muncă.
Or, din noua organigramă ar rezulta fără echivoc că postul reclamantului a fost desființat din structura organizatorică a societății.
În dovedirea acestor apărări s-au depus probe cu înscrisuri .
Instanța a luat act că în cadrul procedurii de regularizare a cererii reclamantul a depus la dosar procesul verbal de ședință din 7.11.2013 încheiat de către mediator, făcându-se astfel dovada că părțile au participat la ședința de informare asupra avantajelor medierii.
Prin încheierea de ședință din 12 iunie 2014, s-a dispus disjungerea capetelor de cerere privind plata diferențelor de indemnizații de deplasare și a orelor suplimentare, precum și a daunelor morale și a cheltuielilor de judecată și înființarea unui nou dosar, astfel înregistrându-se prezentul dosar nr._ .
Prin încheierea de ședință din 10 septembrie 2014, judecata cauzei a fost suspendată în temeiul art. 242 NCPC, pentru neîndeplinirea de către reclamant a obligațiilor stabilite de instanța de judecată prin încheierea de ședință în baza căreia a s-a disjuns prezentul dosar (respectiv depunerea taxei de timbru pentru fotocopierea tuturor înscrisurilor existente și precizarea în concret a pretențiilor privind diurna precum și precizarea dacă este de acord cu efectuarea unei expertize contabile).
Această încheiere de suspendare a fost comunicată tuturor părților.
Instanța constată că, de la data suspendării și până în prezent, nici una din părți nu a cerut repunerea cauzei pe rol, așa încât cauza a rămas în nelucrare mai mult de șase luni din culpa acestuia.
Or, conform art.416 C. pr. Civ. „Orice cerere de chemare în judecată, contestație, apel, recurs, revizuire și orice altă cerere de reformare sau de revocare se perimă de drept, chiar împotriva incapabililor dacă a rămas în nelucrare din vina părții timp de șase luni. Partea nu se socotește în vină, când actul de procedură urma să fie îndeplinit din oficiu.”
Așa fiind ,instanța va constata perimarea de drept a cererii de chemare în judecată.
Pentru aceste motive,
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE
În temeiul art. 416 Cod procedură civilă, constată perimată acțiunea formulată de reclamantul T. A. C., domiciliat în B., ., ., . cu pârâta . SA, cu sediul în București, .. 616, Corp B, ..
Cu drept de recurs în termen de 5 zile de la pronunțare.
Pronunțată în ședința publică din 28 mai 2015.
PREȘEDINTE, ASISTENȚI JUDICIARI GREFIER,
Red.L.L./ 29 mai 2015
Dact. D.U.
Ex. 4/ 2 iunie 2015
| ← Pretentii. Sentința nr. 267/2015. Tribunalul BOTOŞANI | Reconstituire vechime. Hotărâre din 07-05-2015, Tribunalul... → |
|---|
