Obligaţie de a face. Sentința nr. 655/2015. Tribunalul BOTOŞANI
| Comentarii |
|
Sentința nr. 655/2015 pronunțată de Tribunalul BOTOŞANI la data de 09-06-2015 în dosarul nr. 642/40/2015
Dosar nr._ obligația de a face
ROMÂNIA
TRIBUNALUL B. - SECȚIA I CIVILĂ
Ședința publică 9 iunie 2015
Instanța constituită din:
Președinte – N. T.
Asistenți judiciari - D. C.
Asistenți judiciari – E. P.
Grefier – C. B.
Sentința civilă nr. 655
La ordine judecarea litigiului de muncă dintre reclamanta A. L. C. CNP_, domiciliată în B., .. 3, ., jud. B., și pârâta ., cu sediul în B.,., jud. B..
La apelul nominal făcut în ședință publică se prezintă reclamanta, asistată de avocat Ț. M., lipsind reprezentantul pârâtei.
Procedura de citare legal îndeplinită.
Se face referatul cauzei de către grefierul de ședință, care evidențiază părțile și obiectul pricinii.
Apărătorul reclamantei arată că nu deține relații cu privire la existența unui alt sediu al pârâtei.
Reclamantă,asistată de avocat Ț. M., solicită să se ia act de renunțarea la judecata capătului doi al cererii.
Instanța declară încheiată cercetarea procesului ,deschide dezbaterile și acordă părții prezente cuvântul asupra fondului pricinii.
Avocat Ț. M. solicită admiterea acțiunii așa cum a fost precizată astăzi, cu renunțarea la capătul 2 de cerere ; să fie obligată pârâta să reintegreze pe reclamantă începând cu 22.03.2015 pe postul deținut anterior suspendării contractului și să-i plătească despăgubiri reprezentând drepturi salariale, ca efect al contractului de muncă_/18.10.2008 încheiat cu . în vigoare, având în vedere că reclamanta a comunicat angajatorului certificatele periodice care justificau suspendarea contractului precum și faptul că motivul de suspendare a încetat .
Nu solicită cheltuieli de judecată.
TRIBUNALUL,
Asupra conflictului de drepturi de față:
Prin cererea înregistrată pe rolul Tribunalului B. sub nr._ reclamanta A. L. C. a chemat în judecată pe pârâta . B., solicitând:
1.obligarea pârâtei la reintegrarea in munca incepând cu data de
22.03.2015, ca urmare a încetării suspendării contractului individual de munca nr._/18.09.2008;
2. în cazul in care parata a dispus incetarea raporturilor de munca, a solicitat să i se comunice decizia de concediere, care nu i-a fost comunicata pana in acest moment, decizie pe care a precizat ca intelege sa o conteste, solicitând anularea ei si repunerea in situația anterioara in sensul reintegrării in munca;
3.obligarea paratei la plata de despăgubiri egale cu drepturile salariale de care a fost privata incepand cu data de 22.03.2015 si pana la data reintegrării;
4.obligarea paratei la plata cheltuielilor de judecata.
În fapt,reclamanta a arătat că este angajata paratei incepand cu 01.09.2008, conform contractului individual de munca atașat.
A menționat și că inițial fusese angajata a . B., la care a lucrat efectiv pana a intrat in concediu pre si post natal, la data de 04.05.2008 fiindu-i suspendate raporturile de munca pentru concediu de creștere a copilului de pana la doi ani.
In luna septembrie 2008, a fost chemata de către d-na A. V., administratorul ., care i-a cerut sa semneze un nou contract de munca cu ., administrată tot de ea, pe motiv ca vechea societate se desființează si ca trece toata activitatea pe societatea noua.
Acesta este contextul in care, desi era in concediu de creștere copil, a semnat noul contract individual de munca înregistrat la ITM B. sub nr._/18.09.2008.
Ulterior, reclamanta a arătat că a constatat insa ca fiica sa, Adascalitei M., născuta la data de22.03.2008, are o . probleme grave de sănătate, fiindu-i pus un diagnostic care au incadrat-o inițial in gradul III de handicap si ulterior in gradul II de handicap.
In acest context, in urma evaluării Comisiei de specialitate din cadrul DGASPS B., s-a prelungit perioada de ingrijire a copilului bolnav pana la vârsta de 7 ani .
Reclamanta a susținut că în fiecare an a mers la societatea parata si a înmânat administratorului hotărârile care justificau prelungirea suspendării contractului individual de munca, sens in care a atașat si cererea corespunzătoare vizata de parata-la 28.02.2011.
Spre finalizarea celor șapte ani de suspendare a contractului de muncă,a verificat la AJOFM care este profilul său de asigurat si care sunt drepturile de care poate beneficia, context in care a aflat că figura in evidentele acestei instituții cu contractul individual de munca incetat conform art. 55 lit b Codul muncii inca din 30.06.2011, fara sa i se aducă la cunoștința acest aspect si fara a se inregistra calitatea de angajat conform contractului din 18.09.2011.
Prin verificarea stagiului de cotizare a constatat ca ii lipsesc mari perioade de timp de vechime desi a lucrat in acele perioade sau a avut calitatea de asigurat pe perioada suspendării contractului de munca pentru creștere copil.
Pentru . nu sunt mențiuni privind stagiul de cotizare pentru perioada incepand cu data angajării si pana in prezent.
În contextul de mai sus a formulat la ITM sesizarea nr. 6426/19.09.2014, la care a primit, in urma verificărilor efectuate, răspunsul nr.6426//CCRM/29.10.2014 in care i se aduc la cunoștința următoarele:
- nu s-a constatat existenta unei decizii de incetare a contractului nr._/18.09.2008, incheiat cu .,
- s-a identificat cererea sa de suspendare a raporturilor de serviciu din 28.02.2011, ulterior prelungita pana la 23.03.2012,
- ulterior datei de 23.03.2012 figurează ca angajata a unității fara a se clarifica statutul dupa aceasta data si fara a se suspenda raporturile de munca conform hotărârilor 370/2013 si 414/2014 de inscriere a copilului in grad de handicap,
- mai mult, se pare ca reprezentanții paratei au declarat ca dupa aceasta data este considerată "absenta nemotivat", situație păstrata pana la momentul controlului ITM.
Ulterior insa, a fost instiintata de către ITM ca in baza de date a acestei instituții figurez in raport cu parata . inca din data de 30.06.2011 (pe perioada suspendării contractului individual de munca) cu contract de munca incetat prin acordul părților conform art. 55 lit b Codul muncii.
A solicitat lămuriri de la parata prin adresa din 06.11.2014, precum și, in cazul in care exista, sa i se comunice un exemplar din decizia de concediere .
Din păcate nu a găsit nicio disponibilitate de comunicare la partea adversa astfel incat a formulat prezenta acțiune.
Daca in urma cercetării judecătorești se va constata ca exista o decizie de concediere care nu i-a fost incă comunicată, reclamanta a solicitat anularea ei deoarece a fost emisa pe perioada suspendării contractului individual de munca dar si pe motiv ca s-a dispus incetarea raporturilor de munca prin acordul părților, deși salariata nu și-a exprimat acest acord.
Dimpotrivă, a solicitat in mod expres suspendarea raporturilor de munca pentru concediu de creștere copil incadrat in grad de handicap, cerere ce a fost in mod expres admisa prin decizia de suspendare atașată.
În dovedire, reclamanta a depus înscrisuri.
În drept, cererea a fost întemeiată pe dispozițiile art. 38, art. 39 alin. 1 Iit
a, art. 40 alin. 2 lit c si f, art. 51 alin. 1 lit b, art. 53, art. 55 lit b, art. 60 alin. 1 lit f,
art. 78, art. 80, art. 166 Codul muncii.
Legal citată, pârâta nu a depus întâmpinare, deși conform certificatului de furnizare informații de bază nr. 6420/30.03.2015 emis de ONRC (f.42) se află în funcțiune.
Analizând actele și lucrările dosarului, precum și dispozițiile legale aplicabile în cauză, tribunalul reține următoarele:
Reclamanta A. L. C. a chemat în judecată pe pârâta . B., solicitând:
1.obligarea pârâtei la reintegrarea în muncă începând cu data de
22.03.2015, ca urmare a încetării suspendării contractului individual de muncă nr._/18.09.2008;
2. în cazul in care pârâta a dispus încetarea raporturilor de muncă, a solicitat să i se comunice decizia de concediere, pe care înțelege să o conteste, solicitând anularea ei și repunerea in situația anterioară în sensul reintegrării in muncă;
3.obligarea pârâtei la plata de despăgubiri egale cu drepturile salariale de care a fost privata începând cu data de 22.03.2015 și până la data reintegrării;
4.obligarea paratei la plata cheltuielilor de judecată.
Față de poziția procesuală exprimată de reclamantă în ședința publică din 9.06.2005, în temeiul art. 243 și art. 406 NCPC, tribunalul urmează a constata renunțarea reclamantei la judecarea capătului de cerere având ca obiect contestarea deciziei de concediere.
Așadar, pentru soluționarea primului capăt din cererea reclamantei se va reține că, potrivit contractului individual de muncă nr._ din 18.09.2008( f.20-21), reclamanta este salariata pârâtei începând cu data de 01.09.2008.
Conform mențiunilor din carnetul de muncă al reclamantei( f.22-24), începând cu aceeași dată, contractul individual de muncă al reclamantei a fost suspendat conform art. 51 lit. a din Codul muncii, respectiv concediu pentru creșterea copilului în vârstă de până la 2 ani sau, în cazul copilului cu handicap, până la împlinirea vârstei de 3 ani.
În cauză, reclamanta depus copiile hotărârilor nr. 587/2010, 414/2011, 437/2012, 370/2013 și 414/2014 eliberate de Consiliul Județean B. – Comisia pentru protecția copilului (f. 15-19) care atestă că fiica sa, Adăscăliției M., ns. la 22.03.2008, a fost încadrată într-un grad de handicap, mai întâi gradul III (mediu) și apoi gradul II (accentuat).
De asemenea, a depus copia deciziei nr.25/2011 eliberată de pârâtă (f. 25), din care rezultă suspendarea contractului individual de muncă al reclamantei începând cu data de 23.03.2011.
Deoarece la această dată fiica reclamantei a împlinit vârsta de 3 ani, se poate trage concluzia că temeiul de drept al suspendării nu poate fi reprezentat decât de art. 51 lit. b din Codul muncii – respectiv concediu pentru îngrijirea copilului bolnav în vârstă de până la 7 ani – chiar dacă în decizie a fost menționată lit. a din același articol.
Astfel cum s-a arătat, reclamanta a depus la dosar înscrisurile care justifică acordarea concediului până la împlinirea de către copil a vârstei de 7 ani și, în lipsa dovezilor contrare făcute de angajator, tribunalul urmează a reține că salariata a depus personal și la pârâtă aceste decizii anuale de încadrare în grad de handicap, dovedind și trimiterea prin poștă a acestora în 2014 (f.4-7).
Așadar, tribunalul constată că, începând cu data de 22.03.2015, la care fiica sa a împlinit 7 ani, reclamanta este îndreptățită la reluarea activității în temeiul contractului individual de muncă nr._/18.09.2008 așa încât, potrivit clauzelor acestui contract și în lipsa dovezii emiterii unei decizii de încetare a acestuia, pârâta va fi obligată să reintegreze reclamanta începând cu data de 22.03.2015 pe postul deținut anterior.
Iar, în temeiul art. 253 alin.1 din Codul muncii, pârâta va fi obligată să plătească reclamantei o despăgubire egală cu drepturile salariale cuvenite începând cu data de 22.03.2015 și până la data reintegrării efective pe post, apreciind că sunt întrunite condițiile cumulative pentru atragerea răspunderii patrimoniale a angajatorului.
Întrucât nu s-a făcut dovada cheltuielilor de judecată efectuate în cauză, astfel cum impune art. 452 NCPC, acest capăt din cererea reclamantei va fi respins ca nefondat.
Pentru aceste motive,
ÎN NUMELE LEGII
H O T A R AȘ T E
Admite acțiunea formulată de reclamanta A. L. C. CNP_, domiciliată în B., .. 3, ., jud. B., în contradictoriu cu pârâta S.C. „V. T.” B., cu sediul în B.,., jud. B..
Obligă pe pârâtă să reintegreze reclamanta începând cu data de 22.03.2015, pe postul deținut anterior suspendării contractului individual de muncă nr._/18.09.2008, și să-i plătească acesteia o despăgubire egală cu drepturile salariale cuvenite începând cu această dată și până data reintegrării efective pe post.
În temeiul disp. art 243 coroborat cu disp. art 406 Cod Procedură Civilă, constată renunțarea reclamantei la judecarea capătului de cerere privind contestarea deciziei de concediere.
Respinge ca nefondat capătul de cerere privind plata cheltuielilor de judecată.
Executorie de drept.
Prezenta hotărâre poate fi atacată cu apel în termen de 10 zile de la comunicare, cererea și motivele de apel urmând a fi depuse sub sancțiunea nulității, la Tribunalul B..
Pronunțată în ședință publică din 09.06. 2015.
Președinte, Asistenți Judiciari, Grefier,
N. T. D. C. E. P. C. B.
Cu opinie în același sens
Redt.TN 29.06.2015 v
Tehnored. BC
4 ex/..06.2015
| ← Reconstituire vechime. Sentința nr. 558/2015. Tribunalul BOTOŞANI | Solicitare drepturi bănești / salariale. Sentința nr.... → |
|---|
