Reconstituire vechime. Sentința nr. 57/2015. Tribunalul BOTOŞANI
| Comentarii |
|
Sentința nr. 57/2015 pronunțată de Tribunalul BOTOŞANI la data de 12-01-2015 în dosarul nr. 57/2015
Dosar nr._
ROMÂNIA
JUDECĂTORIA B.
SECȚIA CIVILĂ
ȘEDINȚA PUBLICĂ DIN 12.01.2015
COMPLETUL CONSTITUIT DIN:
PREȘEDINTE – P. I.
Asistenți judiciari – P. E.
- C. D.
GREFIER – P. R.
SENTINȚA CIVILĂ NR.57
La ordine judecarea litigiului de muncă privind pe reclamantul C. Ș. și pe pârâta S.C. „A. Bondita” SA prin C. de Insolvență Transilvania Filiala București .
La apelul nominal făcut în ședință publică se prezintă av.P. C. pentru reclamant, lipsă fiind reprezentantul pârâtei .
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier care învederează instanței că dosarul se află la al patrulea termen de judecată.
Av.P. C. pentru reclamant depune la dosar precizări privind demersurile efectuate către deținătorul arhivei IAS Vedea, care este o altă unitate pentru A. Bontita SA, respectiv . cu administrator judiciar A. Legal Insolvensy SPRL București și arată că a luat legătură cu administratorul judiciar al acestei societăți însă sunt probleme cu arhiva și nu este posibilă eliberarea unei adeverințe. Solicită să se aibă în vedere aceste precizări.
Văzând că nu mai sunt cereri de formulat sau probe de administrat, instanța declară cercetarea procesului încheiată în tem. art.244 (1) NCPC și acordă cuvântul asupra fondului cauzei.
Reprezentanta reclamantului solicită admiterea acțiunii cu privire la perioada lucrată la IAS D., eliminând cele 11 luni arătate de martori, respectiv 18.12._84.
TRIBUNALUL,
Asupra cererii de față:
Prin cererea înregistrată pe rolul Tribunalului B. la data de 3. 03.2014 ,reclamantul C. Ș. a chemat in judecata pe pârâta . prin administrator judiciar C. de Insolventă Transilvania si C. Județeană de Pensii B. solicitând să se constate în contradictoriu cu acestea că perioada 1980 -1984 constituie vechime in munca ca urmare a activității desfășurate în calitate de angajat la IAS D..
A arătat că nu deține documente justificative privind perioada lucrata si nici o copie a carnetului de munca .
În drept ,a invocat dispozițiile art 296 Codul muncii ,art 16 lit.a, art 17 din Legea 263 2010.
În dovedire a solicitat administrarea probei cu înscrisuri și cu martori .
La cerere au fost anexate înscrisuri .
Prin întâmpinarea formulată, parata C. Județeană de Pensii B. a invocat excepția lipsei calității procesuale pasive .
A făcut trimitere la prevederile art 159 alin. 1 din Legea 263/ 2010 .A arătat că instituția nu trebuie menținută în cauza pentru opozabilitate deoarece art. 279 din Legea nr 53 2003 stipulează că persoana interesata se poate adresa tribunalului cu o solicitare privind reconstituirea vechimii in munca ,dar legiuitorul a stabilit în contradictoriu cu cine trebuie soluționată o asemenea cerere .
A invocat si excepția prematurității formulării acțiunii.
În susținerea acestei excepții a arătat că obiectivul principal al activității sale este de a stabili drepturile de pensii și asigurări sociale pe baza documentelor care atestă vechimea in munca prezentată de către solicitant în conformitate cu cererile depuse prin care se solicita acordarea unui anumit tip de pensii .Așa fiind, reclamantul avea obligația legală de a se adresa mai întâi Casei Județene de Pensii B. pentru a i se confirma stagiul de cotizare realizat și pentru a stabili daca este îndreptățit la acordarea unui tip de pensie. Termenul în care trebuia soluționată cererea era de 45 de zile de la înregistrarea acesteia conform art. 106 alineatul 1 din Legea nr. 263/ 2010 privind sistemul unitar de pensii publice prin emiterea unei decizii de admitere sau de respingere a cererii.
Pe fondul cauzei a solicitat respingerea acțiunii ca nefondată.
În drept, a invocat dispozițiile legii 263 /2010, HG nr. 257 /2011, Legea 53/ 2003 ,Codul de procedură civilă.
Potrivit art.248 din NCPC prin Încheierea din data de 30 .09.2014 instanța a soluționat cu prioritate excepțiile invocate în cauză în sensul că a admis excepția lipsei calității procesuale pasive a pârâtei C. Județeană de Pensii B. și, pe cale de consecință, a respins acțiunea formulată de reclamantul C. Ș. în contradictoriu cu această pârâtă pentru lipsa calității procesuale pasive.
A respins excepția prematurității formulării acțiunii invocată de pârâta C. Județeană de Pensii B..
În soluționarea excepțiilor instanța a avut în vedere că potrivit art.279 din Codul muncii persoana interesată poate solicita reconstituirea vechimii în muncă. Legiuitorul nu a indicat însă în contradictoriu cu cine poate fi formulată o asemenea acțiune. Anterior ,în temeiul Decretului 92/1976 o asemenea cerere era formulată doar împotriva soluției pronunțate de către Comisia de reconstituire a vechimii în muncă. Într-adevăr CJP B. nu a avut calitatea de angajator
Potrivit art. 36 NCPC calitatea procesuală rezultă din identitatea dintre părți și subiectele raportului juridic litigios, astfel cum acesta este dedus judecății.
Existența sau inexistența drepturilor și a obligațiilor afirmate constituie o chestiune de fond. Rezultă că are calitate procesuală pasivă cel care este titularul obligației civile corespunzătoare dreptului subiectiv invocat de reclamant, fiind subiect pasiv în cadrul raportului juridic litigios.
Prin prezenta acțiune se solicită reconstituirea vechimii în muncă, deci constatarea existenței unui raport de muncă în perioada1980-1984 între reclamant și I.A.S. D. .
Potrivit art.279 alin. 2 C.proc.civ. ,după data abrogării Decretului nr. 92/1976 privind carnetul de muncă, cu modificările ulterioare, vechimea în muncă stabilită până la data de 31 decembrie 2010 se reconstituie, la cererea persoanei care nu posedă carnet de muncă, de către instanța judecătorească competentă să soluționeze conflictele de muncă, pe baza înscrisurilor sau a altor probe din care să rezulte existența raporturilor de muncă. Deși nu se menționează în contradictoriu cu cine trebuie formulată o astfel de acțiune, calitatea procesuală pasivă se stabilește potrivit regulilor menționate anterior, avându-se în vedere subiectele raportului juridic litigios.
Astfel, conform art. 40 alin.2 lit.h din Codul muncii angajatorul are obligația să elibereze, la cerere, toate documentele care atestă calitatea de salariat a solicitantului. Acestei obligații îi corespunde dreptul salariatului de a solicita de la angajator acte care să ateste calitatea sa de salariat, iar în caz de refuz al acestuia, reconstituirea vechimii se poate face de instanță, în cadrul litigiului între angajat și angajator, indiferent dacă la momentul introducerii acțiunii mai există raporturi de muncă între aceștia, obligația nefiind limitată în timp. Obligația de a elibera astfel de acte revine și deținătorului arhivei fostului angajator, conform art. 123 alin. 2 din HG nr. 257/2011 potrivit căruia dovedirea stagiilor de cotizare se face cu carnetul de muncă, completat potrivit prevederilor Decretului nr. 92/1976 privind carnetul de muncă, și/sau cu adeverințe eliberate, potrivit legii, de angajatorul la care a lucrat persoana respectivă sau, după caz, de instituția care a preluat arhivele acestuia.
De altfel, însuși reclamantul arată că fostul angajator IAS D. a fost succedat de . care în prezent se află în procedura de insolvență ,pentru aceasta fiind numit administrator judiciar C. de Insolvență Transilvania ,Filiala Bucuresti
Soluția dată față de excepția invocată de către pârâta C. Județeană de Pensii B. a avut în vedere practica stabilită de către instanța de control judiciar, Curtea de Apel Suceava. Aceasta din urmă ,în mod constant s-a pronunțat în sensul că a admis excepția lipsei calității procesuale pasive a Casei Județene de Pensii B. arătând că în astfel de cauze, calitate procesuală pasivă justifică doar angajatorul, succesorul fostului angajator sau deținătorul arhivei
În concluzie, față de motivele indicate a reținut tribunalul că pârâta C. Județeană de Pensii B. neavând niciuna din aceste calități nu poate sta în judecată în calitate de pârâtă.
Potrivit art. 40 din NCPC în cazul lipsei calității procesuale, instanța a respins cererea ca fiind făcută de o persoană sau împotriva unei persoane fără calitate.
Totodată ,instanța a reținut că legea aplicabilă la momentul formulării acțiunii nu prevede o procedură prealabilă obligatorie sau un termen care să determine incidența excepției prematurității .Obiectul acțiunii nu este reprezentat de o contestație împotriva deciziei emisă de către pârâtă ,cererea reclamantului vizând tocmai pronunțarea unei hotărâri pe care să o valorifice ca și înscris la stabilirea drepturilor sale de pensie conform cu prevederile art. 6 alin. 4 și alin. 2 lit. d ) din HG nr. 257/2013 aplicabil prin asemănare pentru perioadele menționate .
A mai avut în vedere faptul că, dispozițiile art.106 din Legea 263/2010 se referă la situația stabilirii și plății pensiilor ,iar nu la acea privind reconstituirea vechimii în muncă.
La data de 08.12.2014 a fost înregistrată întâmpinarea formulată de către pârâta S.C.A. SA prin C. de Insolvență Transilvania ( f.62-66 ds.). Prin această întâmpinare s-a solicitat admiterea acțiunii astfel cum a fost formulată în cazul în care va fi dovedită.
A arătat pârâta C. de Insolvență Transilvania pentru S.C.A. SA că de la data desemnării ca administrator judiciar a efectuat numeroase demersuri în vederea identificării documentelor ce se găsesc în arhiva societății debitoare. În urma acestor demersuri nu au fost identificate documente care ar privi pe reclamant și nici dovada că la momentul privatizării,astfel de documente ar fi fost transmise către noua societate .
Reclamantul arată că s-a angajat în anul 1980 și a desfășurat activitatea până în anul 1984 dar nu deține documente justificative pentru perioada lucrată. Totodată, acesta arată că până la promovarea acțiunii în justiție a solicitat sprijinul Comunei D.- prin primar care prin adresa nr._ din 18.12.2013 i-ar fi adus la cunoștință persoana care a preluat arhiva fostului IAS D. ca fiind . aflată în procedura de insolvență. De asemenea, acesta arată că s-a adresat pârâtei ,dar demersurile au rămas fără rezultat.
Față de aceste susțineri ale reclamantului a arătat că societatea se numește . nu A. B.. A susținut că în mod eronat . a prezentat reclamantului faptul că arhiva IAS-ului D. a fost preluată de A.. De asemenea, a arătat că potrivit HG 31/1991,în urma desființării cooperativelor agricole de producție arhiva existentă precum și documentele financiar contabile și de evidență a patrimoniului s-au transmis primăriilor în a căror rază teritorială și-au desfășurat activitatea.
A făcut trimitere la art.1, art.11 alin.1, art.13 din Decretul 92/1976, la prevederile art.296 din Codul Muncii modificat prin OUG 148/2008.
A arătat că ,persoanelor care au desfășurat activitate în cadrul fostelor IAS-uri ( CAP-uri) nu li s-a întocmit carnet de muncă ci carnet de membru cooperator vizate lunar și anual .Pentru evidența zilelor de muncă și contribuția la casa de pensii se întocmeau fișe individuale.
În cazul reclamantului aceste înscrisuri nu au fost găsite în arhiva existentă la societatea A..A făcut trimitere la art.14 din Decretul 92/1976 și la considerentele deciziei nr. 223/2002 a Curții Constituționale în legătură cu această prevedere.
În concluzie, văzând în drept dispozițiile Decretului 92/1976 coroborate cu art.296 din Codul Muncii (în prezent 272 din Codul Muncii ) a apreciat că în cazul în care reclamantul va face dovada activității desfășurată la IAS D. în perioada 1980-1994 acțiunea ar îndeplini condițiile de admitere.
La termenul din 08.12.2014 reclamantul a arătat că a făcut mențiune în acțiunea formulată numai de I.A.S D. iar nu și despre I.A.S Vedea pentru că perioada lucrată la I.A.S Vedea este mai scurtă.
La termenul din 11.11.2014 reclamantul și-a restrâns pretențiile pentru perioada 18.01._84 ( f.48 ds.).
Prin memoriul scris depus la 12.01.2015 a arătat că deținătorul arhivei pentru IAS Vedea, jud.G., este ., jud.G., . actual societatea are desemnat administrator judiciar pe A. Legal Insolvency SPRL București.
Prin precizările formulate la același termen a arătat că își restrânge pretențiile pentru perioada 18.12._84.
În cauză, s-a administrat proba cu înscrisuri și cu martori.
Analizând actele și lucrările dosarului instanța va respinge ca nefondată acțiunea formulată de reclamant în contradictoriu cu pârâta S.C.,,A.” SA prin administrator judiciar C. de Insolvență Transilvania Filiala București SPRL.
Are în vedere instanța de judecată că prin cererea sa precizată reclamantul a solicitat să se constate că perioada 18.12._84 reprezintă vechime în muncă ca urmare a activității desfășurată în calitate de angajat la IAS D..
Din probele administrate în cauză nu rezultă însă situația de fapt invocată de către reclamant.
Astfel cum rezultă din fișa eliberată pentru reclamant cuprinzând datele înscrise în carnetul de pensii și asigurări sociale pentru membrii cooperativelor agricole de producție în perioada anterioară și ulterioară anilor 1981-1984 reclamantul a desfășurat activitate la Cooperativa Agricolă de producție Crasnaleuca ( f.51-52 ds.). Din această fișă rezultă că parțial în anul 1981, în anul 1982, în anul 1983 și parțial în anul 1984 reclamantul nu a desfășurat activitate la CAP Crasnaleuca, fără însă a prezenta o dovadă că ar fi desfășurat activitate la I.A.S D..
Mai mult, din declarația martorei audiate S. D. rezultă că în anul 1981 reclamantul a lucrat la I.A.S Vedea, unitate diferită de IAS Călărași și IAS D..
Și martora D. A. a arătat că soțul său D. D. a lucrat la I.A.S Vedea începând activitatea la această unitate împreună cu reclamantul. Această martoră a arătat că în anul 1981 reclamantul a lucrat la I.A.S Vedea circa 11 luni de zile arătând că de la soțul său cunoaște că reclamantul și soția sa au continuat activitatea la I.A.S D. fără a putea să precizeze însă care a fost durata acestei activități.Este adevărat că în urma audierii martorilor reclamantul și-a restrâns pretențiile și a precizat că solicită a se constata că a lucrat la I.A.S. D. din luna decembrie 1981 însă, din probele administrate nu rezultă care a fost activitatea desfășurată de reclamant, care a fost momentul de la care a desfășurat activitatea la I.A.S D. ,care a fost momentul la care a încetat activitatea în cadrul acestei unități,care a fost funcția deținută sau salariul lunar realizat .
Prin urmare neexistând vreo dovadă care să confirme susținerile reclamantului, rezultă că sunt neîntemeiate susținerile acestuia formulate în contradictoriu cu pârâta . prin administrator judiciar C. de Insolvență Transilvania Filiala București SPRL, astfel că va respinge ca nefondată acțiunea .
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE:
Respinge ca nefondată acțiunea în constatare formulată de reclamantul C. Ș., domiciliat în ., jud.B., CNP –_, în contradictoriu cu pârâta S.C.,,A.” SA prin Administrator judiciar C. de Insolvență Transilvania Filiala București SPRL, . A, . București.
Prezenta hotărâre poate fi atacată numai cu apel în termen de 10 zile de la comunicare. Apelul trebuie depus la Tribunalul B..
Pronunțată în ședința publică din 12.01.2015.
Cu aceeași opinie
Președinte, Asistenți judiciari, Grefier,
P. I. P. E., C. D. P. R.
Red.P.I./15.04.2015
Tehnored.P.R./16.04.2015
Ex.4
| ← Obligaţie de a face. Sentința nr. 42/2015. Tribunalul BOTOŞANI | Solicitare drepturi bănești / salariale. Sentința nr.... → |
|---|
