Solicitare drepturi bănești / salariale. Sentința nr. 123/2015. Tribunalul BOTOŞANI
| Comentarii |
|
Sentința nr. 123/2015 pronunțată de Tribunalul BOTOŞANI la data de 22-01-2015 în dosarul nr. 123/2015
Dosar nr._ drepturi bănești
ROMÂNIA
TRIBUNALUL B. - SECȚIA I CIVILĂ
Ședința publică din 22.01.2015
Instanța constituită din:
Președinte – P. I.
Asistenți judiciari - D. C.
Asistenți judiciari – E. P.
Grefier – P. R.
SENTINȚA CIVILĂ NR.123
La ordine judecarea litigiului de muncă dintre reclamanții A. M. Stratica, A. G., Aostăcioaei M., C. A., C. G. C., C. R. M., C. Livioara, C. M. D., D. D., D. M., D. N., G. V., G. D. G., L. M. D., L. (S.) L., L. S., Ragazan I., R. G., Ș. D. P., A. Terenteva, C. G. M., C. T., Tisescu (G.) C., Ripiciuc J., V. V. M., D. A. M., E. V. D., L. E. L. și S. R. prin S. Învățământului Preuniversitar B. și pârâții L. T. ,, A. V.” Șendriceni și C. L. Șendriceni, având ca obiect drepturi bănești.
Dezbaterile asupra fondului cauzei au avut loc în ședința publică din 12.01.2014, cuvântul părților fiind consemnat în încheierea de ședință din acea dată, ce face parte integrantă din prezenta sentință și când, având nevoie de un timp mai îndelungat pentru deliberare, instanța a amânat pronunțarea pentru astăzi, când,
TRIBUNALUL
Asupra conflictului de drepturi de față;
Prin cererea înregistrată la această instanță sub nr._ , reclamanții A. M. Stratica, A. G., Aostăcioaei M., C. A., C. G. C., C. R. M., C. Livioara, C. M. D., D. D., D. M., D. N., G. V., G. D. G., L. M. D., L. (S.) L., L. S., Ragazan I., R. G., Ș. D. P., A. Terenteva, C. G. M., C. T., Tisescu (G.) C., Ripiciuc J., V. V. M., D. A. M., E. V. D., L. E. L. și S. R. prin S. Învățământului Preuniversitar B. au chemat în judecată pe pârâții L. T. ,, A. V.” Șendriceni și C. L. Șendriceni, solicitând:
- obligarea pârâților să calculeze și să plătească membrilor de sindicat diferența de drepturi salariale dintre salariul efectiv încasat în perioada 1.01._11 și salariul calculat prin aplicarea dispozițiilor Legii nr. 221/2008 coroborate cu cele ale Legilor nr. 330/2009, nr. 285/2010, nr. 283/2011 și cu deducerea diferențelor salariale încasate în temeiul OUG nr. 19/2012;
- obligarea pârâților la plata de daune-interese constând în actualizarea cu rata inflației pentru perioada cuprinsă între data scadenței diferențelor solicitate și data plății lor efective, precum și constând în dobânda legală penalizatoare calculată pentru aceeași perioadă.
În motivare au arătat că, în fapt, acțiunea vizează perioada cuprinsă între data de 1.01.2011 și data de 13.05.2011 - data intrării în vigoare a Legii nr. 63/2011 privind salarizarea personalului didactic și didactic auxiliar din învățământ.
Legea nr. 221/2008 prevedea ca începând cu data de 1.10.2008 valoarea coeficientului de multiplicare 1,000 folosit pentru stabilirea salariilor personalului didactic să fie 400 lei. Dispozițiile acestei legi s-au aplicat pentru perioada cât a fost în vigoare, respectiv până la data de 31.12.2009.
Legea nr. 330/2009 privind salarizarea unitară a personalului plătit din fonduri publice a prevăzut în art. 30 alin. 5 faptul că personalul aflat în funcție la data de 31.12.2009 își va păstra salariul avut la această dată, în situația membrilor de sindicat salariul fiind cel calculat potrivit Legii nr. 221/2008.
La data de 3.07.2010 a intrat în vigoare Legea nr. 118/2010 privind unele măsuri necesare în domeniul bugetar. In temeiul art. 1 alin. 1 al acestei legi, salariile membrilor de sindicat, așa cum erau calculate potrivit Legilor nr. 221/2008 și nr. 330/2009, au fost diminuate cu 25%.
Potrivit disp. art. 16 alin. 1 din Legea nr. 118/2010 măsura reducerii salariilor cu 25% trebuia să înceteze la data de 31.12.2010, urmând ca de la data de 1.01.2011 să fie aplicată Legea nr. 330/2009 privind salarizarea unitară a personalului plătit din fonduri publice.
Într-adevăr, de la data de 1.01.2010 s-a pus în aplicare Legea nr. 330/2009, iar la salariile lunii octombrie 2010 care erau reduse cu 25% s-a aplicat o majorare de 15% în temeiul disp. art. 1 din Legea 285/2010.
Ulterior, la data de 13.05 2011 a intrat în vigoare Legea nr. 63/2011 care a prevăzut o nouă metodologie de calcul a salariilor personalului didactic și didactic auxiliar din învățământ, începând cu această dată având loc o reducere a salariilor membrilor de sindicat.
începând cu data de 1.06 2012, salariile stabilite în baza Legii nr. 63/2011 au crescut cu 8%, iar începând cu data de 1.12.2012 au crescut cu încă 7,4% în temeiul OUG nr. 19/2012.
Aceste creșteri salariale nu au acoperit însă prejudiciul suferit de membrii de sindicat ca urmare a reducerii inițiale a salariilor cu 25% $i aceasta întrucât reducerea inițială cu 25% a fost aplicată la salarii mai mari stabilite în baza Legii nr. 221/2008, în timp ce creșterile salariale ulterioare au operat la salariile mai mici stabilite în baza Legii nr. 63/2011.
Prin acțiunea de față urmăresc repararea acestui prejudiciu.
Întrucât diferențele solicitate nu le-au fost achitate începând cu data de 1.01.2011 (Legea nr. 118/2010 trebuia să-și înceteze efectele la data de 31.12.2010), pretinde și daune-interese constând în actualizarea cu rata inflației și dobânda legală penalizatoare începând cu data de 1.01.2011 și până la plata efectivă.
Actualizarea cu rata inflației nu asigură repararea integrală a prejudiciului, având în vedere natura juridică diferită de cea a dobânzii legale penalizatoare. Astfel, actualizarea cu indicele de inflație reprezintă un calcul matematic aplicabil în cazul unui fenomen specific economiei de piață, prin intermediul căruia se măsoară gradul de depreciere a valorii banilor aflați în circulație, aduși astfel la puterea lor de cumpărare. Scopul actualizării fiind acela de a menține valoarea reală a obligației monetare la data efectuării plății, aceasta se acordă cu titlu compensatoriu (damnum emergens).
În schimb, dobânda legală penalizatoare, reprezentând câștigul pe care creditorul l-ar obține din investirea banilor, dacă aceștia ar fi fost plătiți la scadență, se acordă cu titlu de reparare a prejudiciului cauzat prin întârziere și acoperă beneficiul nerealizat (lucrum cessans).
Așadar, acordarea dobânzii legale penalizatoare până la data plății integrale alături de actualizarea cu indicele de inflație nu conduce la o dublă reparare a prejudiciului, ci asigură o reparare integrală a acestuia în concordanță cu disp. art. 1531 din Codul civil.
În sensul celor de mai sus, Înalta Curte de Casație și Justiție s-a pronunțat prin Decizia nr. 2/17.02.2014 pronunțată în ds. nr. 21/2013 admițând recursul în interesul legii declarat de Procurorul general.
În dovedirea acțiunii au depus, în copie, înscrisuri: decizii, practică judiciară.
În drept, și-au întemeiat acțiunea pe disp. Legii nr. 221/2008, Legii nr. 330/2009, Legii nr. 285/2010, Legii 283/2011, OUG nr. 19/2012 și ale art. 166 alin. 4 din Codul muncii, art. 1530, 1531, 1535 coroborate cu art. 2 și 3 alin. 2-4 din OG nr. 13/2011.
Pârâtul L. T. „A. V.” Șendriceni a depus întâmpinare ( f.120 ds.) prin care au arătat că au respectat dispozițiile legale și au făcut plățile salariale în conformitate cu dispozițiile legale. Au menționat că deși sunt ordonatori de credite nu pot stabili ce și cât să plătească ca drepturi salariale fiind subordonați Inspectoratului Școlar B. și Primăriei Șendriceni.
La termenul din 12.01.2015 tribunalul a invocat din oficiu excepția prescrierii dreptului la acțiune .
În legătură cu excepția prescrierii SIP B. în numele reclamanților a menționat că prin acțiunea formulată nu a pretins că în perioada 1 ianuarie 2011 - 12 mai 2011 aceștia nu au avut salariile calculate cu coeficientul 1 de 400 de lei ci au menționat că salariile efectiv încasate au fost diminuate cu 10 la %. Majorările salariale dispuse prin OUG 19 din 2012 de 8 % și respectiv 7, 4 % s-au calculat la un salariu stabilit după metodologia prevăzută de Legea 63 din 2011, salarii inferioare celui calculat pe baza coeficientului 1 de 400 de lei . Aceste creșteri salariale nu au acoperit prejudiciul suferit de membrii de sindicat ca urmare a reducerii inițială a salariilor cu 25 % întrucât reducerea a fost aplicată la salarii mai mari stabilite în baza Legii 221 din 2008 iar creșterile salariale ulterioare au operat la salarii mai mici stabilite în baza Legii 63 din 2011. Prin acțiunea introdusă urmăresc repararea acestui prejudiciu . Termenul de prescripție de 3 ani trebuie calculate de la data la care s-a născut dreptul la acțiune . Aceasta este data la care au constatat în pofida creșterilor salariale care au avut loc prin Legea 285 din 2010 și OUG NR. 19 din 2012 au suferit un prejudiciu prin nerestituirea întregii sume reținute din salarii în urma aplicării Legii nr 118 din 2010, conform art 2523 din Noul cod civil și art 7 alineatul 1 din Decretul 167 din 1958 .
Ei nu puteau anticipa prejudiciul încă din perioada menționată în acțiune deoarece aceste diferențe de drepturi salariale nu era datorate în acea perioadă. Dreptul la acțiune s-a născut la data intrării in vigoare a OUG nr 19 din 2012 pentru că numai începând cu această dată au constatat că a rămas o diferență salarială ce nu a fost și nu va fi acordată de legiuitor . Chiar în ipoteza în care s-ar considera că dreptul la acțiune s-a născut la data menționată în cerere termenul de prescripție de 3 ani început înainte de . Noului Cod Civil a fost întrerupt în condițiile art. 16 litera b din Decretul 167 din 1958 prin introducerea acțiunii în justiție prin care au solicitat în contradictoriu cu această parte restituirea întregului procent de 25 %. În al doilea rând în condițiile art 16 litera a din Decretul 167 din 1958 prin restituirile eșalonate și parțiale acordate prin legea nr. 285 din 2010 și OUG nr. 19 din 2012 statul a recunoscut dreptul membrilor de sindicat de a obține recuperarea procentului de 25 % a luat din salariu.
Potrivit art.166 alin.1 din Codul muncii, în vigoare în perioada din acțiune – respectiv art.171 alin.1 din același Cod, în forma în vigoare după republicarea din 18.05.2011:
,, (1) Dreptul la acțiune cu privire la drepturile salariale, precum și cu privire la daunele rezultate din neexecutarea în totalitate sau în parte a obligațiilor privind plata salariilor se prescrie în termen de 3 ani de la data la care drepturile respective erau datorate.
(2) Termenul de prescripție prevăzut la alin. (1) este întrerupt în cazul în care intervine o recunoaștere din partea debitorului cu privire la drepturile salariale sau derivând din plata salariului.’’
În cauză, drepturile salariale sunt pretinse pentru intervalul 01.01.2011 – 12.05.2011, așa încât în raport cu data plății salariilor( la care erau datorate) și data introducerii acțiunii, se constată a fi împlinit termenul de prescripție de 3 ani prevăzut de lege pentru intervalul menționat.
Contrar aprecierii reclamanților, nu se poate reține că dreptul la acțiune al acestora s-ar fi născut la data intrării în vigoare a OUG 19/2012 câtă vreme acest act normativ a intervenit ulterior perioadei pentru care reclamanții au formulat pretenții iar reglementarea drepturilor salariale s-a făcut pentru intervalul 01.01._11 prin Legea nr. 285/2010 ,reclamanții având și posibilitatea ca în baza a însuși acestui act normativ să conteste modalitatea de stabilire a drepturilor salariale începând cu 01.01.2011.
Termenul de prescripție nu a fost întrerupt deoarece nu sunt îndeplinite condițiile prevăzute de art. 16 din Decretul nr. 167/1958 potrivit căruia prescripția se întrerupe:
a) prin recunoașterea dreptului a cărui acțiune se prescrie, făcută de cel în folosul căruia curge prescripția;
b) prin introducerea unei cereri de chemare în judecată ori de arbitrare, chiar dacă cererea a fost introdusă la o instanță judecătorească, ori la un organ de arbitraj, necompetent;
c) printr-un act începător de executare.
Astfel ,nu s-a făcut dovada formulării acțiunii pentru restituirea procentului de 25% din salarii și a pronunțării unor soluții de admitere a unor astfel de cereri . Or ,potrivit art.16 alin.2 din Decretul 167/1958, prescripția nu este întreruptă dacă cererea de chemare în judecată a fost respinsă.
Legea 285/2010 și OUG 19/2012 la care fac referire reclamanții nu au valoarea juridică a recunoașterii dreptului pretins de reclamanți, deoarece aceste acte normative au reglementat majorări ale salariilor reclamanților pentru alte perioade .
Pentru aceste motive, va admite excepția prescrierii dreptului la acțiune.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
H O T A R A Ș T E:
Admite excepția prescrierii dreptului material la acțiune privind pretențiile bănești aferente perioadei 01.01._11 și, pe cale de consecință respinge ca fiind prescrise pretențiile reclamanților: A. M. Stratica, A. G., Aostăcioaei M., C. A., C. G. C., C. R. M., C. Livioara, C. M. D., D. D., D. M., D. N., G. V., G. D. G., L. M. D., L. (S.) L., L. S., Ragazan I., R. G., Ș. D. P., A. Terenteva, C. G. M., C. T., Tisescu (G.) C., Ripiciuc J., V. V. M., D. A. M., E. V. D., L. E. L. și S. R. prin - S. Învățământului Preuniversitar B., cu sediul în B., ..10, jud.B., în contradictoriu cu pârâții L. T. ,, A. V.” Șendriceni, jud.B. și C. L. Șendriceni, jud.B..
Prezenta hotărâre poate fi atacată numai cu apel în termen de 10 zile de la comunicare, cererea și motivele de apel urmând a fi depuse sub sancțiunea nulității la Tribunalul B..
Pronunțată în ședința publică din 22.01.2015.
Cu aceeași opinie
Președinte, Asistenți judiciari, Grefier,
P. I. P. E., C. D. P. R.
Red.P.I./03.03.2015
Tehnored.P.R./04.03.2015
Ex.5
| ← Reconstituire vechime. Sentința nr. 57/2015. Tribunalul BOTOŞANI | Obligaţie de a face. Sentința nr. 184/2015. Tribunalul BOTOŞANI → |
|---|
