Despăgubire. Încheierea nr. 15/2015. Tribunalul BUCUREŞTI

Tribunalul BUCUREŞTI - Sentințe și decizii de dreptul muncii / 2015

Încheierea nr. 15/2015 pronunțată de Tribunalul BUCUREŞTI la data de 22-12-2015 în dosarul nr. 13899/2015

Dosar nr._

ROMÂNIA

TRIBUNALUL BUCUREȘTI SECȚIA A VIII A

CONFLICTE DE MUNCĂ ȘI ASIGURĂRI SOCIALE

ÎNCHEIERE

ȘEDINȚA PUBLICĂ DE LA 15.12.2015

TRIBUNALUL CONSTITUIT DIN:

PREȘEDINTE: E. T. I.

ASISTENT JUDICIAR: A. R.

ASISTENT JUDICIAR: C. E. N.

GREFIER: G. G.

Pe rol judecarea cauzei privind pe reclamanta C. G. în contradictoriu cu pârâta A. S. SI SERVICIILOR MEDICALE BUCURESTI, și pârâtul M. S., având ca obiect contestație decizie de concediere.

La apelul nominal făcut in ședința publica se prezintă reclamanta personal, pârâta A. S. SI SERVICIILOR MEDICALE BUCURESTI prin consilier juridic, lipsind pârâtul M. S..

Procedura de citare este legal îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință după care,

Reclamanta personal arată că raporta la art. 83 Cod Procedură Civilă desemnează ca și mandatar convențional în prezenta cauză pe B. C. care depune la dosar copie certificat de naștere și adeverință de studii.

Tribunalul pune în discuție competența instanței.

Reclamanta prin mandatar convențional consideră că Tribunalul București este competent în soluționarea cauzei.

Pârâta A. S. SI SERVICIILOR MEDICALE BUCURESTI prin consilier juridic consideră că Tribunalul București este competent în soluționarea cauzei.

Tribunalul, verificând competența în temeiul prevederilor art. 131 Noul Cod de procedură civilă, apreciază că, raportat la art. 261 Codul Muncii, instanța este competentă general, teritorial și material să soluționeze prezenta cauză.

Instanța, în baza art. 238 Noul cod de procedură civilă, acordă cuvântul asupra estimării duratei necesare pentru cercetarea procesului.

Reclamanta prin mandatar convențional lasă la aprecierea instanței estimarea duratei necesare pentru cercetarea procesului.

Pârâta A. S. SI SERVICIILOR MEDICALE BUCURESTI prin consilier juridic lasă la aprecierea instanței estimarea duratei necesare pentru cercetarea procesului.

Instanța, având în vedere Hotărârea Colegiului de Conducere nr. 5/15.02.2013 prin care s-a stabilit obligația instanței de a se raporta la statisticile existente la nivelul Tribunalului pe anul 2012, față de obiectul acțiunii, stabilește durata estimativă necesară pentru cercetarea procesului la 11 luni.

Instanța pune în discuția părților unirea cu fondul cauzei a excepțiilor lipsei calității procesual pasive a Ministerului Sănătății și a excepției lipsei de obiect.

Părțile prezente arată că nu se opun unirii cu fondul cauzei a celor două excepții.

Deliberând, instanța dispune unirea cu fondul cauzei a excepției lipsei calității procesual pasive a Ministerului Sănătății și a excepției lipsei de obiect, apreciind că pentru soluționarea acestora se impune administrarea de probe.

Nemaifiind alte cereri de formulat sau excepții de invocat, instanța acordă cuvântul pe probe.

Reclamanta prin mandatar convențional solicită încuviințarea probei cu înscrisuri.

Pârâta A. S. SI SERVICIILOR MEDICALE BUCURESTI prin consilier solicită încuviințarea probei cu înscrisuri.

Deliberând, în temeiul art. 254 și 258 Noul cod de procedură civilă, instanța va încuviința părților proba cu înscrisuri apreciind-o a fi pertinentă, concludentă și utilă soluționării cauzei, și nemaifiind probe de administrat acordă cuvântul pe fond.

Reclamanta prin mandatar convențional solicită aplicarea OG nr. 23/2014 care prevede la art. 22 alin1, faptul că asistenții medicali generaliști pensionați în perioada 24 aprilie -15 mai 2014 care formulează cerere pentru desfășurarea activității în sistemul public de sănătate sunt exceptați de la aplicarea prevederilor art. 30 alin.1 Codul Muncii. Deși pârâta a susținut că reclamanta nu se încadrează, la dosar a fost depusă decizia de pensionare precum și dovada de primire în perioada menționată.

Pârâta A. S. SI SERVICIILOR MEDICALE BUCURESTI prin consilier solicită admiterea excepției lipsei de obiect precizând că reclamanta a fost reintegrată pe același post de asistent medical principal cabinete școlare cu contract individual de muncă pe perioadă determinată așa cum prevede legea.

În ceea ce privește excepția lipsei calității procesual pasive a Ministerului Sănătății, pârâta A. S. SI SERVICIILOR MEDICALE BUCURESTI prin consilier lasă la aprecierea instanței.

Pe fond, pârâta A. S. SI SERVICIILOR MEDICALE BUCURESTI prin consilier solicită respingerea acțiunii ca neîntemeiată, precizând că reclamanta nu se regăsește în situația expres prevăzută de dispozițiile ordinului de ministru.

Instanța reține cauza în pronunțare.

TRIBUNALUL

Având nevoie de timp pentru a delibera, în temeiul dispozițiilor art. 396 din Codul de procedură civilă, va amâna pronunțarea pentru data de 22.12.2015.

DISPUNE

Amână pronunțarea la data de 22.12.2015.

Pronuntata in sedinta publica, astazi, 15.12.2015.

Președinte Asistent Judiciar Asistent Judiciar Grefier

Dosar nr._

ROMANIA

TRIBUNALUL BUCURESTI – SECTIA A VIII-A

CONFLICTE DE munca SI ASIGURARI SOCIALE

SENTINTA CIVILA NR_

SEDINTA PUBLICA DIN DATA DE: 22.12.2015

TRIBUNALUL CONSTITUIT DIN:

PREȘEDINTE: E. T. I.

ASISTENT JUDICIAR: A. R.

ASISTENT JUDICIAR: C. E. N.

GREFIER: G. G.

Dezbaterile au avut loc în ședința publică din data de 15.12.2015, fiind consemnate în încheierea de ședință de la acea dată, când, având nevoie de timp pentru a delibera, instanța a amânat pronunțarea pentru data de 22.12.2015, când,

TRIBUNALUL

Prin cererea înregistrată pe rolul Tribunalul București Secția a VIII-a Conflicte de Muncă și Asigurări Sociale sub nr._ reclamanta C. G., a chemat în judecată pe pârâtele Administrația S. si Serviciilor Medicale București, și M. Sănătății, solicitând instanței ca prin hotărârea ce o va pronunța să se dispună anularea Deciziei nr. 237/29.05.2015, comunicata in data de 30.06.2015 si prelungirea Contractul de munca nr. 146/31.05.2013, cu încă 1 an, respectiv pana la 31.05.2016, de către A.S.S.M.B., in conformitate cu prevederile art. 1 din Anexa 1 al Ordinului de Ministru nr. 63 din 22.01.2015, publicat in Monitorul Oficial nr. 74/28.01.2015.

În motivare arată următoarele:

Decizia Administrația S. si Serviciilor Medicale București, și M. Sănătății (A.S.S.M.B) nr. 237/29.05.2015, comunicata in data de 30.06.2015, cu privire la încetarea Contractului de Munca nr. 146/31.05.2013, a fost întocmită eronat, in baza art. 56 lit.(c) din Legea nr. 53/2003, si nu in baza art. 56 alin. 1 lit.(i), care prevede situatia reala de incetare a contractului de munca la epuizarea duratei contractuale. Decizia nr. 237 nu a fost comunicata in termenul legal de 5 zile, conf. art. 56 alin.2, fiind comunicata in data de 30.06.2015.

Analizând documentele de angajare a constatat ca perioada nedeterminata, prevăzută in Contractul individual de munca nr 146/31.05.2013, in determinata pe o perioada de un an a fost facuta prin Actul adițional nr. 1/01.06.2014 care modifica Contractul de munca nr. 147 si nu 146 asa cum il are reclamanta.

A indeplinit funcția de asistent medical principal in cadrul Administrației S. si Serviciilor Medicale București - Cabinete școlare sector 4, cu punct de lucru Școala gimnaziala nr. 308 -Grădiniță nr. 28 N. sector 4, in baza contractului de munca nr. 146/31.05.2013.

In data de 07.05.2015 a adresat angajatorului o cerere de continuarea activitatii pentru un an, in același post, in conformitate cu prevederile art. 1 din Anexa 1 al Ordinului de Ministru nr. 63 din 22.01.2015, publicat in Monitorul Oficial nr. 74/28.01.2015.

A subliniat că baza legala de angajare este O.U.G. nr. 23/2014, de modificare a O.U.G. nr. 144/2008, si Metodologia de ocupare a posturilor prin Ordinului de Ministru nr. 63 din 22.01.2015, publicat in Monitorul Oficial nr. 74/28.01.2015.

Prin răspunsul nr. 2558 din 26.05.2015, A.S.S.M.B. a respins cererea sa considerând ca nu indeplinește cerințele pentru a-i fi prelungit Contractul de Munca nr. 146/31.05.2013, cu încă 1 an, respectiv pana la 31.05.2016.

Considerând răspunsul mentionat ca fiind incorect a revenit cu solicitarea concomitent cu sesizarea Ministerului S., care putea indruma A.S.S.M.B. in aplicarea legislației in vigoare, prezentata mai sus, însă până la data de 30.06.2015 M. S. nu i-a răspuns.

A precizat că prin răspunsul A.S.S.M.B. cu nr. 2713, aceasta își menține punctul de vedere susținând ca nu se pot incadra in Ordinul de Ministru nr. 63 din 22.01.2015.

In opinia reclamantei, analiza situatiei sale, de către A.S.S.M.B., a fost facuta cu rea- credinta fara nici o justificare rezonabila si fara a aștepta un punct de vedere al Ministerului S.. Motivarea A.S.S.M.B. era în sensul ca a fost pensionata prin Decizia nr._/10.04.2014, refuzând sa costate ca luarea la cunostinta, comunicarea acesteia, a fost facuta la data 13.05.2014, conform art. 22 alin 5.2, din O.U.G. 23/2014. Conform Legii nr. 140/2014, pentru aprobarea O.U.G. nr. 23/2014, este specificata procedura de angajare a asistentelor medicale.

Având in vedere cele prezentate solicită obligarea A.S.S.M.B. sa-i prelungească Contractul individual de munca nr. 146/31.05.2013, retroactiv, de la 01.06.2015 pana la 31.05.2016, cu recalcularea tuturor drepturilor bănești care nu i-au fost calculate din cauza angajatorului.

Totodata solicită Ministerului S. adoptarea unor masuri, reale, pentru susținerea asistenților medicali care intalnesc interpretări eronate a legislației specifice cu diverși angajatori.

În susținere a anexat înscrisuri (filele12-38).

Pârâta Administrația S. și Serviciilor Medicale București (ASSMB), în temeiul dispozițiilor art.205-208 din Codul de Procedură Civilă, a formulat întâmpinare prin care solicită să se dispună următoarele:

Pe cale de excepție, respingerea acțiunii ca fiind rămasă fără obiect având în vedere faptul că reclamanta a fost reîncadrată la Administrația S. și Serviciilor Medicale București pe același post de asistent medical principal - cabinete școlare,

Referitor la respingerea acțiunii ca fiind rămasă fără obiect a învederat instanței faptul că reclamanta a fost reintegrată la pârâta pe același post de asistent medical principal - cabinete școlare, fiind încheiat contractul individual de muncă nr.857/31.07.2015 cu durată determinată, respectiv până la data de 09.06.2016 când reclamanta împlinește vârsta de 65 de ani, și conform disp. art. 22 alin. 4 și 6 din OUG nr.144/2008, aceasta nu mai poate exercita profesia de asistent medical în sistemul public.

Pe fondul cauzei a solicitat respingerea acțiunii ca neîntemeiată întrucât, reclamanta este salariata instituției pârâte ocupând postul de asistent medical principal, începând cu 01.06.2013, inițial având contractul individual de muncă pe perioadă nedeterminată nr.146/31.05.2013, încheiat în urma preluării personalului medical al rețelei școlare de la Spitalul Clinic de Copii Dr. V. G., și până la data de 01.06.2014 - când a intervenit pensionarea reclamantei, aceasta depunând la sediul pârâtei Decizia de pensionare pentru limită de vârstă nr._/10.04.2014.

În perioada 01.06._15 reclamanta a avut încheiat cu ASSMB contract de muncă pe perioadă determinată (cu durata de 1 an) prin cumulul pensiei cu salariul, fiind emisă în acest sens Decizia nr.271/26.05.2014.

La data de 07.05.2015, reclamanta a depus la sediul ASSMB cererea nr.Rsc.2302/07.05.2015 prin care a solicitat prelungirea contractului individual de muncă pe durată determinată, până la împlinirea vârstei de 65 de ani, întemeindu-se pe dispozițiile Ordinului M.S.nr.63/2015 privind aprobarea Metodologiei de ocupare a posturilor de către asistenții medicali generaliști, moașele și asistenții medicali pensionați în perioada 24 aprilie-15 mai 2014. care formulează cerere pentru desfășurarea activității în sistemul public de sănătate.

Prin adresa nr.2558/26.05.2015 s-a răspuns solicitării acesteia comunicându-i-se faptul că raporturile de muncă pe perioadă determinată încetează de drept la data expirării perioadei, și întrucât aceasta nu se regăsește în situația prevăzută de Ordinul MS nr.63/2015 deoarece nu a fost pensionată în perioada 24 aprilie-15 mai 2014, va putea continua activitatea în cadrul instituției pârâte în urma promovării unui concurs sau examen pentru un post de asistent medical în conformitate cu dispozițiile art.30 alin. l din Codul Muncii.

În data de 28.05.2015 reclamanta revine cu o altă solicitare în acest sens, respectiv solicitarea nr.2641/28.05.2015, răspunzându-i-se în detaliu prin adresa nr.2713/02.06.2015.

În atare situație și ținând cont de faptul că reclamanta nu se regăsește în situația limitativ prevăzută de Ordinul MS nr.63/2015, și nici în cea prevăzută de dispozițiile art. 221 alin.(l) din OUG nr.144/2008, respectiv aceasta a fost pensionată prin Decizia de pensionare pentru limită de vârstă nr._/10.04.2014 prin care s-au stabilit drepturile de pensie începând cu data de 28.01.2014. iar actele normative invocate se referă la dreptul asistenților pensionați în perioada 24 aprilie-15 mai 2014, contractul individual de muncă pe perioadă determinată al reclamantei a încetat de drept, fiind emisă Decizia nr.237/29.05.2015.

A arătat că potrivit dispozițiilor art. 221 din OUG nr.144/2008 privind exercitarea profesiei de asistent medical generalist, a profesiei de moașă și a profesiei de asistent medical, precum și organizarea și funcționarea Ordinului Asistenților Medicali Generaliști, Moașelor și Asistenților Medicali din România, dispoziție pusă în aplicare de Ordinul MS nr.63/2015:

“(1) Asistenții medicali generaliști, moașele și asistenții medicali pensionați în perioada 24 aprilie -15 mai 2014 care formulează cerere pentru desfășurarea activității în sistemul public de sănătate sunt exceptați de la aplicarea prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 53/2003 - Codul muncii, republicată, cu modificările și completările ulterioare.

(2) Pentru situațiile prevăzute la alin. (1), contractul individual de muncă pe durată determinată se încheie până la împlinirea vârstei de 65 de ani de către asistenții medicali generaliști, moașe și asistenții medicali.

(3) Cumulul pensiei cu salariul pentru situațiile prevăzute la alin. (1) se realizează în condițiile legii.

(4) Metodologia de ocupare a posturilor se aprobă prin ordin al ministrului sănătății."

Potrivit pârâtei, în mod eronat reclamanta și-a întemeiat cererea pe prevederile Ordinului MS nr.63/2015, pentru a fi angajată fără concurs, de vreme ce aceasta nu se regăsește în situația expres și limitativ prevăzută de dispozițiile acestui act normativ, respectiv nu a fost pensionată în perioada 24 aprilie-15 mai 2014.

A subliniat că reclamanta a fost pensionată prin Decizia de pensionare pentru limită de vârstă nr._/10.04.2014 în urma depunerii dosarului nr._/28.01.2014, prin care s-au stabilit drepturile de pensie începând cu data depunerii dosarului, respectiv începând cu 28.01.2014.

De asemenea, a învederat faptul că în perioada 25-27.05.2015 la sediul instituției pârâte Inspectoratul Teritorial de Muncă al Municipiului București a efectuat un control având ca obiectiv tocmai „modul de încadrare în unitate a personalului și verificarea dosarelor de personal" fiind verificat inclusiv dosarul reclamantei C. G..

In urma acestui control inspectorii ITM au emis Procesul - verbal . nr._ prin care s-a constatat faptul că încadrările sunt corect făcute în urma concursurilor organizate, că dosarele de personal includ documentele necesare, salariile fiind stabilite conform legislației în vigoare, motiv pentru care nu s-a aplicat nici o sancțiune și nu s-au dispus măsuri.

Totodată a arătat faptul că reclamanta C. G. a susținut și promovat examenul organizat de subscrisa ASSMB in data de 14.07.2015, fiind încadrată la instituția pârâtă în data de 03.08.2015 în aceeași funcție de asistent medical în rețeaua școlară cu contract individual de muncă pe perioadă determinată prin cumul cu pensia, până la data de 09.06.2016 când reclamanta împlinește vârsta de 65 de ani și potrivit dispozițiile art.22 alin (4)și (6) din OUG nr.144/2008, nu mai poate exercita profesia de asistent medical în sistemul public.

În concluzie, pentru toate aceste considerente a solicitat să se admită excepția așa cum a fost formulată, iar pe fond să se respingă acțiunea ca netemeinică raportat la faptul că Decizia nr.237/29.05.2015 a fost emisă în urma încetării de drept a contractului de muncă, iar reclamanta nu se regăsește în situația expres și limitativ prevăzută de Ordinul MS nr.63/2015 și art. 221 din OUG nr.144/2008.

În drept au fost invocate dispozițiile Codului de Procedură Civilă - art.205 -208, Codul Muncii, art.221 din OUG nr.144/2008, Ordinul MS nr.63/2015.

În dovedire a solicitat proba cu înscrisuri.

În conformitate cu dispozițiile art.223, alin.3, Cod de Procedură Civilă a solicitat judecarea cauzei și în lipsă.

Pârâtul M. Sănătății, instituție publică, a formulat întâmpinare în temeiul art. 205 noul Cod de Procedura Civila, prin care a solicitat admiterea excepției lipsei calității procesual pasive a Ministerului Sănătății, iar pe fondul cauzei respingerea ca neîntemeiată a cererii de chemare în judecată formulată de reclamantă.

În ceea ce privește excepția lipsei calității procesuale pasive a Ministerului Sănătății față de cererea de chemare în judecată a dezvoltat următoarele considerente:

In conformitate cu prevederile art. 11 din Legea nr. 95/2006 - privind reforma în domeniul sănătății, modificată și completată, M. Sănătății „este organ de specialitate al administrației publice centrale, cu personalitate juridică, în subordinea Guvernului, cu sediul în municipiul București, .. 1- 3, sectorul 1”.

Calitatea procesuală presupune existența unei identități între persoana reclamantului și persoana care este titular al dreptului în raportul juridic dedus judecății (calitate procesuală pasivă).

Legitimitatea procesuală nu se raportează cu necesitate la raportul juridic dedus judecății ci la dreptul de a reclama în justiție și la obligarea de a răspunde față de pretențiile formulate prin cererea de chemare în judecată.

Potrivit acestuia, calitatea cerută pentru a putea exercita acțiunea în justiție trebuie să corespundă cu calitatea de titular al dreptului ce se discută deoarece acțiunea are ca obiect protecția dreptului subiectiv.

A învederat instanței că art. 10 din Legea nr. 53/2003 - Codul muncii,republicat si cu modificările și completările ulterioare, prevede: „Contractul individual de muncă este contractul în temeiul căruia o persoană fizică, denumită salariat, se obligă să presteze munca pentru și sub autoritatea unui angajator, persoană fizică sau juridică, în schimbul unei remunerații denumite salariu.”

Astfel ca, elementele esențiale ale contractului individual de muncă sunt: prestarea muncii, salariul și subordonarea salariatului față de angajator.

Contractul individual de muncă este un contract bilateral și sinalagmatic, întrucât dă naștere la obligații reciproce și interdependente, fiecare obligație fiind cauza juridică a obligației reciproce.

Contractul individual de munca este un contract bilateral, întrucât generează obligații in sarcina ambelor parti, obligații care sunt așadar reciproce, dar si interdependente in sensul ca angajatul obligat sa presteze activitate pentru angajator si angajatorul sa-i plateasca salariul pentru activitatea depusa.Contractul individual de muncă este un act juridic guvernat de principiul libertății de voință. Este un act juridic bilateral, fiind susceptibil a fi încheiat numai între două părți: angajatorul si angajatul. Definiția legală a contractului individual de muncă nu ține seama de faptul că angajatorul este de regulă o persoană juridică și doar prin excepție o persoană fizică. Ambele parti ale contractului individual de munca, adica, atat salariatul, cat si angajatorul, isi asuma obligații de a face, adica de a presta munca, respectiv de a plați salariul.

A arătat că persoana juridica, in calitate de angajator, in prezenta cauza, este Administrația S. si Serviciilor Medicale București (A.S.S.M.B.), care a încheiat un contract individual de munca cu reclamanta, contract care a dat naștere atât la drepturi cat si la obligații din partea ambelor părți contractuale.

În opinia acestei pârâte, din starea de fapt si din prevederile art. 10 din Legea nr. 53/2003 - Codul muncii, republicat si cu modificările și completările ulterioare rezultă că între reclamanta si M. Sănătătii nu există raporturi juridice de muncă, în concluzie, M. Sănătătii are calitate procesual pasivă în prezenta cauză. Reclamanta, având calitatea de salariata in raportul de munca supus justiției, a prestat activitate specifică in perioada menționata in cererea de chemare in judecata, pentru si sub autoritatea Administrației S. si Serviciilor Medicale București (A.S.S.M.B.), in schimbul unui salariu, fapt pentru care apreciază ca " M. Sănătății nu poate fi răspunzător pentru raportul de munca existent intre Administrația S. si Serviciilor Medicale București (A.S.S.M.B.), (in calitate de angajator) si reclamanta Catili G. (in calitate de angajata).

Pe de alta parte, Administrația S. si Serviciilor Medicale București (A.S.S.M.B.), in calitate de angajator in prezenta cauza, este „o structură nouă, creată sub autoritatea Consiliului General al Municipiului București, cu scopul principal de a administra, descentralizat, structurile medicale cu paturi din oraș”.

Potrivit prevederilor art. 16 din Ordonanță de urgență nr. 162 din 12 noiembrie 2008 - privind transferul ansamblului de atribuții și competențe exercitate de M. Sănătății Publice către autoritățile administrației publice locale, „Se transferă către autoritățile administrației publice locale și către Primăria Municipiului București managementul asistenței medicale acordate în unele unități sanitare cu paturi” din anumite categorii de centre si spitale, transfer care a fost aprobat prin Hotărârea nr. 529 din 2 iunie 2010 - pentru aprobarea menținerii managementului asistenței medicale la autoritățile administrației publice locale (...).

Prin transferul acestor atribuții la nivel local s-a urmărit responsabilizarea autorităților locale în singurul serviciu public în administrarea căruia aceste autorități nu sunt implicate și de care beneficiază cetățenii în cadrul comunităților locale.

A apreciat având in vedere cele prezentate rezulta in mod cert ca M. Sănătătii nu este responsabil pentru raportul de munca supus discuției cu atat mai mult cu cat Administrația S. si Serviciilor Medicale București este sub autoritatea Consiliului General al Municipiului București.

A concluzionat că Ministerului Sănătății, nu-i poate fi atrasă raspunderea pentru faptele ilicite si prejudiciabile, daca acestea exista, ale unitătilor aflate în subordinea Consiliului General al Municipiului București, solicitând a se constata, ca în motivarea acțiunii reclamanta a precizat că a fost salariata a Administrației S. si Serviciilor Medicale București (A.S.S.M.B.).

Pe fondul cauzei a solicitat în principal respingerea cererii de chemare în judecată a Ministerului Sănătătii, in calitate de parat, ca inadmisibilă și în subsidiar ca neîntemeiată a acesteia.

A subliniat că potrivit prevederilor art. 56 alin. (1) lit. c) din Legea nr. 53/2003 - Codul muncii,republicat si cu modificările și completările ulterioare contractul individual de munca încetează de drept la data îndeplinirii cumulative a condițiilor de vârsta standard si a stagiului minim de cotizare pentru pensionare. In aceasta situație, potrivit alin. (2) al aceluiași articol, constatarea cazului de încetare de drept a contractului individual de munca se face in termen de 5 zile lucrătoare de la intervenirea acestuia, in scris, prin decizie a angajatorului, si se comunica persoanelor aflate in situațiile respective in termen de 5 zile lucrătoare.

Ulterior acestui moment, in funcție de specificul activității unității in care isi desfășoară salariatul in cauza activitatea, angajatorul are posibilitatea sa angajeze conform prevederilor art. 118 din Legea 263/2010 in temeiul unui nou contract individual de munca aceeași persoana, avand la momentul respectiv calitatea de pensionar pentru limita de varsta, cu respectarea prevederilor legale.

În considerarea tuturor aspectelor mai sus prezentate,a solicitat respingerea în principal ca inadmisibilă și în subsidiar ca neîntemeiată a cererii de chemare în judecată a Ministerului S. formulată de reclamanta din următoarele considerente:

Ministerului Sanătatii nefiind parte la semnarea contractului individual de munca, contract semnat intre salariata C. G. si angajatorul Administrația S. si Serviciilor Medicale București (A.S.S.M.B.) nu putea decide asupra încetării sau asupra continuării contractului individual de munca in care nu a fost parte.

Ministerului S. nu poate obliga paratului A.S.S.M.B. asupra prelungirii contractului individual de munca inregistrat sub nr. 146/31.05.2013, cu inca un an, respectiv pana la data de 31.05.2016 deoarece nu a fost parte in contract si cu atat mai mult cu cat Administrația S. si Serviciilor Medicale București se afla în subordinea Consiliului General al Municipiului București.

In drept, au fost invocate prevederile din Legea nr. 95/2006 - privind reforma în domeniul sănătății, modificată și completată, art. 10 din Legea nr. 53/2003 Codul muncii, republicat si cu modificările și completările ulterioare, Codul civil, Codul de procedura civila toate dispozițiile invocate in prezenta si orice alt act normativ incident în prezenta cauză.

Reclamanta C. G., a depus la dosarul cauzei răspuns la întâmpinări prin care a arătat următoarele:

A.S.S.M.B. solicita respingerea acțiunii ca fiind ramasa fara obiect prin reîncadrarea sa in același post de asistent medical principal fara sa menționeze faptul ca reîncadrarea a fost facuta in baza unui nou contract de munca, in baza promovării examenului pentru ocuparea postului, la alta unitate, si cu un salariu diminuat cu 473 lei brut lunar, suma ce reiese ca diferența de plata a drepturilor salariale, din documentele pentru perioada aprilie 2015( in baza C.I.M. nr. 226/17.05.2013), respectiv perioada august 2015( in baza C.I.M. nr. 372/31.07.2015).

Încetarea, la data de 31.05.2015 a C.I.M. 226/17.05.2013, a condus la o perioada de inactivitate si neplata a drepturilor salariale, in valoare de 2288 lei brut/luna (1589 Iei net/luna) pentru perioada 01.06-31.07.2015, in aceasta perioada fiind obligata sa participe si sa promoveze examenul pentru ocuparea postului de asistent medical principal in cadrul A.S.S.M.B.

A.S.S.M.B. prezintă faptul ca a fost pensionata prin Decizia nr._/10.04.2014, refuzând sa constate ca luarea la cunostinta, comunicarea acesteia, a fost facuta la data 13.05.2014, conform art. 22 alin 5.2, din O.U.G. 23/2014. Mai mult A.S.S.M.B. a inteles sa interpreteze legislația din domeniu in mod unilateral, fara a tine cont de punctul de vedere al Ministerului S., dovedind o imunitate absoluta fata de autoritatea guvernamentala.

In ceea ce privește competenta sa profesionala, consideră ca aceasta este dovedita prin practicarea acestei profesii neîntrerupt din data de 01.08.1969.

A învederat că M. S. considera ca nu are nici o responsabilitate in aceasta situatie, nefiind parte la semnarea Contractului Individual de Munca încheiat de reclamanta cu A.S.S.M.B.

A invocat art. 2 lit. a), d) si f) din Hotararea privind organizarea si funcționarea Ministerului S., care stabilește acestuia următoarele atribuții principale:

a) elaborează politici, strategii și programe de acțiune în domeniul sănătății populației, în acord cu Programul de guvernare, coordonează și controlează implementarea politicilor, strategiilor și programelor din domeniul sănătății populației, la nivel național, regional și local;

d) reglementează modul de organizare și funcționare a sistemului de sănătate;

f) asigură, în colaborare cu instituțiile administrației publice centrale și locale, resursele umane, materiale și financiare necesare funcționării sistemului public de sănătate;

În raport de aceste prevederi a solicitat Ministerului Sănătății sa prezinte modul in care a gestionat solicitarea reclamantei de sprijin in aplicarea reglementarilor legale in raport atat cu A.S.S.M.B. cat si cu Hotararea privind organizarea si funcționarea Ministerului S..

Având in vedere cele prezentate, a învederat că își menține solicitarea de a obliga A.S.S.M.B. sa-i prelungească Contractul individual de munca nr. 146/31.05.2013, retroactiv, de la 01.06.2015 pana la 31.05.2016, cu recalcularea tuturor drepturilor bănești care nu i-au fost calculate din cauza angajatorului, respectiv:

Drepturi salariale pentru:

-luna iunie 2015 = 1.589,00 lei net;

-luna iulie 2015 = 1.589,00 lei net;

-diferența C.I.M. nr.226/17.05.2013 si C.I.M. 372/31.07.2015 = 321,00 lei* 10 luni =3.210,00 lei;

Total drepturi salariale = 6.3881ei net (1.589,00+1.589,00+3.210,00 ).

A fost încuviințată și administrată proba cu înscrisuri.

Analizând actele și lucrările dosarului reține următoarele:

Reclamanta a încheiat contractul individual de muncă nr. 146/31.05.2013, modificat prin actul adițional nr. 1/01.06.2014 cu Administrația S. si Serviciilor Medicale București părțile dobândind în virtutea acestui contract calitatea de salariat, respectiv angajator. În prezenta cauză, reclamanta a solicitat anularea deciziei de încetare a raporturilor de muncă nr. 237/29.05.2015 și continuarea raporturilor de muncă, pe o perioadă de 1 an, până la data de 31.05.2016.

Instanța are în vedere faptul că a fost investită cu soluționarea unui conflict de muncă astfel cum acesta a fost reglementat de disp. art. 266 din Codul muncii, privind încetarea raporturilor individuale de muncă.

Potrivit Codului Muncii (art.267), părți în conflictele de muncă pot fi salariații și angajatorii. Ori, în speța de față, M. Sănătății nu are și nu a avut calitatea de angajator, astfel că interesul reclamantei nu se poate realiza față de acesta. Mai mult de atât pârâta Administrația S. si Serviciilor Medicale București Administrația S. si Serviciilor Medicale București (A.S.S.M.B.) este „o structură nouă, creată sub autoritatea Consiliului General al Municipiului București, cu scopul principal de a administra, descentralizat, structurile medicale cu paturi din oraș”.

Astfel, potrivit prevederilor art. 16 din Ordonanță de urgență nr. 162 din 12 noiembrie 2008 - privind transferul ansamblului de atribuții și competențe exercitate de M. Sănătății Publice către autoritățile administrației publice locale, „Se transferă către autoritățile administrației publice locale și către Primăria Municipiului București managementul asistenței medicale acordate în unele unități sanitare cu paturi” din anumite categorii de centre si spitale, transfer care a fost aprobat prin Hotărârea nr. 529 din 2 iunie 2010 - pentru aprobarea menținerii managementului asistenței medicale la autoritățile administrației publice locale.

Reține instanța lipsa calității procesual pasive a Ministerului Sănătății și în raport de solicitarea reclamantei în sensul de a dispune adoptarea unor masuri, reale, pentru susținerea asistenților medicali care întâlnesc interpretări eronate a legislației specifice cu diverși angajatori, având în vedere faptul că acest aspect antamează fie atribuțiuni specifice legislativului, fie chiar sfera de înfăptuire a justiției, care se circumscrie prevederilor art.266 Codul Muncii, sens în care instanțele de judecată în exercitarea funcțiilor și atribuțiunilor realizează interpretarea și aplicarea legislației specifice la conflictele individuale de muncă intervenite între salariat și angajator.

Prin admiterea excepției lipsei calității procesuale pasive invocate de pârâtul M. Sănătății, instanța va respinge acțiunea ca fiind formulată împotriva unei persoane fără calitate procesuală pasivă.

Reclamanta este salariata instituției pârâte ocupând postul de asistent medical principal, începând cu 01.06.2013, în baza contractului individual de muncă pe perioadă nedeterminată nr.146/31.05.2013. Prin actul adițional nr.1/01.06.2014, părțile au modificat perioada contractuală, ca fiind determinată pe o durată cuprinsă între data de 01.06._15 (filele 18-22).

Prin decizia nr._/10.04.2014, s-a admis cererea reclamantei de acordarea a pensiei pentru limită de vârstă, acesta dobândind calitatea de pensionară începând cu data de 28.01.2014, când au fost stabilite drepturile corespunzătoare (fila 16).

La data de 07.05.2015, reclamanta a depus la sediul ASSMB cererea nr.RSC.2302/07.05.2015 prin care a solicitat prelungirea contractului individual de muncă pe durată determinată, până la împlinirea vârstei de 65 de ani, întemeindu-se pe dispozițiile Ordinului M.S.nr.63/2015 privind aprobarea Metodologiei de ocupare a posturilor de către asistenții medicali generaliști, moașele și asistenții medicali pensionați în perioada 24 aprilie-15 mai 2014. care formulează cerere pentru desfășurarea activității în sistemul public de sănătate (fila 31-32).

La data de 28.05.2015 reclamanta a revenit cu o nouă solicitare în acest sens, respectiv solicitarea nr.2641/28.05.2015, răspunzându-i-se prin adresa nr.2713/02.06.2015 (filele 25-29).

La data de 29.05.2015, pârâta Administrația S. și Serviciilor Medicale București a emis decizia nr.237, prin care a constatat faptul că raportul de muncă încheiat cu reclamanta urmează a înceta începând cu data de 01.06.2015 (fila 13).

La data de 31.07.2015, între reclamantă și pârâta Administrația S. și Serviciilor Medicale București s-a încheiat un nou contract de muncă pe o perioadă determinată (03.08._16), în baza a deciziei nr.372/31.07.2015 emisă de Directorul General al acestei pârâte (file 49-52).

Referitor la acest ultim aspect, instanța apreciază excepția lipsei de obiect invocată de pârâtă ca fiind neîntemeiată întrucât noul contract de muncă încheiat între părți nu a intervenit ca o consecință a înlăturării de la aplicare, de către angajator, a deciziei nr.237/29.05.2015, ci reprezintă un raport individual de muncă distinct, independent, care nu a făcut inaplicabile măsurile dispuse prin decizia contestată în prezenta cauză. Astfel, inițierea și derularea raporturilor de muncă dintre părți în baza contract de muncă pe o perioadă determinată (03.08._16), în baza a deciziei nr.372/31.07.2015 emisă de Directorul General al Administrației S. și Serviciilor Medicale București, s-a realizat în baza promovării de către reclamantă a unui examen pentru ocuparea postului, data începerii raporturilor de muncă este ulterioară aceleia de 01.06.2015, iar drepturile salariale ulterior stabilite au un cuantum inferior acelora emiterii deciziei nr.237/29.05.2015.

Având în vedere aceste considerente, instanța va respinge ca neîntemeiată excepția lipsei de obiect invocată de pârâta Administrația S. și Serviciilor Medicale București.

Pe fondul cauzei se reține că reclamanta nu se află în situația limitativ prevăzută de Ordinul MS nr.63/2015, și nici în cea prevăzută de dispozițiile art. 221 din Legea 95/2006, astfel cum a fost modificată prin OUG nr.23/2014, respectiv OUG nr.144/2008, întrucât aceasta a fost pensionată prin decizia de pensionare pentru limită de vârstă nr._/10.04.2014 prin care s-au stabilit drepturile de pensie începând cu data de 28.01.2014, iar actele normative anterior menționate se referă la dreptul asistenților pensionați în perioada 24 aprilie-15 mai 2014.

Potrivit dispozițiilor art. 221 din Legea 95/2006, astfel cum a fost modificată prin OUG nr.23/2014

“ Asistenții medicali generaliști, moașele și asistenții medicali pensionați în perioada 24 aprilie-15 mai 2014 care formulează cerere pentru desfășurarea activității în sistemul public de sănătate sunt exceptați de la aplicarea prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 53/2003 - Codul muncii, republicată, cu modificările și completările ulterioare. Pentru situațiile prevăzute la alin. (1), contractul individual de muncă pe durată determinată se încheie până la împlinirea vârstei de 65 de ani de către asistenții medicali generaliști, moașe și asistenții medicali.

Dispozițiile art.22 indice 1 din OUG nr.144/2008 prevăd aceleași condiții referitoare la perioada de pensionare și anume 24 aprilie -15 mai 2014.

La momentul emiterii deciziei nr.237/29.05.2015, situația juridică a reclamantei nu se încadra în prevederile OUG nr.23/2014 și Ordinului MS nr.63/2015, pentru a fi angajată fără concurs, întrucât nu se afla în situația expres și limitativ prevăzută de dispozițiile acestui act normativ, respectiv nu a fost pensionată în perioada 24 aprilie-15 mai 2014.

Instanța apreciază, de asemenea, că susținerile reclamantei referitoare la data de la care pârâta a luat cunoștință de decizia de pensionare sunt irelevante, întrucât prevederile legale anterior menționate și citate, nu fac nici o astfel de distincție având ca și criteriu de aplicare, data pensionării și nu momentul indicat de parte. Dispozițiile art.22 alin.5 indice 2 din OUG nr.23/2014 se referă la situațiile de excepție în care are încetarea raporturilor de muncă are loc în alte condiții decât acelea reglementate de art.56 alin. (1) lit. c) din Legea nr. 53/2003. Chiar aplicând criteriile legale anterior menționate se reține că reclamanta a notificat pârâtei la data 14.05.2014, faptul că este beneficiara unei pensii pentru limită de vârstă (fila 56), sens în care încetarea raporturilor de muncă începând cu 01.06.2015, apare ca fiind în concordanță cu prevederile legale anterior menționate.

Având în vedere aceste considerente, instanța va respinge cererea de chemare în judecată ca neîntemeiată.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

HOTĂRĂȘTE

Admite excepția lipsei calității procesual pasive a Ministerului Sănătății, cu sediul în sector 1, București, .. 1/3, și în consecință respinge acțiunea exercitată în contradictoriu cu acesta ca fiind formulată împotriva unei persoane fără calittate procesuală pasivă.

Respinge ca neîntemeiată excepția lipsei de obiect invocată de pârât.

Respinge actiunea privind pe reclamanta C. G., CNP_, cu domiciliul în sector 4, București, SECUILOR, nr. 11, ., ., în contradictoriu cu pârâta A. S. SI SERVICIILOR MEDICALE BUCURESTI, cu sediul în sector 4, București, .. 3, ca neintemeiata.

Cu apel in 10 zile de la comunicare, care se depune la Tribunalul Bucuresti Sectia a VIII-a.

Pronuntata in sedinta publica, astazi, 22.12.2015.

P.,

E. T. I.

ASISTENT JUDICIAR, ASISTENT JUDICIAR,

A. R. C. E. N.

GREFIER,

G. G.

Dact/Red/IET/5ex/22.02.2016

← Solicitare drepturi bănești / salariale. Încheierea nr....		Solicitare drepturi bănești / salariale. Sentința nr.... →

Despăgubire. Încheierea nr. 15/2015. Tribunalul BUCUREŞTI

Vezi și alte spețe de la aceeași instanță

Comentarii despre Despăgubire. Încheierea nr. 15/2015. Tribunalul BUCUREŞTI