Solicitare drepturi bănești / salariale. Încheierea nr. 12/2015. Tribunalul BUCUREŞTI
| Comentarii |
|
Încheierea nr. 12/2015 pronunțată de Tribunalul BUCUREŞTI la data de 19-11-2015 în dosarul nr. 11775/2015
Dosar nr._
ROMÂNIA
TRIBUNALUL BUCUREȘTI
SECȚIA A-VIII-A CONFLICTE DE MUNCĂ ȘI ASIGURĂRI SOCIALE
INCHEIERE
ȘEDINȚA PUBLICA DE LA 12 NOIEMBRIE 2015
COMPLETUL COMPUS DIN:
PREȘEDINTE U. R.
ASISTENT JUDICIAR C. A.
ASISTENT JUDICIAR E. M. C.
GREFIER V. M.
Pe rol judecarea cauzei Litigii de muncă privind pe reclamant S. C. in contradictoriu cu pârât . SRL, pârât . SRL-PRIN ADMIN SPECIAL C. U. SI ADM.JUDICIAR PROVIZORIU PRACTICIAN IN SOLVENTA SMDA INSOLVENCY S.P.R.L, având ca obiect contestație decizie de concediere.
La apelul nominal făcut în ședința publică au reclamant S. C. prin avocat si pârât . SRL, pârât . SRL-PRIN ADMIN SPECIAL C. U. SI ADM.JUDICIAR PROVIZORIU PRACTICIAN IN SOLVENTA SMDA INSOLVENCY S.P.R.L,prin avocat.
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de căttre grefierul de sedinta, dupa care,
Aparatorul reclamantului depune la dosar inscrisuri respectiv o scrisoare primita de reclamant comunicand un exemplar si aparatorului paratului.
Tribunalul, dupa deliberare, in ceea ce priveste inscrisurile depuse le primeste mai putin declaratia de la filele_ restituie insrisurile aparatorului reclamantului.
Nemaifiind alte cereri de formulat sau excepții de invocat, instanța acordă cuvântul pe probe.
Aparatorul reclamantului,avand cuvantul, solicita instantei incuviintarea probei cu inscrisuri. Mentioneaza ca renunta la punctele din nota de probatoriu si nu are alte probe de solicitat in afara inscrisurilor de la dosar.
Aparatorul paratului, avand cuvantul, solicita instantei incuviintarea probei cu inscriurile deja depuse la dosar. Referitor la proba solicitata de aparatorul reclamantului arata ca nu are legatura cu obiectul acestui dosar.
Aparatorul paratului,avand cuvantul, solicita suspendarea capetelor 2 lit b privind plata drepturilor salariale si 3 din prezenta cauza.
Tribunalul,dupa deliberare, incuviinteaza partilor proba cu inscrisuri si o constata administrata prin actele depuse la dosar si,
Tribunalul, dupa deliberare, disjunge cauza cu privire la capetele 2 si 3 din cerere iar in ceea ce priveste capatul 1 de cerere, acorda cuvantul pe fondul cauzei.
Tribunalul acorda cuvantul cu privire la disjungere si suspendare.
Aparatorul reclamantului, avand cuvantul, solicita respingerea cererii de suspendare. Nu solicita cheltuieli de judecata.
Aparatorul paratului,avand cuvantul, solicita suspendarea capetelor 2 lit b privind plata drepturilor salariale si 3 din prezenta cauza. Mentioneaza ca a depus la dosar jurisprudenta. Nu solicita cheltuieli de judecata.
Tribunalul retine cauza in pronuntare.
TRIBUNALUL,
Avand nevoie de timp pentru a delibera si da posibilitate partilor sa depuna concluzii scrise,
DISPUNE
Amana pronuntarea la data de 19.11.2015.
Pronuntata in sedinta publica azi, 12.11.2015.
P., ASISTENTI JUDICIARI,
U. R. C. A. E. M. C.
Grefier,
V. M.
Dosar nr._
ROMÂNIA
TRIBUNALUL BUCUREȘTI
SECȚIA A-VIII-A CONFLICTE DE MUNCĂ ȘI ASIGURĂRI SOCIALE
SENTINTA CIVILA NR._
ȘEDINȚA PUBLICA DE LA 19 NOIEMBRIE 2015
COMPLETUL COMPUS DIN:
PREȘEDINTE U. R.
ASISTENT JUDICIAR C. A.
ASISTENT JUDICIAR E. M. C.
GREFIER V. M.
Pe rol judecarea cauzei Litigii de muncă privind pe reclamant S. C. și pe pârât . SRL, pârât . SRL-PRIN ADMIN SPECIAL C. U. SI ADM.JUDICIAR PROVIZORIU PRACTICIAN IN SOLVENTA SMDA INSOLVENCY S.P.R.L, având ca obiectcontestație decizie de concediere.
Dezbaterile și susținerile părților au avut loc în ședința publică din data de 12.11.2015, fiind consemnate în încheierea de ședință de la acea dată, care face parte integrantă din prezenta și când având nevoie de timp pentru a delibera instanța a amânat pronunțarea pentru data de la data de 19.11.2015 când,
TRIBUNALUL ,
Deliberând constată următoarele:
Prin cererea înregistrată pe rolul Tribunalul București Secția a VIII-a Conflicte de Muncă și Asigurări Sociale sub nr._ reclamantul C. S., a chemat în judecată pe pârâta . SRL, pentru ca prin hotararea ce se va pronunța sa se dispună:
-anularea deciziei de concediere nr. 825 din 11.08.2014 emisă de . SRL, prin care s-a dispus încetarea contractului individual de muncă nr.90/30.04.2013, în baza art. 65 din Codul muncii;
-restabilirea situației anterioare prin
a)reincadrarea pe unul din locurile de munca compatibile cu experiența si pregatirea mea profesionala;
b)plata la zi a drepturilor salariale cuvenite de la data emiterii deciziei si pana la data incadrarii efective;
-obligarea paratei Ia plata de daune morale in cuantum de 30.000 lei.
În motivare arată următoarele:
Contestatorul a fost angajat al SBS B. Media SRL actuala P. B. Group, din data de 30.04.2013, cu contract de munca pe perioada nedeterminata in funcția de redactor- prezentator.
A ocupat funcția de redacțar-pregentatof-de la data 06.05.2013 dupa ce vechiul management al televiziunii i-a făcut o oferta ferma in acest sens, pe care am si acceptat-o renunțând la angajamentul precedent pe care il avea cu postul Realitatea TV unde, de asemenea, a prezentat știri vreme de 4 ani.
La începutul anului 2014, postul P. TV a fost vândut omului de afaceri C. B., situatie pe care nu avea cum sa o prevadă la momentul la care a semnat contractul cu postul de televiziune.
Pe data de 7 martie 2014, a fost anuntat de dl. R. E., (a cărui calitate oficiala in noua companie proprietara a televiziunii nu o cunoaște, un apropiat al patronului C. B.) ca, începând de luni, 10 martie 2014, nu voi mai prezenta jurnalul de la ora 18 si nici vreun alt jurnal la P. TV ca urmare a unei reorganizări interne menite sa relanseze programul de știri.
Menționează ca nu i-a fost inmanata o decizie scrisa in acest sens si nici nu i-au fost prezentate, verbal sau in scris, motivele acestei inlocuiri.
Pur si simplu, i s-a adus la cunoștința ca din 10 martie 2014, jurnalul va fi prezentat de doamna A. Fried, insarcinata in 6 luni la acea vreme.
Menționează, de asemenea, ca de cand este angajat al P. TV, și-a dus intotdeauna cu succes sarcinile la indeplinire si nu a primit vreodata vreun avertisment sau vreo alta notificare privind activitatea desfasurata.
Mai mult decât atat, de cand a început sa prezinte jurnalul P. TV de la ora 18, trendul audientelor, principala forma de masurare a performantelor sale profesionale, a fost intotdeauna unul ascendent.
La momentul in care a fost anuntat de schimbare, dl. Razvnan E. i-a prezentat ca alternativa punerea sa in serviciul redacției pentru sprijin de orice fel in activitatile zilnice si, pe viitor, realizarea unei emisiuni de reportaje.
Menționează ca in fisa postului său nu figureaza niciuna dintre aceste activitati insa, dand dovada de buna credința, am acceptat, temporar, sa sprijin redacția cu condiția sa realizez si sa prezint emisiunea de reportaje ce urma a fi saptamanala si sa prezint si un jurnal de știri ce ar fi trebuit sa fie introdus in grila, ulterior.
In acest sens, a realizat un proiect de emisiune subliniind, in primul rand, resursele umane necesare, pe care i l-a transmis dlui R. E. si la care nu a mai primit niciun răspuns.
Dupa o așteptare de cateva saptamani, l-a intalnit intamplator in redacție pe dl. R. E. si l-a intrebat despre viitorul acestui proiect. Acesta i-a răspuns ca, mai intai, trebuie găsit un loc in grila pentru noua emisiune dupa ce, la discuțiile inițiale, acest lucru nu era o problema, solicitarea domniei sale fiind ca emisiunea sa intre pe post cat mai repede posibil. Au urmat apoi mai multe luni de așteptare in care doar i s-au promis diverse posturi fara ca vreuna dintre promisiuni sa se materializeze.
In aceste condiții, la data de 18 august 2014, i-a fost inmanata motive economice, dupa ce si noul director al departamentului știri de la P. TV, V. S., imi promisese verbal un post la emisiunea de reportaje si un post de prezentare a unui jurnal matinal.
Din data de 10 martie 2014 si pana in momentul concedierii, a fost in imposibilitatea de a-și duce la îndeplinire sarcinile din fisa postului, dar nu din culpa sa.
Având in vedere specificul muncii de televiziune, este evident ca nu aveam cum sa intru cu forța in studio si sa prezint știri, principala sa sarcina descrisa in fisa postului.
Nici pana in prezent nu i-au fost prezentate motivele reale ale inlocuirii sale din funcție.
Menționează ca are o experiența de 17 ani in știri de televiziune si a lucrat pentru doua dintre cele mai importante posturi TV din tara: PRO TV si Realitatea TV.
La ambele am prezentat cu succes programe de știri, prin urmare nu cred ca îi pot fi imputate deficiente de natura profesionala.
Dimpotrivă, imaginea sa de profesionist si experiența vasta acumulata m-au recomandat pentru postul de la P. TV si i-au determinat pe vechii manageri sa o recruteze pentru aceasta poziție.
Mai mult decât atat, in perioada in care a făcut parte din echipa_PRO TV, a castigat unul dintre cele mai prestigioase premii de televiziune din lume, International Emmy Award for News, pentru un reportaj realizat in cadrul unei campanii a Știrilor PRO TV.
In plus, sunt un colaborator frecvent al celebrului post de știri CNN International pentru care lucrez ocazional, de cateva ori pe an, incepand din 2009.
Decizia de inlocuire din funcție si declarația ulterioara in presa a dlui C. B. care spunea ca inlocuirea s-a făcut in urma unei analize calitative, mi-au creat un prejudiciu de imagine imens cane cu greu va putea fi reparat.
In perioada in care a fost schimbat de pe post, P. TV difuza doua jurnale pe zi: unul la 15, difuzat de luni pana vineri, prezentat de către A. Fried si jurnalul principal Focus de la 17, prezentat de contestator si M. V., de luni pana joi, si de M. M., de ieri pana duminica.
Din informațiile mele, prezentatorii mai sus amintiti au ramas inca angajați pe departamentul știri.
Din data de 10 martie 2014, prin decizia absolut nejustificata a noului management, P. TV a ramas cu un singur jurnal la ora 18, care si-a schimbat si denumirea din Focus in Știrile P. TV si prezentatorul fiind de la acea data A. Fried, insarcinata in 6 luni.
Cum era de așteptat, dupa aceasta schimbare brusca, nepregătită, nepromovata si nemotivata, audienta jurnalului a scăzut dramatic de la o medie de 1,5 - 2 puncte de rating la mai puțin de 0,5, fiind înregistrate sferturi repetate de ora cand audienta furnizata de Kantar Media era 0, ceea ce însemna ca nimeni nu se mai uita la programul de știri.
Aceasta situatie a durat pana la inceputul lunii iulie 2014 cand A. Fried s-a retras deoarece a trebuit sa nasca.
Odata cu . prenatal, locul la prezentarea principalului jurnal in timpul saptamanii a fost luat de M. M. iar M. V. a preluat jurnalul de weekend, in timp ce eu am fost din nou ignorat.
Contestatoarei i s-au promis in continuare posturile deja discutate de prezentator al unei emisiuni de reportaje si al unui jurnal matinal pentru care i se cauta chiar si o partenera.
Tot in vara anului 2014, pe fondul atator schimbări, P. TV a mai angajat cel puțin 8 oameni:
-R. D., despre care nu stiu ce post ocupa insa am remarcat ca deține atributii de coordonare a redacției, in condițiile in care mai existau deja inca doi coordonatori de redacție in funcția de editor of the day, adica omul care conduce activitatea redacției .>
- Un director de imagine, un stilist vestimentar, cel puțin 2 reporteri si alții.
La aceste angajari se adauga toate persoanele cu funcții de management care au inlocuit vechea echipa manageriala plecata de voie, de nevoie pentru a face loc prietenilor si apropiaților dlui C. B., noul patron al televiziunii.
Si toate aceste angajari vin in contextul reorganizării activitatii societatii ca urmare a pierderilor operaționale inregistrate in anii 2013 si 2014 !
Menționează ca in niciun moment nu s-a pus problema renegocierii poziției sale sau a salariului său, nu i s-a propus niciodată sa fac altceva in afara de prezentarea emisiunii de reportaje si a jurnalului matinal.
Exact in ziua concedierii sale, P. TV a revenit la numele Focus pentru jurnalele sale de știri si mai mult decât atat, a mai introdus in grila de programe doua jurnale, la ora 14.00 si la ora 16.30. si trei jurnale scurte de tip Flash de cate un minut fiecare Ia ora 20. 21 si 22, toate acestea prezentate de L. G., fosta prezentatoare de meteo.
In acest moment, situatia prezentatorilor se prezintă in felul următor:
-Focus 14 si 16.30 - zilnic de luni pana vineri - prezentat de L. G.
-Focus 18 - de luni pana joi - prezentat de M. M.
-Focus 18 - de vineri pana duminica - prezentat de M. V.
- Focus 20, 21, 22 - zilnic de luni pana vineri - prezentat de L. G.
-Click TV - de luni pana vineri, seara de la ora 22.30 sau 23 - prezentat de D. Tapu Geotoiu :art si A. C..
Desi in Decizia de concediere nr.825 din 11.08.2014 se precizeaza ca in urma Deciziei .dministratorului Unic al Societatii nr.824/11.08.2014 s-a aprobat desființarea a șapte posturi :upate si a trei posturi vacante, din motive ce nu au legătură cu persoana angajatului, cu toate conoștea, singura persoana concediata dintre cei 8 redactori-prezentatori a fost subsemnatul.
In condițiile in care se invoca dificultati de natura financiara pentru concedierea contestatorului, siceusta justificare isi pierde orice credibilitate odata cu angajarea a 4 noi persoane pentru posturi care emu deja ocupate (deci o suprapunere de atributii) si cu reintroducerea emisiunii prezentate de către subsematul la nici 7 zile de la incetarea contractului de munca.
Tot in condiții de criza financiara, postul P. Tv introduce in grila de programe, in aceeași zi cu concedierea subsemnatului, doua noi jurnale la ora 14.00 si la ora 16.30, si trei jurnale scurte de tip Flash de cate un minut fiecare la ora 20, 21 si 22, toate acestea prezentate de L. G., fosta prezentatoare de meteo !
•Considerații cu privire la concedierea individuala din motive care nu tin de persoana angajatului
Art. 55 din Codul muncii dispune cu privire la modalitatile de incetare a contractului individual de munca, care pot fi de drept, prin acordul pârtilor sau ca urmare a voinței unilaterale a uneia dintre parti, prin concediere sau demisie.
Concedierea pentru motive care nu tin de persoana salariatului definita de art. 65 alin.l din Codul muncii se refera la situatia in care incetarea contractului individual de munca este determinata de desființarea locului de munca ocupat de salariat, din unul sau mai multe motive fara legătură cu persoana acestuia.
Pentru a evita arbitrariul si subiectivismul in luarea acestei decizii, legiuitorul a prevăzut in alin.2 al. art.65 ca “desființarea locului de munca trebuie sa fie efectiva si sa aiba o cauza reala si serioasa ”,
Condiția de legalitate impusa de art. 65 alin. 2 este ca desființarea postului sa fie efectiva si sa aiba o cauza reala si serioasa.
Desființarea este efectiva atunci cand locul de munca este suprimat din structura angajatorului, adica atunci cand nu se mai regaseste in organigrama acestuia ori in statul de funcții, masura care se intemeiaza pe o situatie concreta ce trebuie dovedita.
Desființarea isi pierde caracterul efectiv daca este urmata la scurt timp de reînființai- ;a aceluiași Ioc de munca sau de redenumirea acestuia.
Daunele morale pentru prejudiciul suferit
Prejudiciu moral sugereaza o lezare adusa drepturilor extrapatrimoniale, neeconomice ale persoanei, provenind din atingerea adusa acelor valori sau atribute ale individului care ii definesc .
Pârât prin întâmpinarea depusă la dosarul cauzei solicită instanței respingerea acțiunii ca neîntemeiată.
În motivare arată următoarele:
Legalitatea și temeinicia măsurii adoptate de angajatorul PBG temeiul legal al actului a cărui anulare o solicită contestatorul prin acțiunea sa, anume Decizia de concediere nr. 825/11.08.2014, il constituie prevederile art. 65 alin. 1 din Codul Muncii, respectiv „incetarea contractului individual de munca [in continuare CIM7 determinata de desființarea locului de munca ocupat de salariat, din unul sau mai multe motive fara legătură cu persoana acestuia."
In cazul de fata, Decizia de concediere sus-mentionata a fost adoptata cu respectarea prevederilor legale indicate anterior, motivat de starea financiara dificila in care se găsea societatea, de problemele vădite de natura economico-financiara cu care se confrunta subscrisa PBG și lipsa de utilitate a postului desființat la data adoptării măsurii restructurării de personal.
Sub aspect formal, Decizia de concediere a fost emisa cu respectarea intocmai a prevederilor legale incidente prevăzute de art. 76-77 din Codul Muncii, măsura concedierii producând efecte cu respectarea termenului de preaviz. învederam instantei de judecata ca decizia de concediere indica atat motivele care au determinat masura cat si durata preavizului acordat salariatului.
Pârâta PBG a indicat salariatului supus măsurii, prin decizia contestată faptul că renunțăm la dreptul nostru de a solicita salariatului prezența la locul de muncă și respectiv prestarea muncii pe perioada preavizului legal acordat, deși i-am acordat toate drepturile salariale corelative acestei perioade. Apreciem că este opțiunea angajatorului de a permite salariatului să absenteze de la muncă și respectiv să nu execute atribuțiile guvernate de CIM în condițiile în care obligația corelativă de plată a veniturilor salariale în respectiva perioadă, sunt respectate.
Decizia de concediere a fost comunicata salariatului in condițiile legii: art. 77 Codul muncii prin inmanare directa de la departamentul de resurse umane ale PBG.
Decizia atacata de contestator a respectat cu strictete si rigorile prevăzute de art. 65 alin. 2 din Codul Muncii, respectiv desființarea locului de munca al contestatori a fost efectiva si a avut o cauza reala si serioasa, astfel cum rezulta din documentele pe care le prezentam la dosarul cauzei drept inscrisuri probatorii.
Masura a fost luata în considerarea dificultăților economice cu care se confrunta societatea angajatoare - indicate pe larg in cuprinsul deciziei de concediere si aplicație cu privire ia utilitatea posturilor din cadrul Departamentului Știri TV. Menționează ca masura desființării unor posturi pentru lipsa de utilitate in lumina pierderilor operaționale resimtite de societate a afectat un număr de 7 posturi din cadrul societății, din Departamentul Știri TV, printre care si cel ocupat de contestator.
" Analiza efectuata la finele lunii iulie a anului 2014 asupra intregii activitati din cadrul Departamentului de Știri TV, s-a constatat o pondere ridicata si nejustificata a costurilor de personal ale acestui Departament in totalul costurilor de personal suportate de către societate.
Astfel, in cadrul Departamentului NEWS - ȘTIRI TV, dintr-un număr total de 76 posturi, un număr de 7 posturi funcționale generau un cost de salarizare lunar de 59.969 Iei pentru Societate din totalul de costuri lunare de salarizare de 411.798 lei, cheltuiala apreciata ca fiind inacceptabila pentru Societate din urmatoarele considerente, evocate punctual în cuprinsul deciziei de concediere contestate și analizate pe larg prin Decizia nr. 824/11.08.2014 a organului de conducere al societății, administratorul unic:
Activitatea Societatii, corespunzător anului 2013, a fost substantial afectata comparativ cu anii 2012 si 2011, stabilindu-se o pierdere financiara neta de 42.387.800 lei (certificata de auditorul independent KPMG in baza Raportului de audit semnat la data de 14.04.2013). Pierderile financiare resimtite de Societate sunt inregistrate inca din anul 2008, astfel: o pierdere neta de 42.564.795 lei la finalul anului 2008 (certificata de auditorul independent KPMG in baza Raportului de audit semnat la data de 30.06.2009); o pierdere neta de 56.361.225 lei la finalul anului 2009 (certificata de auditorul independent KPMG in baza Raportului de audit semnat la data de 18.05.2010); o pierdere neta de 61.680.088 lei la finalul anului 2010 (certificata de auditorul independent KPMG in baza Raportului de audit semnat la data de 24.05.2011); o pierdere neta de 15.145.957 lei la finalul anului 2011 (certificata de auditorul independent KPMG in baza Raportului de audit semnat la data de 25.04.2012) si o pierdere neta de 15.296.954 lei la finalul anului 2012 (certificata de auditorul independent KPMG in baza Raportului de audit semnat la data de 15.02.2013).
La finele lunii iulie 2014, situatia economica a Societatii continua sa fie grava, fiind înregistrata o pierdere din operatiunala in creștere cu circa 137% fata de luna iulie a anului 2013;
Analiza efectuata in cursul lunii iulie a anului 2014 asupra intregii activitati din cadrul subdepartamentului “NEWS” (Redacția de Știri Generale) din cadru! Departamentului Știri TV din organigrama Societatii a evidentiat o . deficiente majore, a căror perpetuare a ajuns sa afecteze deosebit de grav interesele economice ale Societatii, după cum urmează:
o din analiza comparativa a fiselor de post, a rezultat ca atributiile si responsabilitatile unora dintre posturi se suprapun in mod semnificativ, iar in cazul altor posturi, acestea se suprapun aproape in totalitate (diferă, cel mult, modul in care sunt exprimate); o numărul total de76 tle posturi din cadrul subderpartamentului NEWS nu se justifica in mod real, in primul rand in privința acelor funcții ale căror atributii si/sau responsabilitati se refera, in principal, la acțiuni de monitorizare, control si/sau supervizare a personalului de execuție, numărul salariaților avand in fisa postului mentionate astfel de atributii si/sau responsabiltati fiind mai mare decât este necesar in cazul unei televiziuni generaliste cum este cazul postului de televiziune “P. TV’.
Personalul Departamentului NEWS - Știri TV desfasura activitate pentru jurnaiu! Focus al postului TV generalist P. TV, secțiune TV care, la data adoptării deciziei de restructurare oosturi continua sa scada atat in ceea ce privește cota de audienta (Ratingul/Rtg%), cat si in ceea ce privește cota de piața (Market Share), scădere certificata prin sistemul unic de masurare a datelor de audienta la nivel național (Kantar Media Audiences),
Din analiza efectuata de Societate s-a constatat ca, in primă unitate funcționala, destinata in principal jurnalului de știri generale (“FOCUS") si Rubricii “Meteo”, exista un număr de 8 (opt) posturi de Redactor-Prezentator de televiziune, iar costul lunar de salarizare suportat de Societate cu aceasta unitate este de 116.575 lei. Cheltuiala a fost considerata drept nejustificata in condițiile in care postul “P. TV’ realizeaza si difuzeaza rubrica de știri generale. Societatea a constatat ca 8 (opt) posturi de Redactor- Prezentator de televiziune, cod C._ reprezintă un număr excedentar de posturi pentru întreaga activitate PBG, si prin urmare a apreciat ca fiind necesara desființarea unui post de Redactor-Prezentator de televiziune, si anume pe cel ocupat de dl. S. C., care reprezenta pentru Societate un cost de salarizare total de 26.173 lei pe luna - aprox. 25% din întregul buget de costuri pentru cei 8 redactori - prezentatori TV.
Concedierea unui salariat pentru motive care nu îi sunt imputabile intervine atunci când postul pe care acesta îl ocupa în cadrul angajatorului este desființat - art. 65 alin. (1) din Codul Muncii. Pentru a fi legală desființarea postului ocupat de salariatul al cărui contract individual de muncă încetează, legea impune ca această măsură să fie efectivă și să aibă o cauză reală și serioasă - alin. (2) din același articol.
Desființarea este efectivă atunci când eliminarea postului ocupat de salariat a avut ca urmare micșorarea numărului de funcții existente în cadrul angajatorului. Verificarea acestui aspect se face prin analiza conținutului organigramei statutului de funcții aplicabile angajatorului atât anterior concedierii cât și ulterior acestei măsuri. Dacă se poate observa diminuarea numărului de posturi tocmai cu postul ocupat de salariatul afectat de măsura respectivă, desființarea funcției este efectivă.
Prin analiza comparativa a organigramei aplicabile PBG atat la data desființării postului ocupat de contestator cat si ulterior acestui moment se poate facil observa eliminarea postului din structura de personal. Este evident că acest post nu a fost nici ulterior reinfiintat. De fapt, in cursul anului 2014, in cadrul acestui departament au fost infiintate doar doua posturi noi, de lucrator gestionar, in luna iunie 2014 (deci, cu mai bine de 2 luni înainte de restructurarea postului), posturi care erau strict necesare pentru activitati administrative ale redacției de știri si care nu au nicio legătură cu pozițiile de prezentatori TV. Aceste aspecte reies indubitabil din organigramele PBG, depuse la dosarul cauzei. Așadar, mențiunile constestatorului in sensul ca PBG ar fi angajat 8 persoane noi in cadrul departamentului in contra celor sustinute de societate cu privire la înregistrarea unor pierderi operaționale, sunt eronate si fara temei faptic.
Cea de-a doua condiție necesară pentru desființarea postului este reprezentată de constatarea existenței unei cauze reale și serioase pentru luarea măsurii respective. Cauza este reală atunci când măsura nu se impune din motive decurgând din comportamentul sau persoana salariatului, ci este determinată de existența unor elemente obiective. Astfel, motivul determinant pentru luarea deciziei de desființare a postului a apărut în mod obiectiv, fiind consecința firească a intervenției unor elemente care atrag după sine măsura respectivă, neexistând un aport al salariatului în formarea deciziei de concediere.
O cauză reală este și necesară atunci când desființarea postului se impune față de lipsa de utilitate a salariatului și eventualele urmări negative pe care le poate avea păstrarea în continuare a postului.
Angajatorul, dacă stabilește existența unei cauze reale și necesare pentru desființarea unui post, poate aprecia asupra oportunității desființării postului respectiv, în conformitate cu dreptul său de a stabili organizarea și funcționarea unității - art. 40, alin. (1) litera a).
F. de considerentele indicate pe larg mai sus (privind aspectele prezentate în Decizia de concediere si Decizia organului statutar al Societatii) si avand in vedere ca respectiva structura a personalului nu mai răspunde nevoilor productive si potențialului financiar al societatii, subscrisa PBG, am decis, ca o măsură de management a structurii de personal, că se impune luarea măsurii desființării postului ocupat de salariat, pentru eficientizarea activitatii si reducerea costurilor astfel incat societatea sa se mențină pe piața specifica pe care activeaza.
Apare, așadar, incontestabil caracterul real, serios, efectiv si necesar al masurilor de restructurare a personalului la nivelul necesarului dictat de activitatile in derulare si raportat la posibilitățile financiare reale, inclusiv al desființării postului ocupat de către contestator.
Cu privire la aspectele invocate de contestator in acțiunea introductiva, referitoare la diverse aspecte faptice pentru care măsura adoptată nu ar fi avut caracter temeinic ori legal, menționăm următoarele aspecte, punctual:
a. masura adoptata are caracter obiectiv si se intemeiaza pe aspectele de fapt si analizele asociate indicate atat mai sus cat si in decizia contestata. Toate argumentele indicate de contestator privind pretinsele rațiuni subiective care ar fi atras aceasta masura în persoana salariatului, derivând din aspecte de natură discriminatorie, nu sunt decât simple susțineri pro causa;
b. faptul ca PBG a stabilit o anumită componență a echipei de prezentare a știrilor P. TV in luna martie 2014 este urmare a unei decizii de management cu privire la modalitatea de comunicare publica a programelor TV incluse in grila de program. Acest lucru nu a avut nicio implicare cu privire la postul contestatorului ori decizia societatii de restructurare a unei serii de șapte posturi (printre care si pe cel ocupat de salariat) in luna august 2014 - deci, la mai bine de 5 luni distanta. Aceste doua evenimente nu sunt corelate, rațiunea pentru modificarea echipei de prezentatori ai programului fiind una luata in martie, cu ocazia schimbării grilei de programe iar motivul pentru desființarea unor posturi din redacția de știri, efectiva in august, a fost unul financiar in raportare la structura supradimensionata a personalului in raport de necesitatile departamentului.
c.Mențiunile salariatului cu privire la audientele programului TV in perioada 2013 - 2014, in care acesta a fost prezentator de știri nu au relevanta. Societatea nu a analizat performantele salariatului prin raportare la performantele programului TV, avand in vedere ca masura concedierii, contrar celor sustinute de contestator, nu a intervenit pentru rațiuni personale. Strict din punct de vedere economic financiar, costurile asociate acestui post erau mult prea mari, fiind de asemenea corelate cu un excedent de posturi de prezentator TV in cadrul Departamentului de știri TV. Menționăm că nivelul profesional al salariatului (precum si premiile obtinute de acesta in activitatea sa profesionala pentru terte persoane) ori al altor salariați, nu pot face obiectul analizei instantei de judecata, dupa cum, nu au făcut nici obiectul analizei angajatorului cu ocazia desființării postului acestuia. Masura concedierii este rezultatul desființării postului pentru lipsa utilitatii in raport de resursele financiare ale societatii - o cauza obiectiva ce afecteaza postul ocupat si care nu are nicio legătură cu persoana salariatului ori pregătirea sau performanța sa profesională.
d.Nu are nicio relevanta structura actuala a grilei de programe TV a postului P. ori a programelor de știri prezentate de societate. Societatea a aprobat masura restructurării postului ocupat de salariat prin raportare la situaiia prezenta ia momentul adoptarii deciziei de restructurare, fiind evident ca situatia in viitor poate evolua, atat in bine cat si in rau. Mai mult, este evident ca structura actuala a grilei de programe de știri se susține prin activitatea prezentatorilor TV care au ramas in funcție ulterior restructurării, astfel incat este probata lipsa de utilitate a postului desfiintat prin Decizia atacata.
Salariatul invederează instanței de judecată faptul că doar el a fost concediat dintre cei 8 prezentatori v cu funcții in cadrul Departamentului de știri TV. Acest fapt este corect, societatea avand dreptul de decide unilateral ce posturi sunt afectate de o masura de restructurare cu consecința concedierii ,-soanelor care le ocupa, cum a fost si cazul de fata. învederăm instanței de judecată faptul că -sporturile de muncă în care societatea este parte nu sunt supuse prevederilor unor contracte olective de muncă, la nivel de ramură ori la nivelul unității, care să stabilească criterii de selecție cu rivire la departajarea între salariați cu ocazia desființării unor posturi din organigrama societății.
Totodată, învederăm instanței că orice dispoziții ale Codului Muncii cu privire la existența și aplicarea unor criterii de selecție în departajarea între salariați cu ocazia implementării unor măsuri de desființare a postului sunt legiferate pentru ipoteza concedierilor colective - secțiunea a Vl-a din capitolul V al Codului Muncii. Unul dintre principiile de drept de bază privește interdicția aplicării dispozițiilor legale stabilite într-un domeniu, prin analogie la un alt domeniu. Astfel, este inacceptabil ca, în lipsa unor dispoziții legale în acest sens, anagajatorul să dispună aplicarea unor criterii de selecție instituite pentru ipoteza concedierii colective și în situația concedierii individuale. . privind aplicabilitatea prin analogie a obligației instituite de art. 76 lit. d) și pentru ipoteza concedierii individuale ca urmare a rațiunilor care nu țin de persoana salariatului s-a stabilit prin RIL, decizia nr. 6/2011, că nu se poate adăuga in mod nepermis la lege o nouă ipoteză față de cele expres prevăzute.
Contrar celor susținute de salariat prin acțiunea introductiva, masura care l-a afectat are caracterul unei masuri individuale si nu colective. La data la care a intervenit măsura desființării posturilor sus menționate, în cadrul societății exista un număr de 184 posturi ocupate. Astfel, în scopul incidenței prevederilor Cap. V, secțiunea 5, Codul Muncii - art. 68 si urm. din Codul Muncii - prin măsura de restructurare efectuată ar fi trebuit să se afecteze un număr de 18 posturi. In considerarea faptului că restructurarea a vizat un număr de 7 posturi ocupate si respectiv 3 posturi libere, invederăm instanței de judecată faptul că această măsură are natura unei concedieri individuale cu privire la cele 7 posturi ocupate și nu poate fi considerată o măsură de concediere colectivă, conform prevederilor art. 68 alin. (1) litera b). Totodata, menționam ca in perioada de 30 zile anterioara ori ulterioara măsurii de restructurare nu a existat o alta concediere a vreunui salariat PBG pentru orice motiv, prin desființarea individuala a locului de munca ori pentru orice alta rațiune.
Legiuitorul permite și respectiv impune anumite restricții cu privire la concedierea colectivă a personalului unei unități în măsura în care sunt îndeplinite condițiile legale pentru incidența prevederilor în cauză din Codul Muncii. Or, cum în cazul de față nu sunt îndeplinite condițiile prag impuse de lege pentru intervenirea unei măsuri de concediere colectivă, în cauză se vor aplica prevederile Codului Muncii reglementând concedierea individual intervenind ca urmare a desființării postului, pentru motive care nu țin de persoana salariatului.
Potrivit art. 65 C. muncii, concedierea pentru motive care nu țin de persoana salariatului reprezintă încetarea CIM determinată de desființarea locului de muncă ocupat de salariat, din unul sau mai multe motive fară legătură cu persoana acestuia. Desființarea locului de muncă trebuie să fie efectivă și să aibă o cauză reală și serioasă.
Măsura concedierii este legală. în contextul acestor dispoziții, doar în măsura în care îndeplinește cumulativ condițiile stipulate, referitoare la caracterul efectiv, respectiv cauza reală și serioasă.
Instanța de fond, sesizată cu judecarea contestației formulate împotriva deciziei de concediere, a apreciat caracterul real al concedierii, din organigramele depuse la dosar de pârâtă rezultând că a fost desființat în mod efectiv un post de șef de echipă mecanici auto, din cele trei existente în cadrul atelierului de mecanică-electrică PKW, însă a considerat că angajatorul a dat dovadă de subiectivism, neprecizând criteriile care au determinat ca tocmai postul ocupat de către contestator să fie desființat (...)
La momentul luării deciziei Consiliului de administrație, atelierul de mecanică-electrică PKW avea un număr de trei posturi șef echipă mecanici auto, iar din organigramele depuse la dosarul de fond de către intimată rezultă că a fost desființat în mod efectiv un post de șef de echipă mecanici auto, din cele trei existente în cadrul atelierului de mecanică -electrică PKW, astfel încât desființarea postului a fost efectivă, măsura concedierii fiind impusă de necesitatea reducerii cheltuielilor de personal, bazându-se pe indicatorii economici și de performanță reali ai societății. Curtea apreciază că nu se poate nega dreptul unei societăți de a face schimbări la nivel organizatoric, care implică inclusiv concedieri, recurenta justificând schimbările de structură pe calea reorganizării, fată de dificultățile economice prin care trece. In ceea ce privește considerentele primei instanțe referitoare la faptul că în speță nu s-a făcut dovada criteriilor avute în vedere la momentul desființării postului contestatorului recurent. Curtea constată că instanța de fond a făcut o greșită aplicare a legii, deoarece în soetă nu este vorba despre o concediere colectivă în cazul căreia erau aplicabile dispozițiile art. 74 Ut. c) C. muncii, ci despre o concediere individuală în care angajatorul este tinut să justifice desființarea efectivă a locului de muncă ocupat de salariat si cauza reală si serioasă a măsurii dispuse, aspecte care în speță au fost dovedite, astfel cum s-a arătat în considerentele mai sus expuse.
Dispozițiile art. 65 alin. (1) C. muncii ce au stat la baza concedierii intimatului nu dau posibilitatea stabilirii unor criterii, a unei selecții profesionale între salariați. deoarece este vorba despre o concediere ce nu tine de persoana salariatului, scopul concedierii fiind acela de a permite redresarea societății ca urmare a reorganizării și depășirii dificultăților economice ce au determinat reorganizarea.
De altfel, contestatorului nu i s-a reproșat necompetenta profesională sau neîndeplinirea sarcinilor de serviciu, din înscrisurile depuse în recurs rezultând îndeplinirea acestor sarcini, iar potrivit susținerilor recurentei, acesta era apreciat pozitiv în cadrul societății, însă aceste aspecte nu au relevantă în cauză, cât timp textul de lege al concedierii pentru motive ce nu țin de persoana salariatului nu dă posibilitatea angajatorului de a diferenția salariații pe criterii de competență.
Astfel, dispozițiile art. 65 alin. (1)C. muncii exclud analiza activității profesionale la locul de muncă al salariaților ce ocupă posturi identice, concedierea pentru motive ce nu tin de persoana salariatului reprezentând o concediere ce nu se datorează activității acestuia, iar în cazul aplicării unor criterii acestea nu sunt condiționate de raportul angaiat-anpaiator.
Ordinea în care se dispune concedierea nu vizează concedierea individuală, însă doar dacă partenerii la negocierea CCM au înțeles să extindă aplicarea unei ordini de prioritate si în cazul concedierilor individuale este posibilă aplicarea acelorași criterii la concediere si în cazul concedierilor individuale prin dispoziții exprese cuprinse în CCM. (...) D. consecință, în baza art. 312 C. proc. civ., Curtea a admis recursul, a modificat, în tot, sentința atacată, în sensul că a respins, ca neîntemeiată, contestația.”
Pentru toate aceste motive, pe care intelege sa le probam in condițiile prevederilor art. 272 din Codul Muncii si eventual sa le dezvoltam si pe parcursul procesului, considera ca se impune respingerea primului capat de cerere al acțiunii contestatorului, privind anularea Deciziei de concediere, drept neîntemeiat. Fiind capatul principal al cererii contestatorului, in mod consecutiv, aceast aspect antreneaza in mod necesar respingerea ca neintemeiate si a celorlalte solicitări si capete de cerere accesorii din acțiunea contestatorului.
Problema acoperirii pretinsului prejudiciu moral cauzat contestatorului
în subsidiar, învederăm instanței că, și în ipoteza în care s-ar admite - în mod eronat - că măsura dispusă este nelegală, solicitarea contestatorului pentru obligarea la plata sumei de 30.000 RON pentru acoperirea prejudiciilor morale suferite este neîntemeiată.
Chiar și după modificarea art. 253 din Codul Muncii, care acum legiferează expres dreptul salariaților de a fi despăgubiți de către angajator dacă au suferit o pagubă morală din cuipa angajatorului în derularea obligațiilor de serviciu sau în legătură cu acestea, pentru atragerea răspunderii angajatorului în vederea acoperirii prejudiciilor morale cauzate, trebuie să fie dovedite elementele răspunderii civile, respectiv fapta ilicită a angajatorului, prejudiciul si legătura de cauzalitate dintre prejudiciul moral suferit si fapta ilicită a angajatorului.
În absența unor criterii pe baza cărora să se poată realiza o cuantificare obiectivă a daunelor morale, acestea se stabilesc ținând cont de liniile directoare stabilite în mod curent de jurisprudență. Prin decizia nr. 4505/03.07.2008, înalta Curte de Casație și Justiție a stabilit că:
„în privința daunelor morale nu se poate apela la probe materiale, judecătorul fiind singurul care, în raport de consecințele, pe orice plan, suferite de reclamant, trebuie să aprecieze o anumita sumă globală, care să compenseze prejudiciul moral cauzat, fără ca prin aceasta sa se încerce o reparare cu mult peste vătămarea produsă, determinând o îmbogățire fără justă cauză în persoana reclamantului. Stabilirea cuantumului daunelor morale include o doza de aproximare avându-se fn vedere consecințele negative suferite de reclamant, măsura în care i-a fost afectata situația familială, profesională și socială. ”
Prin urmare, instanța, în funcție de elementele speței analizate de la caz la caz va stabili necesitatea acordării sau nu a unor sume cu titlul de despăgubiri pentru prejudicii morale suferite, sumă corespunzătoare prejudiciului real si efectiv produs salariatului, astfel încât să nu se ajungă la o îmbogățire fără justă cauză a celui care pretinde daune morale. în situația de față, apreciem că trebuie respinsă cererea pentru acordarea unor daune morale, în condițiile în care nu face și nu poate face dovada îndeplinirii condițiilor legale pentru atragerea răspunderii civile a subscrisei PBG, nu a existat un prejudiciu real și efectiv suferit de petent și în niciun caz, un astfel de prejudiciu nu ar fi fost cauzat de PBG.
“Fapta ilicita” pe care am putea eventual să o avem în vedere ca temei faptic pentru emiterea unor astfel de pretenții ar fi: măsura concedierii. Chiar dacă am considera că desfacerea contractului de muncă este netegală - ceea ce ar poate constitui o faptă ilicită - subliniem că dreptul la obținerea unor despăgubirii pentru daune morale nu se naște automat ci trebuie ca prin fapta respectivă să se fi cauzat în mod direct o atingere a drepturilor nepatrimoniale ale petentului. Or, existenta unei atingeri suferite în drepturile personale si legătura de cauzalitate nu se prezumă ca urmare a existenței unei fapte ilicite, ci este necesar ca petentul să poate în mod obiectiv indica drepturile atinse, susținând cu mijloace de probă pretențiile sale.
Totodata, in acțiune se vorbește despre incalcarea dreptului la munca al salariatului prin faptul ca -ocietatea nu i-a asigurat prezenta pe postul de TV - si aceasta fiind o fapta ilicita. Or, din punctul nostru de vedere, scopul unui contract de munca este executarea obligațiilor corelative ale pârtilor si nu asigurarea pentru angajat a notorietății sale in scopul de a ii asigura potențiali alti angajatori. Astfel, obligația societatii este de a achita drepturile salariale ale angajatului avand dreptul corelativ de a beneficia de prestatia muncii salariatului - subliniem, un drept de a beneficia de activitatile salariatului, nu o obligație. Societatea avea la acel moment mai mulți salariați care ocupau funcția de prezentatori TV, PBG nefiind un post de știri ci o televiziune generalista. Este evident că nu se poate asigura expunerea continua a tuturor prezentatorilor pe TV. Societatea are dreptul de a-si organiza grila de programe si a decide modul de comunicare publica a programelor in mod liber, si nu la discreția salariaților, care urmăresc obținerea notorietatii prin pastrarea unei anumite grile de programe favorabile lor. Acest lucru este stabilit inclusiv in fisa de post a salariatului, unde se precizeaza ca acesta va prezenta jurnalele de știri in conformitate cu deciziile conducerii postului.
Mențiunea salariatului cu privire la declarațiile dlui. B., prin care acesta ar fi afectat imaginea publica a salariatului, apreciând asupra calitatilor salariatului, sunt incorecte si tendentios extrase parțial dintr-un interviu oferit publicației Pagina de Media la data de 10.03.2015. Fiind intrebat de ce s-a schimbat structura de la programul TV de la doi prezentatori la un singur prezentator, acesta a răspuns ca schimbarea este rezultatul analizei calitative a managementului postului. Prin urmare, nu a fost inlocuit salariatul din poziția sa, ci s-a decis schimbarea structurii programului de știri de la acel moment prin introducerea unui singur prezentator TV - si acesta ocupat de o angajata a postului, inca din 2007.
Chiar dacă stabilirea cuantumului prejudiciului moral într-o astfel de cauză este apanajul instanței de judecată, existenta prejudiciului si legătura de cauzalitate trebuie probate de contestatoare. în acest sens, menționăm decizia nr. 4790 din 18 noiembrie 2003 a înaltei Curți de Casație și Justiție, Secția civilă:
..apare necesar ca cel ce pretinde daunele morale să producă un minim de argumente si indicii din care să rezulte în ce măsură drepturile personale nepatrimoniale, ocrotite prin Constituție, i-au fost afectate,,
Arată instanței că regula privind sarcina probei în litigii de muncă stabilită prin art. 272 din Codul Muncii nu este aplicabilă cu privire la pretențiile petentului la obligarea pârâtei la plata sumei de 30.000 RON pentru acoperirea daunelor morale pretins a fi fost suferite. Prin urmare, cu privire la acest aspect, în temeiul art. 249 din Codul de procedura civila, contestatorului îi revine sarcina de a dovedi că acesta ar fi suferit într-adevăr un prejudiciu moral ca urmare a unei măsuri nelegale și că acesta este determinat în mod obiectiv de măsura în cauză, și nu este, de exemplu, rezultatul unor alte elemente existente în persoana sa. Considerând că aceste aspecte nu sunt în niciun fel dovedite de petent, acesta limitându-se la indicarea unor drepturi existente în patrimoniul său, și nu și a motivelor pentru care aceste drepturi sunt prejudiciate în mod obiectiv, cererea sa și cu privire la acest aspect este netemeinică.
Opinia jurisprudenței este unitară cu privire la acest aspect: lipsa dovezilor care să susțină necesitatea plății unor despăgubiri pentru daune morale (în special proba existenței unui prejudiciu moral si proba legăturii de cauzalitate între fapta ilicita si respectivul prejudiciu) se sancționează cu respingerea cererii pentru obligarea la plata unei sume de bani cu acest titlu. în acest sens, prezentăm în cele ce urmează scurte extrase din hotărâri recente ale Curții de Apel București:
Trebuie respinsa cererea de acordare a daunelor morale in cuantum de 10.000 lei, formulata de contestator, avand in vedere ca, desi curtea intelege sa admita contestatia acestuia impotriva măsurii desfacerii contractului de munca, ca urmare a desființării postului, contestatorui nu a făcut dovada suferințelor de ordin moral la care a fost supus prin concedierea sa nelegala."
“Nu se cuvin salariatului daune morale ca urmare a concedierii sale nelegale, avand in vedere, pe de o parte, faptul ca el nu a dovedit producerea acestora, iar, pe de alta parte, faptul ca repunerea pârtilor in situatia anterioara, cu obligarea angajatorului la plata despăgubirilor, conform art. 80 C. muncii, constituie o reparație suficienta si echitabila. Este adevarat ca prin concediere se genereaza, in mod inerent, o stare de tensiune, de disconfort material si psihic, insa aceasta pot fi reparata prin restabilirea legalitatii. ”
(Curtea de Apel București, secția a Vll-a, decizia nr. 769/R din 10 februarie 2010)
“Nu se pot acorda daune morale salariatului, care a obtinut anularea deciziei de sancționare disciplinara, atata vreme cat acesta nu produce un minim de dovezi si indicii in legătură cu existenta prejudiciului moral si intinderea acestuia. In acest context, admiterea acțiunii, anularea concedierii si reintegrarea salariatului cu toate drepturile bănești de care a fost lipsit reprezintă o suficienta si justa reparație a prejudiciului suferit de acesta.” (Curtea de Apel București, secția a Vll-a, decizia nr. 327/R din 21 ianuarie 2010)
Petentul a indicat că suma pretinsă cu titlu de daune morale este solicitată în legătură cu “prejudiciile de imagine si nepastrarea standardului de notorietate”. In legătură cu aceste aspecte, invederam instantei ca simpla indicare a unor atribute asociate drepturilor nepatrimoniale nu este suficienta pentru a proba atingerea adusa acestor elemente prin masura luata. Se observa ca masura concedierii precum si schimbarea unei structuri a programelor TV ale postului, doua masuri independente si care au intervenit la o distanta mai mare de 5 luni una de alta, se intemeiaza strict pe rațiuni de OTdin obictiv fara nicio indicație privind persoana salariatului, motiv pentru care apreciem ca nu se poate susține prejudicierea dreptului la notorietatea ori imaginea personala.
în consecință, petentul nu face dovada existenței faptei ilicite, a resimțirii unui prejudiciu real și justificat în persoana sa, precum și a legăturii de cauzalitate între faptă și respectivul prejudiciu. Or, conform jurisprudenței constante a instanțelor române:
“simplele afirmații (...) fără un suport probator strict necesar, nu este suficientă pentru a se putea stabili concret și efectiv care au fost drepturile subiective nepatrimoniale încălcate" - Curtea de Apel București, secția a Vll-a, decizia 4545/R/2009.
Pentru motivele anterior dezvoltate, solicită respingerea cererii de chemare în judecată formulate de contestator ca neîntemeiată cu privire la toate solicitările/petitele formulate.
ÎN D., invocă prevederile Codului de Procedură Civilă aplicabil
litigiului, prevederile Codului Muncii si ale Legii nr. 62/2011, orice alte prevederi legale incidente în cauză.
În dovedirea susținerilor solicită proba cu înscrisuri - cele referite prin prezenta întâmpinare, le va prezenta în condițiile prevederilor art. 272 din Codul Muncii.
Analizând actele și lucrările dosarului tribunalul reține următoarele :
La data de 11.08.2014, a fost emisă de angajatorul . SRL decizia nr.825 prin care s-a dispus încetarea contractului de muncă al contestatorului C. S., ca urmare a desființării locului de muncă ocupat de acesta, iar în decizie este indicat ca temei de drept al încetării contractului de muncă art.65 alin.1 Codul Muncii.
Din punct de vedere formal, decizia de desfacere a contractului de muncă nu conține mențiunea prevăzută de art. 74 lit.a Codul muncii, motivele care au determinat desființarea postului nefiind aduse la cunoștința salariatei. Redarea în cuprinsul deciziei de concediere a mențiunilor vizînd Decizia Administratorului Unic al Societății nr.824/11.08.2014 prin care s-a aprobat reorganizarea activității Societății prin desființarea a 7 posturi ocupate și trei posturi vacante,din motive care nu au legătură cu persoana salariaților;puterile conferite Administratorului Societății de lege și de dispozițiile Actului Constitutiv;dispozițiile art.55 lit.c)coroborat cu art.65 și art.75-76 din Legea nr.53/2003 republicată cu modificările și completările ulterioare-Codul Muncii, menționarea desființării postului nu echivalează cu motivarea măsurii. Astfel, în această decizie de concediere se face aceeași mențiune referitoare la desființarea postului de Redactor-Prezentator de televiziune, fără însă să fie inserate motivele ce au determinat angajatorul să ia această măsură a desființării, preambulul acestei decizii făcând referire la mai multe acte interne însă să releve și care sunt eventualele urmări ale acestora și în ce măsură au determinat măsura aprobată.
Din analiza deciziei de concediere tribunalul constată că aceasta nu este motivată în fapt, situația de fapt trebuind indicată în materialitatea ei, în ce constă ea și nu prin trimitere la o altă decizie care la rândul ei face trimitere la aceste motive sub forma unor generalități și afirmații vagi fără a se arăta necesitatea acestei măsuri, existența unor motive întemeiate care au avut ca urmare necesitatea desființării acestui post, salariatul având dreptul de a cunoaște care sunt acele motive care justifică măsura desfacerii contractului său individual de muncă.
În conformitate cu prevederile art.65 alin. 1 din Codul Muncii, cauza concedierii angajatului trebuie să o constituie desființarea locului de muncă al acestuia, din unul sau mai multe motive fără legătură cu persoana lui, desființare ce trebuie să fie efectivă și să aibă o cauză reală și serioasă (art.65 al.2).
Desființarea locului de muncă este efectivă, atunci când acesta este suprimat din structura funcțional-organizatorică a angajatorului, evidențiată în statul de funcții și organigramă și implică cu necesitate caracterul definitiv al suprimării, are o cauză reală când prezintă un caracter obiectiv și este serioasă când are la bază studii temeinice vizând îmbunătățirea activității și nu disimulează realitatea.
Din organigramele anterioare și ulterioare concedierii reiese că postul ocupat de către contestatoare a fost suprimat.
Instanța constată însă că din cuprinsul deciziei contestate, cât și a celorlalte înscrisuri aflate la dosarul cauzei, nu rezultă caracterul real și obiectiv al desființării locului de muncă, respectiv nu rezultă că, în realitate, desființarea locului de muncă ocupat de contestator a fost cauzată de reorganizarea determinată de existența unor motive obiective fără legătură cu persoana salariatului, nu rezultă existența motivelor temeinice vizând reorganizarea activității . SRL, existența unor studii, analizarea unor date sau indicatori etc, din care sa reiasă caracterul necesar al desființării postului, din acest punct de vedere decizia fiind practic nemotivată. De altfel, față de lipsa motivelor care au determinat desființarea postului instanța nu poate stabili cu certitudine că reorganizarea . SRL a fost impusă de vreo dificultate economică sau de o necesitate de alt ordin a reorganizării, sau a fost vorba de o restrângere a activității.
Mai mult, din cuprinsul deciziei contestate nu rezultă nici caracterul real al cauzei desființării locului de muncă al contestatorului și deci caracterul obiectiv al acestei măsuri, decizia nerelevând motivul obiectiv care a dus la reorganizarea activității, respectiv nu rezultă din aceasta că reorganizarea activității și implicit desființarea postului se impuneau cu necesitate pentru rațiuni legate de eficientizarea activității, având la bază studii temeinice privind activitatea intimatei.
Nu putem stabili în ce măsură desființarea a șapte posturi din societate (conform deciziei 825/11.08.2014 alături de postul contestatorului ) a conferit intimatei restabilirea din punct de vedere financiar, sau eventual rentabilizarea activității. Mai mult, eficientizarea activitatii este putin probabil sa fi fost realizată numai prin concedierea a șapte persoane din angajatii intimatei, iar aceasta, coroborata cu cele expuse mai sus, lipseste cauza concedierii de realitate si caracterul ei serios.
În consecință, pentru considerentele ce preced, instanța va anula decizia nr. 825/11.08.2014 emisă de către intimată.
Pe cale de consecință, părțile vor fi repuse în situația anterioară, conform art. 78 Cm, prin reintegrarea contestatoarului in functia detinuta anterior concedierii respectiv redactor prezentator. Având în vedere că intimata se află în insolvență,Tribunalul va disjunge cauza în ceea ce privește capetele de cerere care vizează obligarea acesteia la plata la zi a drepturilor salariale cuvenite de la data emiterii deciziei de concediere și până la data încadrării efective precum și obligarea aceleași intimate la plata de daune morale în cuantum de_ lei și dispune formarea unui nou dosar cu termen la data de 19.11.2015.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
HOTARASTE
Admite în parte contestația privind pe reclamant S. C. sector 4, București, ..AV., nr. 12 in contradictoriu cu pârât . SRL, București, .. 9-9A, .. 8 pârât . SRL-PRIN ADMIN SPECIAL C. U. SI ADM.JUDICIAR PROVIZORIU PRACTICIAN IN SOLVENTA SMDA INSOLVENCY S.P.R.L sector 3, București, TURTURELELOR, MODUL 12, nr. 11A, ..
Anulează decizia de concediere nr. 825/11.08.2014 emisă de intimată.
Dispune reintegrarea contestatorului în postul și funcția deținute anterior concedierii,respectiv redactor prezentator.
Disjunge cauza în ceea ce privește capetele de cerere care vizează obligarea intimatei la plata la zi a drepturilor salariale cuvenite de la data emiterii deciziei de concediere și până la data încadrării efective precum și obligarea aceleași intimate la plata de daune morale în cuantum de_ lei și dispune formarea unui nou dosar cu termen la data de 19.11.2015.
Cu apel in termen de 10 de zile de la comunicare.
Cererea pentru exercitarea caii de atac se depune la Tribunalul Bucuresti – Sectia a VIII Civila Conflicte de Munca si Asigurari Sociale.
Pronunțată în ședința publica, azi, 19.11.2015.
P., ASISTENTI JUDICIARI,
U. R. C. A. E. M. C.
Grefier,
V. M.
| ← Acţiune în constatare. Încheierea nr. 22/2015. Tribunalul... | Despăgubire. Încheierea nr. 15/2015. Tribunalul BUCUREŞTI → |
|---|
