Contestaţie decizie de pensionare. Sentința nr. 74/2014. Tribunalul CONSTANŢA
| Comentarii |
|
Sentința nr. 74/2014 pronunțată de Tribunalul CONSTANŢA la data de 15-01-2014 în dosarul nr. 9091/118/2013
Dosar nr._
TRIBUNALUL C.
SECȚIA I CIVILĂ
SENTINȚA CIVILĂ NR.74
Ședința publică din 15.01.2014
PREȘEDINTE – A. C.
ASISTENȚI JUDICIARI
A. B.
R. G.
GREFIER – M. J.
Pe rol soluționarea acțiunii civile având ca obiect – contestație decizie pensionare, formulată de reclamantul N. M. domiciliat în C., ., ..B, . în contradictoriu cu pârâta C. JUDEȚEANĂ DE PENSII cu sediul în C., ..
La apelul nominal făcut în ședință publică se prezintă reclamantul personal iar pârâta este reprezentată de consilier juridic A. E..
Procedura de citare este legal îndeplinită potrivit art. 157 și urm. Cod pr. civilă.
Acțiunea este scutită de plata taxei judiciare de timbru potrivit dispozițiilor art. 270 Codul Muncii.
S-a făcut referatul oral asupra cauzei de către grefierul de ședință, după care:
Instanța, verificându-și din oficiu competența de soluționare a prezentei cereri, în conformitate cu dispozițiile art. 95 alin.1 Noul Cod procedură civilă, se constată competentă în soluționarea prezentului litigiu.
Având cuvântul, reprezentantul pârâtei arată că insistă în excepția prematurității formulării acțiunii.
Având cuvântul, reclamantul solicită respingerea excepției ca netemeinică. De asemenea, precizează că toate înscrisurile depuse la dosar, au fost comunicate și la casa de pensii.
Instanța, deliberând, respinge această excepție având în vedere că nu a fost soluționată în termenul legal prevăzut de lege contestația formulată de reclamant la C. Națională de Pensii Publice București, ceea ce ar conduce la îngrădirea dreptului contestatorului la justiție.
Întrebate fiind părțile arată că nu mai au alte probe de propus sau cereri de formulat.
Instanța, socotindu-se lămurită, în conformitate cu prevederile art.392 C. constată dosarul în stare de judecată și acordă cuvântul asupra cererii de față.
Având cuvântul, reclamantul solicită admiterea acțiunii în sensul recalculării pensiei, conform celor solicitate prin cerere.
Având cuvântul, reprezentantul pârâtei solicită respingerea acțiunii conform considerentelor expuse prin întâmpinare.
TRIBUNALUL
Prin cererea înregistrată pe rolul Tribunalului C. sub nr._ reclamantul N. M. a chemat în judecată pe pârâta C. Județeană de Pensii C., solicitând instanței ca prin hotărârea ce se va pronunța să dispună anularea deciziilor nr._/20.05.2013 și nr._/10.09.2013 privind recalcularea pensiei conform art. 107 alin.3 și 4 din Legea 263/2010.
Totodată, reclamantul a solicitat obligarea pârâtei la recalcularea pensiei pe baza adeverințelor depuse la dosarul administrativ și obligarea la plata diferențelor dintre pensia cuvenită și cea efectiv încasată, începând din mai 2010.
În motivarea cererii, reclamantul a arătat că prin cererea înregistrată la casa de pensii sub nr._/01.10.2012 a solicitat recalcularea pensiei pe baza adeverințelor nr. 110/4115/21.08.2012 emisă de S.C. ICMRS G. și nr._/26.04.2011 emisă de S.C. Beta S.A. B..
Prin decizia nr._/20.05.2013, pârâta a respins cererea de recalculare a pensiei, apreciind că veniturile din adeverința nr. 110/4115/21.08.2010 nu reprezintă sporuri cu caracter permanent, iar pentru sporurile din adeverința nr._/26.04.2011 nu a fost indicat temeiul legal de acordare.
Reclamantul a susținut că pârâta era obligată să respecte mențiunile din carnetul de muncă și din adeverințele emise de foștii angajatori, fără a putea cenzura conținutul acestora.
A mai învederat reclamantul că la data de 06.06.2013 a formulat o nouă cerere de recalculare a pensiei, depunând la dosarul administrativ adeverința nr. 646/23.05.2013 emisă de S.C. Utilaj G. S.A.Prin decizia nr._/10.09.2013, pârâta a respins și această cerere de recalculare a pensiei, pentru motivul că veniturile înscrise în adeverința menționată nu au constituit baza de calcul a pensiei, potrivit Anexei nr. 15 din Normele metodologice de aplicare a Legii 263/2010.
Reclamantul a susținut că prin Decizia nr. 5/20.09.2010 pronunțată de ÎCCJ în recurs în interesul legii, s-a stabilit, cu putere obligatorie pentru instanțele de judecată, că sumele plătite pentru munca prestată de foștii salariați în regim de lucru prelungit, în condițiile art. 1 și 2 din HCM nr. 1546/1952, se au în vedere la stabilirea și recalcularea pensiilor din sistemul public.În plus, pentru aceste sume încasate a fost achitată contribuția la asigurările sociale de stat, în condițiile Decretului nr. 389/1972, care prevedea această sarcină asupra câștigului brut realizat de personalul salariat, fără nici o distincție.
În dovedirea cererii, reclamantul a depus la dosar înscrisuri:deciziile de recalculare a pensiei nr._/20.05.2013 și din 10.09.2013, copia carnetului de muncă, adeverințele nr. 110/4115/21.08.2012 emisă de S.C. ICMRS G., nr._/26.04.2011 emisă de S.C. Beta S.A. B. și nr. 646/23.05.2013 emisă de S.C. Utilaj G. S.A., Decizia civilă nr. 118/12.02.2013 pronunțată de Curtea de Apel C. în Dosar nr._ .
În apărare, pârâta a formulat întâmpinare prin care a invocat excepția prematurității formulării acțiunii, pentru motivul că reclamantul s-a adresat instanței de judecată mai înainte de pronunțarea unei hotărâri de către Comisia Centrală de Contestații din cadrul Casei Naționale de Pensii Publice.
Prin încheierea interlocutorie din 15.01.2014, instanța a respins excepția prematurității formulării acțiunii ca nefondată, apreciind că în condițiile în care contestația administrativă formulată de reclamant nu a fost soluționată în termenul prevăzut de lege, a nu se recunoaște posibilitatea acestuia de a se adresa instanței de judecată, înseamnă a se accepta îngrădirea accesului la justiție, în lipsa oricărei culpe, permițând exercitarea abuzivă a drepturilor conferite de lege Comisiei Centrale de Contestații.
De altfel, prin Decizia nr. 956/13.12.2012 pronunțată de Curtea Constituționale, s-a constatat că dispozițiile art. 151 alin. 2 din Legea nr. 263/2010 sunt constituționale în măsura în care se interpretează că nesoluționarea contestațiilor și necomunicarea în termenul legal a hotărârilor Comisiei Centrale de Contestații, respectiv ale comisiilor de contestații care funcționează în cadrul Ministerului Apărării Naționale, Ministerului Administrației și Internelor și Serviciului Român de Informații nu împiedică accesul la justiție.
Din analiza actelor și lucrărilor dosarului rezultă următoarele:
Prin cererea înregistrată la casa de pensii sub nr._/01.10.2012, reclamantul a solicitat recalcularea pensiei pe baza adeverințelor nr. 110/4115/21.08.2012 emisă de S.C. ICMRS G. și nr._/26.04.2011 emisă de S.C. Beta S.A. B..
Cererea de recalculare a fost soluționată de instituția pârâtă prin decizia nr._/20.05.2013, în sensul respingerii, pentru motivul că veniturile brute cuprinse în cele două adeverințe nu reprezintă sporuri cu caracter permanent prevăzute de Anexa nr. 15 la Normele de aplicare a Legii 263/2010, aprobate prin HG 257/2011.În plus, s-a reținut că sporurile din adeverința nr._/26.04.2011 nu au fost fructificate întrucât nu se precizează temeiul legal de acordare.
Din examinarea adeverințelor menționate, depuse în copie la dosar, rezultă că angajatorul S.C. ICMRS G. a indicat veniturile brute de care a beneficiat reclamantul în perioada decembrie 1968-septembrie 1977, menționând că pentru această perioadă au fost reținute și virate la bugetul asigurărilor sociale sumele reprezentând CAS și pensie suplimentară.
Potrivit art. 165 alin. 2 din Legea nr. 263/2010, la determinarea punctajelor anuale, pe lângă salarii se au în vedere și sporurile cu caracter permanent, care, după data de 1 aprilie 1992, au făcut parte din baza de calcul a pensiilor conform legislației anterioare și care sunt înregistrate în carnetul de muncă sau sunt dovedite cu adeverințe eliberate de unități, conform legislației în vigoare.
Totodată, prin Decizia în interesul legii nr. 19/2012 s-a stabilit că în interpretarea și aplicarea prevederilor art. 2 lit. e) și art. 164 alin. (2) și (3) din Legea nr. 19/2000 privind sistemul public de pensii și alte drepturi de asigurări sociale și pct. V din Anexa la Ordonanța de Urgență a Guvernului nr. 4/2005 privind recalcularea pensiilor din sistemul public, provenite din fostul sistem al asigurărilor sociale de stat, sporurile și alte venituri suplimentare realizate anterior datei de 1 aprilie 2001 vor fi luate în considerare la stabilirea și recalcularea pensiilor din sistemul public dacă au fost incluse în baza de calcul conform legislației anterioare, sunt înregistrate în carnetul de muncă sau în adeverințele eliberate de unități, conform legislației în vigoare, și pentru acestea s-a plătit contribuția de asigurări sociale.”
Pentru a dispune în acest sens, instanța supremă a reținut că principalul element obiectiv apt să conducă la o justă și legală stabilire și reactualizare a pensiilor provenind din fostul sistem de asigurări sociale de stat îl reprezintă contribuțiile de asigurări sociale plătite, astfel că la stabilirea și reactualizarea drepturilor de pensie trebuie luate în calcul toate sporurile și alte venituri de natură salarială pentru care angajatorul/angajatul a plătit contribuția pentru asigurările sociale de stat.
Se recunoaște astfel aplicarea prioritară a principiului contributivității, reglementat de art.2 lit.c din Legea 263/2010, potrivit căruia la stabilirea drepturilor de pensie trebuie avute în vedere toate veniturile asupra cărora s-a calculat contribuția de asigurări sociale, înregistrate în carnetul de muncă sau în adeverințele eliberate de unități.
Cum prin adeverința nr. 110/4115/21.08.2012 emisă de S.C. ICMRS G., angajatorul s-a referit în mod expres la achitarea contribuțiilor la bugetul asigurărilor sociale de stat, pentru toate considerentele anterior expuse, se va dispune obligarea pârâtei la recalcularea pensiei pe baza adeverinței menționate.
În ce privește adeverința nr._/26.04.2011 emisă de S.C. Beta S.A. B., aceasta face referire la salariul tarifar realizat de reclamant în perioada 1962-1968, precum și la sumele încasate cu titlu de ore după normă, ore fără de acord, ore de noapte, adaos pentru condiții deosebite, ore suplimentare, prime și zile de concediu de odihnă, în final fiind precizat salariul brut.Spre deosebire de adeverința anterior analizată, în cadrul celei emise de S.C. Beta S.A. nu există nici o mențiune privind plata CAS, angajatorul limitându-se la o enumerare a sumelor încasate de reclamant, cu precizarea titlului sub care acestea au fost plătite.
Pe de altă parte, în Anexa nr. 15 la HG 257/2011 sunt prevăzute printre sporurile care au făcut parte din baza de calcul a pensiei anterior datei de 01.04.2001 și care se utilizează la determinarea punctajului mediu anual, atât sporul pentru muncă în condiții deosebite, indicat de art. II pct. 1, cât și sporul pentru munca în timpul nopții, enumerat la art. II pct. 17.Totodată, prin Decizia nr. 5/2010 pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție în recurs în interesul legii, s-a stabilit- cu putere obligatorie pentru instanțele de judecată, că sumele plătite pentru munca prestată de foștii salariați în regim de lucru prelungit, în condițiile art. 1 și 2 din Hotărârea Consiliului de Miniștri nr. 1.546/1952, se au în vedere la stabilirea și recalcularea pensiilor din sistemul public.
În consecință, cele trei categorii de sporuri trebuie avute în vedere de către pârâtă pentru recalcularea pensiei reclamantului.
Cu referire la celelalte sporuri menționate de adeverința nr._/26.04.2011, instanța apreciază că acestea nu pot fi considerate ca având caracter permanent, întrucât nu au avut caracter de regularitate și de continuitate, nefiind aplicabil nici principiul contributivității, în lipsa oricărei referiri a angajatorului la plata CAS.De altfel, în privința sporului pentru ore suplimentare, prin Anexa nr. 15 la HG 257/2011 se prevede în mod expres excluderea acestor sume din baza de calcul a pensiei, anterior datei de 01.04.2001 și implicit de la calcularea punctajului mediu anual.
Față de toate considerentele expuse, reclamantul este îndreptățit la recalcularea pensiei pe baza adeverințelor depuse la dosarul administrativ la data de 01.04.2012, în modalitatea anterior indicată, urmând ca pârâta să fie obligată a proceda în acest sens.
La data de 06.06.2013, reclamantul a mai formulat o cerere de recalculare a pensiei, bazată pe adeverința nr. 646/23.05.2013 emisă de S.C. Utilaj G. S.A.Prin decizia nr._/10.09.2013, pârâta a respins cererea de recalculare, apreciind că veniturile brute indicate în adeverința menționată nu au constituit baza de calcul a pensiei potrivit Anexei nr. 15 la Normele de aplicare a Legii 263/2010, aprobate prin HG 257/2011.
Din examinarea adeverinței menționate, rezultă că aceasta atestă salariul brut realizat de reclamant în perioada august 1978-noiembrie 1985, cu mențiunea că angajatorul a reținut și a virat CAS și pensie suplimentară.
Prin urmare, devin incidente aceleași considerente anterior expuse în privința adeverinței nr. 110/4115/21.08.2012 emisă de S.C. ICMRS G., pârâta fiind deci obligată să acorde prevalență principiului contributivității, consacrat de art. 2 lit. c din Legea 263/2010, chiar și în condițiile în care nu se poate stabili cu certitudine caracterul de spor permanent al veniturilor încasate distinct de salariul tarifar.
Față de cele expuse, se va reține că în mod nelegal pârâta a refuzat valorificarea adeverinței nr. 646/23.05.2013 emisă de S.C. Utilaj G. S.A., motiv pentru care se va dispune anularea deciziei nr._/10.09.2013 și obligarea pârâtei să emită o nouă decizie de recalculare a pensiei în temeiul art. 107 alin.3 și 4 din Legea 263/2010, prin care să valorifice adeverința menționată, începând cu data de 01.07.2013.
Pentru repararea prejudiciului suferit de reclamant prin plata unor drepturi de pensie în cuantum mai mic decât cel cuvenit, pârâta va fi obligată la plata către reclamant a diferențelor de drepturi de pensie rezultate în baza noilor decizii, calculate din 01.11.2012 și din 01.07.2013 și actualizate cu indicele de inflație la data plății efective.
Potrivit art. 107 al. 3 din Legea nr. 263/2010, pensia poate fi recalculată prin adăugarea veniturilor și/sau stagiilor de cotizare nevalorificate la stabilirea acesteia.A..5 al aceluiași articol prevede în mod expres că sumele rezultate în urma recalculării pensiei se acordă începând cu luna următoare celei în care a fost înregistrată solicitarea.
Prin urmare, față de data la care cererile de recalculare au fost înregistrate la sediul pârâtei-01.10.2012 și 06.06.2013, reclamantul este îndreptățit la recalcularea pensiei cu începere din data de 01.11.2012, respectiv din 01.07.2013, solicitarea sa de acordare a noilor drepturi începând din mai 2010, fiind lipsită de temei legal.Sub acest aspect, trebuie subliniat că odată cu . Legii 263/2010, a fost abrogată OUG 4/2005, care la art. 7 alin.5 permitea pensionarilor ale căror drepturi erau stabilite în baza Legii 3/1977, să formuleze cereri de recalculare în cadrul termenului general de prescripție de 3 ani.
Pentru toate considerentele expuse, va fi admisă în parte acțiunea, cu consecința obligării pârâtei la recalcularea drepturilor de pensie ale reclamantului, în condițiile art.107 din legea 263/2010, din 01.11.2012 și 01.07.2013, pretențiile anterioare acestei date urmând a fi respinse ca nefondate.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE:
Admite în parte acțiunea formulată de reclamantul N. M. domiciliat în C., ., ..B, . în contradictoriu cu pârâta C. JUDEȚEANĂ DE PENSII cu sediul în C., ..
Anulează în parte decizia nr._/20.05.2013 privind recalcularea pensiei.
Obligă pârâta să emită o nouă decizie de recalculare a pensiei în temeiul art. 107 alin.3 și 4 din Legea 263/2010, prin care să valorifice adeverința nr. 110/4115/21.08.2012 emisă de S.C. ICMRS G. și mențiunile din adeverința nr._/26.04.2011 emisă de S.C. Beta S.A. B., referitoare la veniturile realizate cu titlu de ore după normă, ore de noapte și adaos pentru condiții deosebite, începând cu data de 01.11.2012.
Anulează decizia nr._/10.09.2013 privind recalcularea pensiei.
Obligă pârâta să emită o nouă decizie de recalculare a pensiei în temeiul art. 107 alin.3 și 4 din Legea 263/2010, prin care să valorifice adeverința nr. 646/23.05.2013 emisă de S.C. Utilaj G. S.A., începând cu data de 01.07.2013.
Obligă pârâta la plata către reclamant a diferențelor de drepturi de pensie rezultate în baza noilor decizii, calculate din 01.11.2012 și din 01.07.2013 și actualizate cu indicele de inflație la data plății efective.
Respinge pretențiile anterioare datei de 01.11.2012 ca nefondate.
Executorie.
Cu apel în 30 de zile de la comunicare.
Pronunțată în ședință publică, azi, 15.01.2014.
PREȘEDINTE, ASISTENTI JUDICIARI,
A. C. A. B.
R. G.
GREFIER,
M. J.
Tehnored.jud.A.C.
4EX./30.01.2014
| ← Obligaţie de a face. Sentința nr. 2397/2014. Tribunalul CONSTANŢA | Recalculare pensie. Sentința nr. 1920/2014. Tribunalul CONSTANŢA → |
|---|
