Contestaţie decizie de pensionare. Sentința nr. 1921/2014. Tribunalul CONSTANŢA

Sentința nr. 1921/2014 pronunțată de Tribunalul CONSTANŢA la data de 08-09-2014 în dosarul nr. 2382/118/2014

Dosar nr._

TRIBUNALUL C.

SECȚIA I CIVILĂ

SENTINȚA CIVILĂ NR.1921

Ședința publică din 08 septembrie 2014

PREȘEDINTE – C. B.

ASISTENȚI JUDICIARI

A. B.

L. N.

GREFIER – I. D.

Pe rol judecarea cauzei civile privind pe reclamantul B. C. domiciliat în ., ., județul C. în contradictoriu cu pârâții C. TERITORIALĂ DE PENSII C. cu sediul în C., . C. și C. CENTRALĂ DE CONTESTAȚII din cadrul CASEI NAȚIONALE DE PENSII PUBLICE ., sector 2 București, având ca obiect contestație decizie pensionare.

Dezbaterile asupra fondului au avut loc în ședința publică din data de 01.09.2014 și au fost consemnate în încheierea de ședință din acea dată, ce face parte integrantă din prezenta hotărâre.

Instanța, având nevoie de timp pentru a delibera a amânat pronunțarea asupra cauzei la data de 08.09.2014, pentru când a pronunțat următoarea hotărâre.

TRIBUNALUL

Prin cerere înregistrată pe rolul Tribunalului C. la data de 27.03.2014 sub nr._, reclamantul B. C. a solicitat în contradictoriu cu pârâtele C. Județeană de Pensii C. și C. Centrală de Contestații din cadrul Casei Naționale de Pensii anularea hotărârii nr. 2600 din data de 25.02.2014, emisă de C. Teritorială de Pensii C. și anularea deciziei nr._/15.01.2014, obligarea pârâtei să emită o decizie privind acordarea pensiei pentru limită de vârstă începând cu data de 18.11.2013.

În motivarea cererii, reclamantul a arătat că, la data de 18.11.2013, a solicitat deschiderea drepturilor sale de pensie, raportat la vârsta și vechimea sa în muncă dar și la faptul că a fost încadrat în grupa a II-a de muncă în perioada 17.10.1994 – 1.04.2001, astfel cum reiese din adeverința de muncă nr. 5032/5.11.2013, în perioada 24.09.1992-1.03.1993, astfel cum se menționează în carnetul de muncă și în perioada 1.03.1993 – 14.10.1994.

S-a mai arătat că adeverința nr. 751/12.12.2011 eliberată de ., prin care se adeverește că a lucrat în grupa a II-a de muncă, nu a fost luată în considerare de către pârâtă, aceasta respingând cererea reclamantului de pensionare pentru limita de vârstă, cu reducerea vârstei de pensionare cu 6 ani.

În susținerea cererii, au fost depuse în copie înscrisuri.

Pârâta a depus note scrise prin care a solicitat respingerea acțiunii ca nefondată. În motivare, a arătat că nu sunt îndeplinite condițiile impuse de Legea nr. 263/2010. Pârâta a învederat faptul că perioada 22.10.1971 – 14.10.1974, 23.10.1976 – 31.07.1992 din adeverința nr. 751/12.12.2011 eliberată de . în calitate de deținător arhivă a S.C. I.M.U.M. Medgidia până la data de 15.11.2011, în grupa superioară de muncă nu a fost considerată activitate desfășurată în grupa a II-a de muncă deoarece nu a fost confirmată de . TULCEA, în calitate de deținător actual de arhivă a S.C. I.M.U.M. Medgidia, care în adresa nr. 2160/9.12.2013 face precizarea că în dosarul personal nu sunt documente din care să rezulte încadrarea în grupa a II-a de muncă, motiv pentru care aceste perioade nu au fost valorificare în grupa superioară de muncă.

În drept, au fost invocate disp. art.205-208 NCPC, Legea nr.263/2010.

Pentru soluționarea cauzei, instanța a încuviințat și administrat la cererea părților proba cu înscrisuri.

Analizând cererea formulată prin prisma materialului probator existent la dosarul cauzei și a dispozițiilor normative incidente, instanța reține următoarele:

Prin decizia nr._/15.01.2014 (fila 9), pârâta C. Județeană de Pensii C. a respins cererea de înscriere la pensie pentru limită de vârstă a reclamantului, motivat de faptul că vârsta la data înscrierii la pensie este mai mică decât vârsta standard de pensionare redusă conform art. 55 din Legea nr. 263/2010.

Contestația formulată de reclamant împotriva deciziei menționate a fost soluționată prin adresa nr. 2600/25.02.2014 (fila 13).

Potrivit 751/12.12.2011 (f. 8) eliberată de . în calitate de deținător arhivă a S.C. I.M.U.M. Medgidia până la data de 15.11.2011, reclamantul a lucrat în grupa a II-a de muncă în perioadele perioada 22.10.1971 – 14.10.1974, 23.10.1976 – 31.07.1992.

În ceea ce privește temeiul juridic al încadrării în grupa a II-a de muncă, acesta este menționat ca fiind Ordinul nr. 50/1990.

În ceea ce privește Ordinul nr. 50/1990, potrivit pct. 3 al ordinului, beneficiaza de incadrarea in grupele I si II de munca, potrivit celor mentionate, fara limitarea numarului, personalul care este in activitate: muncitori, ingineri, subingineri, maistri, tehnicieni, personal de intretinere si reparatii, controlori tehnici de calitate, precum si alte categorii de personal care lucreaza efectiv la locurile de munca si activitatile prevazute in anexele nr. 1 si 2. Beneficiaza, de asemenea, de aceleasi drepturi personalul muncitor din constructii-montaj sau din alte activitati, care realizeaza lucrari de extinderi, modernizari sau reparatii ale capacitatilor de productie si care isi desfasoara activitatea in aceleasi conditii cu personalul beneficiarului incadrat in grupele I si II de munca.

Pe de altă parte, potrivit HG nr. 1223/1990, personalul care este in activitate si care a lucrat la locurile de munca sau activitatile cu conditii de munca nocive, grele sau periculoase de pe santierele de constructii-montaj, grupurile de santiere si intreprinderile-santier, inclusiv unitatile de deservire ale acestora: bazele de productie, depozitele, laboratoarele, unitatile de mecanizare se incadreaza in grupa a II-a de munca in vederea pensionarii, pentru intreaga perioada efectiv lucrata dupa 18 martie 1969. Nominalizarea persoanelor care se incadreaza in grupa a II-a de munca, se face de consiliile de administratie, impreuna cu sindicatele libere din unitati.

În principiu, legalitatea și temeinicia adeverințelor prin care se atestă condițiile de muncă și veniturile obținute de salariați nu pot fi cenzurate de casele de pensii, persoanele care le-au eliberat purtând răspunderea pentru corectitudinea datelor. Înlăturarea unor astfel de adeverințe de la aplicare în procesul de stabilire a drepturilor de pensie nu poate fi posibilă decât cel mult în cazul unor inadvertențe evidente, cum ar fi de exemplu necorelarea dintre felul muncii descris și poziția indicată dintr-una dintre anexele Ordinului nr. 50/1990.

O asemenea inadvertență nu se regăsește însă în speță, unde pct. 30 din anexa 1 din ordin face referire expresă la activitatea de sudură în plumb, în care reclamantul a lucrat ca sudor electric, astfel încât nu se poate reține o incompatibilitate a grupei a II-a de muncă cu temeiul legal invocat.

Prin urmare, pentru perioadele de 7 ani, 5 luni și 14 de zile, 2 ani, 11 luni și 23 zile, respectiv 15 ani, 9 luni și 8 zile lucrate în grupa a II-a de muncă potrivit adeverințelor nr. 751/12.12.2011 și 5032/5.11.2013, reclamantul poate beneficia de o reducere a vârstei standard de pensionare cu 6 ani, potrivit art. 55 lit. a) din Legea nr. 263/2010.

Potrivit Anexei nr. 5 din aceeași lege, vârsta standard de pensionare este în cazul reclamantului de 65 de ani, astfel că acesta, fiind născut la 5.11.1954, putea cere înscrierea la pensie pentru limită de vârstă la împlinirea vârstei de 59 de ani, adică la 5.11.2013.

Rezultă astfel că la 18.11.2013, când a solicitat acordarea pensiei pentru limită de vârstă, reclamantul era îndreptățit în acest sens, iar pârâta i-a respins în mod nelegal cererea, prin decizia contestată.

Ca urmare, instanța va dispune anularea deciziei pârâtei nr._/15.01.2014 și o va obliga pe aceasta să emită reclamantului decizia de pensionare pentru limită de vârstă, începând de la 18.11.2013, cu luarea în considerare a activității prestate în grupa a II-a de muncă și în perioadele 22.10.1971 – 14.10.1974, 23.10.1976 – 31.07.1992 potrivit adeverinței nr. nr. 751/12.12.2011 eliberată de ..

În acest sens, se are în vedere că pârâta nu a recunoscut expres dreptul reclamantului la valorificarea acestei din urmă adeverințe, deși reclamantul este îndreptățit la valorificarea ei, adeverința fiind depusă la dosarul administrativ o dată cu cererea de pensionare.

Având în vedere considerentele expuse, instanța va admite acțiunea reclamantului, astfel cum a fost formulată.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

HOTĂRĂȘTE

Admite cererea formulată de reclamantul B. C. domiciliat în ., ., județul C. în contradictoriu cu pârâții C. TERITORIALĂ DE PENSII C. cu sediul în C., . C. și C. CENTRALĂ DE CONTESTAȚII din cadrul CASEI NAȚIONALE DE PENSII PUBLICE ., sector 2 București.

Anulează decizia pârâtei nr._/15.01.2014.

Obligă pârâta să emită reclamantului decizia de pensionare pentru limită de vârstă, începând cu data de 18.11.2013, cu luarea în considerare a activității prestate în grupa a II-a de muncă și în perioadele 22.10.1971 – 14.10.1974, 23.10.1976 – 31.07.1992 potrivit adeverinței nr. 751/12.12.2011 eliberată de ..

Executorie, în condițiile art. 637 C. proc. civ.

Cu apel, care se depune la Tribunalul C., în 30 de zile de la comunicare.

Pronunțată în ședința publică, astăzi, 08 septembrie 2014.

PREȘEDINTE ASISTENȚI JUDICIARI

C. B. A. B.

L. N.

GREFIER

I. D.

Tehnored.jud.C.B.

09.09.2014

Emis 3 comunicări

11.09.2014

Vezi și alte spețe de la aceeași instanță

Comentarii despre Contestaţie decizie de pensionare. Sentința nr. 1921/2014. Tribunalul CONSTANŢA