Contestaţie decizie de sancţionare. Sentința nr. 2052/2015. Tribunalul CONSTANŢA
| Comentarii |
|
Sentința nr. 2052/2015 pronunțată de Tribunalul CONSTANŢA la data de 10-09-2015 în dosarul nr. 2579/118/2015
Dosar nr._
TRIBUNALUL C.
SECȚIA CIVILĂ
SENTINȚA CIVILĂ NR. 2052
Ședința publică din 10 septembrie 2015
PREȘEDINTE – C. S. A.
ASISTENȚI JUDICIARI
L. N.
G. C.
GREFIER – S. M. S.
Pe rol judecarea cauzei civile privind pe reclamanta P. A. V., domiciliată în C., ., județ C., în contradictoriu cu pârâtul S. P. ADMINISTRAREA CREȘELOR C., cu sediul în C., ., județ C., în subordinea CONSILIULUI LOCAL MUNICIPAL C., având ca obiect contestație decizie de sancționare..
La apelul nominal făcut în ședință, se prezintă reprezentantul reclamantei av. P. C. în baza împuternicirii avocațiale de la dosar, lipsă fiind pârâtul.
Procedura de citare este legal îndeplinită, părțile având termen în cunoștință în condițiile art. 157 și următoarele din noul Cod de procedură civilă.
Acțiunea este scutită de plata taxei judiciare de timbru și a timbrului judiciar.
Tribunalul, verificându-și din oficiu competența de soluționare a prezentei cereri, în conformitate cu dispozițiile art. 95 alin.1 din noul Cod de procedură civilă, se constată competent în soluționarea prezentului litigiu .
S-a făcut referatul oral asupra cauzei de către grefierul de ședință, care evidențiază părțile, obiectul litigiului și mențiunile privitoare la îndeplinirea procedurii de citare, părțile nu au solicitat judecarea cauzei în lipsă, pârâtul a depus la dosar întâmpinare și o notă prin care invocă excepția lipsei calității procesuale pasive, reprezentantul reclamantei a depus la dosar o notă prin care aduce la cunoștința instanței faptul că a reziliat contractul de asistență, după care:
Reprezentantul reclamantului arată că Creșa nr. 13 se află în subordinea pârâtului S. P. Administrarea Creșelor C., deși acesta invocă faptul că se află în subordinea Consiliului Local C., motiv pentru care solicită instanței acordarea unui termen, pentru a-i fi pus în vedere pârâtului să depună la dosar hotărârea Consiliului Local Municipal C. prin care s-a aprobat înființarea acestui serviciu, precum și orice altă hotărâre prin care s-au adus modificări la statutul acestui serviciu public. De asemenea, solicită ca pârâtul să depună în copie împuternicirea de reprezentare pentru încheierea contractelor individuale de muncă.
Instanța respinge cererea de amânare, apreciind că, raportat la calitatea procesuală a părților, există suficiente elemente în dosarul cauzei pentru ca instanța să se pronunțe asupra excepției lipsei calității procesual pasive.
Reprezentantul reclamantei solicită în subsidiar, dacă excepția invocată de pârâtă va fi admisă, introducerea Consiliului Local C. în cauză.
Instanța dispune reluarea dosarului la ordine, pentru a da posibilitate pârâtei să se prezinte în cauză.
Reluat la ordine, la apelul nominal făcut în ședință, se prezintă reprezentantul reclamantei av. P. C. în baza împuternicirii avocațiale de la dosar, lipsă fiind pârâtul.
Reprezentantul reclamantei depune la dosar noul contract de asistență încheiat cu reclamanta.
Instanța acordă cuvântul părții asupra excepției lipsei calității procesual pasive invocată de pârâtă.
Reprezentantul reclamantei solicită respingerea excepției. Arată că în susținerea excepției nu există depus la dosar nici un înscris care să susțină afirmațiile pârâtei. Precizează faptul că decizia de sancționare este emisă de către pârâtă și nu de către Consiliul Local C.. Reiterează faptul că, solicită în subsidiar, dacă excepția invocată de pârâtă va fi admisă, introducerea Consiliului Local C. în cauză.
Instanța, raportat la faptul că pârâta, odată cu invocarea excepției, nu a depus și documente în dovedirea aspectelor învederate, și având în vedere faptul că a încheiat contractul individual de muncă și a emis și o decizie de sancționare contestată de reclamantă, apreciază ca fiind nefondată excepția lipsei calității procesual pasive, urmând a o respinge.
Nemaifiind alte cereri de formulat, chestiuni prealabile de discutat ori excepții de invocat, instanța acordă cuvântul în vederea propunerii de probe.
Reprezentantul reclamantei solicită încuviințarea probei cu înscrisuri. Față de probele solicitate de către pârâtă arată că este de acord cu înscrisurile, însă se opune în ceea ce privește proba cu martori și interogatoriul.
În temeiul art. 254 al.1 noul cod de procedură civilă potrivit căruia „ probele se propun sub sancțiunea decăderii, de către reclamant prin cererea de chemare în judecată, iar de către pârât prin întâmpinare, dacă legea nu dispune altfel. Ele pot fi propuse și oral, în cazurile anume prevăzute de lege „încuviințează pentru ambele părți, proba cu înscrisuri.
În ceea ce privește proba cu martori, instanța constată că nu a fost indicată teza probatorie și mai mult nu a fost indicat numele martorilor în cuprinsul întâmpinării, motiv pentru care o respinge.
În ce privește proba cu interogatoriul, de asemenea instanța constată că nu este indicată teza probatorie, decât foarte succint, respectiv dovedirea temeiniciei și legalității, neexistând alte elemente pentru ca instanța să aprecieze asupra utilității administrării acestei probe, motiv pentru care o respinge.
Reprezentantul reclamantei învederează instanței că nu mai are alte probe de administrat în cauză și solicită cuvântul pe fond.
Nemaifiind alte probe, instanța consideră cauza lămurită și acordă cuvântul pe fond.
Reprezentantul reclamantei solicită admiterea cererii astfel cum a fost formulată. Arată că decizia este lovită de nulitate, întrucât reclamanta a fost sancționată de două ori pentru aceeași faptă, în decizie nefiind descrisă fapta pe care reclamanta a săvârșit –o, în ce consta aceasta, împrejurările comiterii acesteia și nici data la care a fost comisă fapta, sens în care solicită anularea deciziei. Cu cheltuieli de judecată în sumă de 1.500 lei, conform actelor depuse la acest termen la dosar.
TRIBUNALUL
Cu nr._ din 16-04-2015 s-a înregistrat cererea de chemare în judecată formulată de reclamanta P. A. V. în contradictoriu cu pârâtul S. P. ADMINISTRARE CREȘE în subordinea CONSILIULUI LOCAL MUNICIPAL C., solicitând anularea deciziei nr. 39/19-03-2015 și obligarea pârâtului la plata cheltuielilor de judecată.
În dovedirea cererii, reclamanta a arătat că este încadrată ca asistent –șef Creșa nr. 13, iar în perioada ianuarie - decembrie 2014 conducerea unității a adoptat o . decizii în disprețul Legii de organizare și funcționare a creșelor motiv pentru care a fost obligată să întocmească mai multe referate prin care aducea la cunoștința conducerii deficiențele constatate.
Se mai arată că situația precară în care își desfășura activitatea printre care și hrana neadecvată oferită copiilor a fost semnalată de părinți mass mediei, context în care reprezentanți ai unor televiziuni și ziare i-au adresat reclamantei întrebări.
După aceste evenimente directoarea P. C. a organizat o ședință prilej cu care personalul și-a exprimat nemulțumirile.
D. răspuns reclamanta susține că s-a dispus sancționarea acesteia cu aplicarea avertismentului scris aplicată prin decizia nr. 39/19-03-2015, în care arată că aceasta a fost emisă în conformitate cu art.247 alin.1 și 2 și 248 alin.1 lit. a din Codul muncii.
Reclamanta susține că decizia contestată este lovită de nulitate absolută întricât pentru aceeași faptă a fost sancționată de două ori, deoarece în data de 18.03.2015 pârâta a emis și decizia nr. 38 prin care de această dată a fost sancționată cu mustrare.
Mai mult, se mai indică drept motiv de nulitate absolută nedescrierea faptei săvârșite.
În drept, acțiunea a fost întemeiată pe dispozițiile art. 252 alin. 5 din CM și art.453 C.pr.civ.
Pârâtul S. P. ADMINISTRARE CREȘE în subordinea CONSILIULUI LOCAL MUNICIPAL C. a formulat întâmpinare prin care a solicitat respingerea acțiunii ca netemeinică. Pârâtul susține că prin procesul verbal din 12.03.2015 un grup de 10 angajate aduceau la cunoștința conducerii faptul că există dificultăți în desfășurarea activității Creșei nr.13, invocându-se calitatea precară a serviciilor oferite. Referitor la decizia contestată pârâtul precizează că aceasta își găsește sediul materiei în art. 252 codul muncii, iar sancțiunea disciplinară a avertismentului scris este una din sancțiunile pe care angajatorul le poate aplica.
În drept, pârâta invocă art. 205 NCPC.
A fost administrată proba cu înscrisuri.
La data de 23.07.2015, pârâtul a invocat excepția lipsei calității procesual pasive motivat de împrejurarea că pârâtul nu are personalitate juridică, excepție ce a fost respinsă la termenul din 10-09-2015.
Analizând materialul probator administrat în cauză, instanța reține următoarele:
Cu nr. 72 a fost înregistrat contractul individual de muncă încheiat între S. P. ADMINISTRARE CREȘE și P. A. V., aceasta din urmă fiind angajată în funcția de asistent principal la Creșa nr. 13, începând cu data de 01-06-2002.
Prin decizia nr. 39/19-03-2015 emisă de S. P. ADMINISTRARE CREȘE în subordinea CONSILIULUI LOCAL MUNICIPAL C. s-a aplicat reclamantei P. A. V. sancțiunea disciplinară a avertismentului scris, conform art. 247 alin. 1 și alin. 2 și art. 248 alin. 1 lit. a CM.
La dosarul cauzei, reclamanta a depus și decizia nr. 38/18.03.2015 emisă de pârâtul S. Administrare Creșe C. în subordinea Consiliului Local Municipal C., prin care s-a dispus în conformitate cu art.247 alin. 1, 2 și art.248 alin.1 lit.a din codul muncii și cu Regulamentul de Ordine Interioară, sancțiunea disciplinară – mustrare - pentru reclamanta P. A., șefa de Creșă la Creșa nr.13 din cadrul Serviciului Administrare Creșe C. în subordinea Consiliului Local Municipal C..
Analizând decizia contestată raportat la motivele de nulitate absolută invocate de reclamantă, instanța reține:
Conform art.252 din codul muncii
„(1)Angajatorul dispune aplicarea sancțiunii disciplinare printr-o decizie emisă în formă scrisă, în termen de 30 de zile calendaristice de la data luării la cunoștință despre săvârșirea abaterii disciplinare, dar nu mai târziu de 6 luni de la data săvârșirii faptei.
(2)Sub sancțiunea nulității absolute, în decizie se cuprind în mod obligatoriu:
a)descrierea faptei care constituie abatere disciplinară;
b)precizarea prevederilor din statutul de personal, regulamentul intern, contractul individual de muncă sau contractul colectiv de muncă aplicabil care au fost încălcate de salariat;
c)motivele pentru care au fost înlăturate apărările formulate de salariat în timpul cercetării disciplinare prealabile sau motivele pentru care, în condițiile prevăzute la art. 251 alin. (3), nu a fost efectuată cercetarea;
d)temeiul de drept în baza căruia sancțiunea disciplinară se aplică;
e)termenul în care sancțiunea poate fi contestată;
f)instanța competentă la care sancțiunea poate fi contestată.
(3)Decizia de sancționare se comunică salariatului în cel mult 5 zile calendaristice de la data emiterii și produce efecte de la data comunicării.
(4)Comunicarea se predă personal salariatului, cu semnătură de primire, ori, în caz de refuz al primirii, prin scrisoare recomandată, la domiciliul sau reședința comunicată de acesta.”
Instanța reține că angajatorul nu a arătat în decizia de sancționare fapta care se impută reclamantei, elementul material al faptei reținute ca abatere disciplinară care să presupună implicarea directă în săvârșirea ei. Simpla și generica referire la dispozițiile din Codul muncii fără a se arăta în concret faptele materiale reținute în sarcina reclamantei fac imposibil de verificat dacă cele reținute de angajatorul pârât reprezintă o abatere disciplinară în sensul avut în vedere de art. 247 alin. 2 din codul muncii care definește abaterea disciplinară ca fiind o faptă în legătură cu munca și care constă într-o acțiune sau inacțiune săvârșită cu vinovăție de către salariat, prin care acesta a încălcat normele legale, regulamentul intern, contractul individual de muncă sau contractul colectiv de muncă aplicabil, ordinele și dispozițiile legale ale conducătorilor ierarhici.
Mai mult, in continutul deciziei nr. 39/19-03-2015 nu se regasesc mentiunile obligatorii referitoare la precizarea prevederilor din statutul de personal, regulamentul intern, contractul individual de muncă sau contractul colectiv de muncă aplicabil care au fost încălcate de salariat, faptele săvârșite, motivele pentru care au fost înlăturate apărările formulate de salariat în timpul cercetării disciplinare prealabile sau motivele pentru care, în condițiile prevăzute la art. 251 alin. (3), nu a fost efectuată cercetarea.
Mențiunile și precizările pe care în mod obligatoriu trebuie să le conțină decizia de sancționare au rolul, în primul rând, de a-l informa concret și complet pe salariat cu privire la faptele, motivele și temeiurile de drept pentru care a fost sancționat, și în al doilea rând, acestea au rolul de a da posibilitatea instanței să constate temeinicia și legalitatea măsurilor dispuse din voința unilaterală a angajatorului.
Potrivit art. 249 alin. 2 NCPC, pentru aceeași abatere disciplinară se poate aplica numai o singură sancțiune.
Reclamanta a invocat că decizia nr. 39/19-03-2015 este lovită de nulitate absolută, întrucât a fost sancționată de două ori pentru aceeași faptă. Însă, pentru ca instanța să poată aprecia asupra acestui motiv de nulitate era necesară motivarea deciziilor nr. 38/18-03-2015 și nr. 39/19-03-2015 de către angajator. Nici din cuprinsul documentației depuse de angajator nu rezultă că P. A. V. ar fi fost sancționată de două ori pentru aceeași faptă, drept urmare acest motiv de nulitate nu poate fi reținut.
Pentru aceste considerente, instanța va dispune anularea deciziei nr. 39/19-03-2015 și înlătură sancțiunea disciplinară a avertismentului scris aplicat.
În temeiul art. 453 alin. 1 NCPC, reținând culpa procesuală a pârâtei în declanșarea prezentului litigiu, urmează a o obliga sa plătească reclamantei cheltuieli de judecată în suma de 1.500 lei, reprezentând onorariu avocat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE
Admite cererea formulată de reclamanta P. A. V., domiciliată în C., ., județ C., în contradictoriu cu pârâtul S. P. ADMINISTRAREA CREȘELOR C., cu sediul în C., ., județ C., în subordinea CONSILIULUI LOCAL MUNICIPAL C..
Anuleaza decizia nr. 39/19-03-2015 emisa de parata si înlătură sancțiunea disciplinară a avertismentului scris.
Obliga parata sa plătească reclamantei cheltuieli de judecată în suma de 1.500 lei, reprezentând onorariu avocat.
Cu apel in termen de 10 zile de la comunicare.
Apelul se depune la Tribunalul Constanta.
Pronuntata in sedinta publica din 10-09-2015.
PREȘEDINTE, ASISTENȚI JUDICIARI,
C. S. A. C. G. N. L.
GREFIER
S. M. S.
Tehnored.jud.C.S.A.
4 ex./29.09.2015
| ← Pretentii. Sentința nr. 1820/2015. Tribunalul CONSTANŢA | Solicitare drepturi bănești / salariale. Sentința nr.... → |
|---|
