Obligaţie de a face. Sentința nr. 2476/2015. Tribunalul CONSTANŢA
| Comentarii |
|
Sentința nr. 2476/2015 pronunțată de Tribunalul CONSTANŢA la data de 07-10-2015 în dosarul nr. 2476/2015
Dosar nr._
TRIBUNALUL C.
SECȚIA I CIVILĂ
SENTINȚA CIVILĂ NR.2476
Ședința publică din data de 7 octombrie 2015
PREȘEDINTE – D. I. F.
ASISTENȚI JUDICIARI
G. C.
L. N.
GREFIER – R. B.
Pe rol, pronunțarea asupra acțiunii civile formulată de reclamanții C. C., I. F., C. A. F., N. T., C. L., S. P., G. M., L. M., C. G., C. M., Z. E., R. R., P. M., toți prin S. L. AIC-MK, cu sediul în localitatea M. K., ..4 ( incinta aeroport),județul C., în contradictoriu cu pârâtul SN A. I. M. KOGALNICEANU CONSTANTA SA, cu sediul în localitatea M. K., ..4, județul C., având ca obiect obligație de a face.
Dezbaterile au avut loc în ședința publică din 9 septembrie 2015, fiind consemnate în încheierea de ședință din acea dată, încheiere ce face parte integrantă din prezenta sentință.
Completul de judecată, având nevoie de timp pentru a delibera, a amânat pronunțarea asupra cauzei la data de 23 septembrie 2015, respectiv 7 octombrie 2015, când a pronunțat următoarea sentință:
TRIBUNALUL
Deliberând asupra cauzei civile de față constată:
Prin cererea formulată de reclamantul S. L. AIC MK în contradictoriu cu pârâta SN A. INTERNAȚIONAL M.KOGLNICEANU –C. SA înregistrată pe rolul Tribunalului C. sub nr._ se solicita obligarea pârâtei la asigurarea transportului la7și de la locul de muncă în mod gratuit de către angajator cu mijloacele de transport ale acestuia, decontarea cheltuielilor ocazionate de transport pentru ultimii 3 ani pentru reclamanți având în vedere faptul că aceștia nu au beneficiat de prevederile art.124 DIN Contractul Colectiv de Muncă 2014-2015 ,2013-2014, 2011-2012.
În motivare, reclamantul arată că în urma încheierii contractelor colective de muncă ce cuprind drepturile salariaților în perioada 2011-2015 la art.124 s-a stabilit că salariații unității beneficiază de transport gratuit de la și la locul de muncă cu mijloacele de transport ale angajatorului stabilindu-se în același timp că traseul va fi stabilit de comun acord cu sindicatul reprezentativ. Reclamanții nu sunt membri ai sindicatului reprezentativ arătând că în aceste condiții o parte din salariați beneficiază de transport gratuit, iar alții nu fiind nevoiți să ajungă la serviciu cu mijloace și cheltuieli proprii.
Se susține că potrivit art.33 di legea nr.62/2011 contractele colective de muncă produce efecte pentru toți salariații societății apreciind că reclamanții ar trebui să beneficieze de aceleași drepturi ca toți salariații indiferent de apartenența sindicală.
Cererii i-au fost anexate înscrisuri.
Pârâta a formulat întâmpinare a solicitat respingerea acțiunii ca neîntemeiată arătând că solicitarea reclamanților de decontare a cheltuielilor de transport nu beneficiază de transport legal având în vedere că dispozițiile contractului colectiv de muncă prevăd facilitatea asigurării transportului gratuit dar cu mijloacele sale de transport și pe un traseu stabilit de comun acord cu sindicatul reprezentativ și nicidecum decontarea unor cheltuieli cu transportul pentru personalul care are domiciliul în afara traseelor puse la dispoziție de către aeroport.
În cursul judecății a fost administrată proba cu înscrisuri.
Analizând materialul probator administrat în cauză, instanța reține următoarele:
Reclamanții sunt angajați ai societății pârâte SN A. INTERNAȚIONAL M. K. C. SA.
Prin prezenta acțiune reclamanții solicită obligarea pârâtei la asigurarea transportului la/și de la locul de muncă în mod gratuit de către angajator și decontarea cheltuielilor ocazionate de transport pe ultimii 3 ani.
Conform art.124 din Contractele Colective de Muncă încheiate la nivelul unității pârâte pentru anii 2011-2012 ,,2012 ,2013-2014,2014-2015 se prevede „Transportul personalului la și de la locul de muncă ,se asigură gratuit de către angajator cu mijloacele de transport ale acestuia .Traseul va fi stabilit de comun acord cu sindicatul reprezentativ .”
Raportat la această dispoziție din contractul colectiv de muncă ce constituie legea părților-salariat și angajator-solicitările reclamanților nu sunt fondate.
Astfel din conținutul acestei dispoziții rezultă că angajatorul asigură transportul gratuit cu mijloacele proprii de transport a tuturor salariaților-membri și nemembri de sindicat –la și de la locul de muncă și anumite puncte dintr-un traseu stabilit de comun acord cu sindicatul reprezentativ. Niciunde în cuprinsul contractului colectiv de muncă nu se prevede asigurarea transportului gratuit între domiciliile salariaților și locul de muncă ale acestora ori decontarea transportului efectuat cu alte mijloace de transport decât cele aparținând angajatorului.
În ceea ce privește susținerea reclamanților potrivit căreia prin hotărârea nr.342/22.07.2015 a fost constatat ca discriminatoriu inclusiv art.124 din Contractul Colectiv de Muncă 2013-2014 și 2014 - 2015, instanța urmează a o înlătura având în vedere că dispoziția hotărârii se referă la favorizarea sindicatului reprezentativ într-o . domenii, acordare de drepturi și nu a statuat cu privire la art.124 în discuție în prezenta cauză.
Așadar neavând fundament legal solicitarea reclamanților, instanța urmează a o respinge ca neîntemeiată.
Totodată, tribunalul urmează a lua act conform art.406 Cod procedură civilă, de renunțarea la judecată a reclamanților N. T., Z. E., C. L..
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE
Ia act de renunțarea la judecată a reclamanților N. T., Z. E., C. L..
Respinge acțiunea formulată de ceilalți reclamanți, respectiv C. C., I. F., C. A. F., S. P., G. M., L. M., C. G., C. M., R. R., P. M., toți prin S. L. AIC-MK, cu sediul în localitatea M. K., ..4 ( incinta aeroport),județul C., în contradictoriu cu pârâtul SN A. I. M. KOGALNICEANU CONSTANTA SA, cu sediul în localitatea M. K., ..4, județul C. ca nefondată.
Cu apel în 10 zile de la comunicare ce se va depune la Tribunalul C..
Pronunțată în ședință publică, azi, 07.10.2015
PREȘEDINTE, ASISTENTI JUDICIARI,
D. I. F. G. C.
GREFIER,
R. B.
Tehnored.jud.D.I.F./19.10.2015
OPINIE SEPARATĂ - asistent judiciar L. N.
Admite în parte acțiunea formulată de reclamanții, reprezentați de S. L. Aic - MK.
Obligă pârâta la decontarea către reclamanți a cheltuielilor de transport ocazionate de deplasarea acestora de la domiciliu și până la punctele de pe traseu unde le este asigurat transportul de către pârâtă.
Obligă pârâta la plata către reclamanți a cheltuielilor ocazionate de către aceștia privind transportul pentru ultimii trei ani anteriori introducerii acțiunii, urmare a faptului că aceștia nu au beneficiat de dispozițiile art. 124 din Contractele Colective de Muncă pe anii 2012, 2013, 2014, 2015.
Respinge restul pretențiilor ca nefondate.
Contrar opiniei majoritare consider că acțiunea reclamanților trebuia admisă în parte pentru următoarele considerente:
Reclamanții reprezentați de S. L. AIC.-MK sunt angajații SN.A. Internațional M.K. –C. SA.
În contractele colective de muncă încheiate la nivelul societății pe perioada 2011-2015 s-a menționat în art.124 că „Transportul personalului la și de la locul de muncă ,se asigură gratuit de angajator cu mijloacele de transport ale acestuia.”.S-a specificat în acțiune că cei 13 reclamanți nu au beneficiat de prevederile art.124 din contractele colective de muncă încheiate la nivel de societate în sensul de a beneficia de transport gratuit de și la locul de muncă și nici nu le-au fost decontate cheltuielile ocazionate de deplasările la și de la locul de muncă. S-a menționat că reclamanții nu fac parte din sindicatul reprezentativ, că au formulat cereri de decontare către societate ,dar că nu au primit răspuns. În acest context reclamanții prin S. L. AIK-MK au considerat, că societatea pârâtă are o atitudine părtinitoare și discreționară față de membrii de sindicat și de angajați,materializat prin faptul că aceștia nu beneficiază de transport gratuit comparativ cu cei care beneficiază.
În drept și-au întemeiat pretențiile pe dispozițiile Leg.62/2011,pe Codul Muncii și pe Contractele Colective de Muncă încheiate la nivel de unitate. Prin întâmpinarea depusă societatea pârâtă a solicitat respingerea acțiunii reclamanților, motivat de faptul că la nivelul societății s-a stabilit de comun acord cu sindicatul reprezentativ ca transportul la locul de muncă să le fie asigurat salariaților care domiciliau în C. motivat de faptul că ei aveau o preponderență numerică față de ceilalți salariați. Pârâta a mai susținut că reclamanții prin depunerea presupuselor cereri de decontare nejustificate nu respectă prevederile legislative economice aplicabile pentru decontarea de plăți în numerar. Societatea pârâtă a concluzionat că solicitările reclamanților reprezentați de sindicatul nereprezentativ nu întrunesc condițiile legale nici din perspectiva condițiilor de formă nici din perspectiva temeiului legal indicat. A mai fost invocat de pârâtă și faptul că salariații nu au obținut un acord prealabil cu conducerea, demersul nefiind efectuat în timp util . În drept societatea pârâtă a invocat prevederile Dec.209.,privind aprobarea Regulamentului operațiilor de casă și a art.205/NCPC. Am luat act că părțile au depus la dosarul cauzei înscrisuri constând în –cereri și documente de decont justificative,copii ale Contractelor colective de muncă (2011-2015)la nivel de unitate,respectiv a filei cu art .124, procesele verbale din anii 2012 și 2015 încheiate în cadrul ședințelor comisiei paritare Patronat –Sindicat ,Hot.342/22.07.2015. Din înscrisurile de la dosar am reținut următoarele aspecte:
Reclamanții reprezentați de sindicat fac parte din angajații pârâtei, care nu domiciliază în Municipiul C. sau în localitatea M. K. .Așa cum a susținut și societatea pârâtă prin întâmpinare transportul salariaților de și la locul de muncă a fost asigurat la solicitarea sindicatului reprezentativ doar pentru angajații care domiciliau în C. motivat de faptul că majoritatea angajaților domiciliau în C. .Mijloacele de transport puse la dispoziție de angajator deservesc traseul M. K. –C. și retur. Art.124 din Contractul Colectiv de Muncă la nivel de societate prevede că„Transportul personalului la și de la locul de muncă ,se asigură gratuit de către angajator cu mijloacele de transport ale acestuia. Traseul va fi stabilit de comun acord cu sindicatul reprezentativ.” În toate formulările art.124 din Contractele Colective de Muncă la nivel de societate(2011-2015) își păstrează forma. Analizând art.124din CCM la nivel de societate am constatat că acesta are o aplicabilitate generală respectiv pentru tot personalul angajatorului.
Nu am putut reține susținerea pârâtei din întâmpinare potrivit cu care reclamanții trebuiau să obțină un acord al conducerii societății cu privire la faptul că și ei aveau dreptul la transport gratuit în condițiile în care sunt angajații aeroportului iar Contractul Colectiv de Muncă la nivel de unitate are aplicabilitate pentru toți angajații. În opinia mea societatea pârâtă nu respectă prevederile art 124 din CCM la nivel de unitate față de reclamanți și față de angajații care nu domiciliază în C. .Nu te poți prevala de faptul că tu angajator împreună cu sindicatul reprezentativ ai asigurat transportul gratuit pentru majoritatea angajaților –cei care locuiesc în C. ,iar ceilalți urmând să suporte naveta din bugetul propriu.
În acest context există în opinia mea o discriminare, care are ca fundament condiționarea de domiciliu-ești salariat cu domiciliul în C. –beneficiezi de transport gratuit-nu ești domiciliat în C., nu beneficiezi de gratuitatea transportului ,deși Contractul Colectiv de Muncă la nivel de unitate îți conferă acest drept.
Tot în acest context nu se poate nega faptul că pârâta nu ar fi făcut demersuri în sensul respectării art.124 din CCM la nivel de unitate –a se vedea decontarea cheltuielilor de transport pe o l. lună în anul 2012, astfel cum susțin reclamanții,situație necontestată de pârâtă,cât și asigurarea transportului gratuit pentru majoritatea salariaților. În această situație am considerat raportat și la faptul că societatea pârâtă a făcut demersuri pentru asigurarea transportului pentru majoritatea angajaților ,că poate asigura decontarea transportului pentru reclamanți de la domiciliul acestora și până la stațiile din traseul pe unde circulă mijloacele de transport ale societății pârâte.
ASISTENT JUDICIAR
L. N.
Op.sep.tehnored.as.jud.L.N./19.10.2015
2 .
| ← Obligaţie de a face. Sentința nr. 2504/2015. Tribunalul CONSTANŢA | Contestaţie decizie de concediere. Sentința nr. 2507/2015.... → |
|---|
