Solicitare drepturi bănești / salariale. Sentința nr. 3140/2015. Tribunalul CONSTANŢA
| Comentarii |
|
Sentința nr. 3140/2015 pronunțată de Tribunalul CONSTANŢA la data de 25-11-2015 în dosarul nr. 3140/2015
Dosar nr._
TRIBUNALUL C.
SECȚIA I CIVILĂ
SENTINȚA CIVILĂ NR.3140
Ședința publică din data de 25 noiembrie 2015
PREȘEDINTE – D. I. F.
ASISTENȚI JUDICIARI
G. C.
L. N.
GREFIER – R. B.
Pe rol, pronunțarea asupra acțiunii civile formulate de reclamanții C. C., I. F., C. A. F., L. M., B. D., A. T., N. M., LOPOȘARU M., S. E., V. T., P. E., CURURELA G., D. V., R. C. G., S. L., A. J., S. F., B. E., G. D., B. G., S. P., ROȘUȚ R., D. I., C. MIHAIȚĂ, P. M., I. M., G. M., T. I., R. N., GISCĂ Ș., C. C., toți prin S. L. AIC – MK, cu sediul în C., ..14 ( incinta aeroport) și cu sediul procesual ales în C., ..27, în contradictoriu cu pârâtul S.N. A. INTERNAȚIONAL M. K. – C. SA, cu sediul în M. K., ..4, județul C., având ca obiect drepturi bănești.
Dezbaterile au avut loc în ședința publică din 4 noiembrie 2015, fiind consemnate în încheierea de ședință din acea dată, încheiere ce face parte integrantă din prezenta sentință.
Completul de judecată, având nevoie de timp pentru a delibera, a amânat pronunțarea asupra cauzei la data de 18 noiembrie 2015, iar pentru constituirea legală a completului de judecată a amânat pronunțarea asupra cauzei la data de 25 noiembrie 2015, când a pronunțat următoarea sentință:
TRIBUNALUL
Prin cererea formulată de reclamanții C. C., I. F., C. A. F., L. M., B. D., A. T., N. M., LOPOȘARU M., S. E., V. T., P. E., CURURELA G., D. V., R. C. G., S. L., A. J., S. F., B. E., G. D., B. G., S. P., ROȘUȚ R., D. I., C. MIHAIȚĂ, P. M., I. M., G. M., T. I., R. N., GISCĂ Ș., C. C., toți prin S. L. AIC – MK, în contradictoriu cu pârâtul S.N. A. INTERNAȚIONAL M. K. – C. SA, înregistrată pe rolul Tribunalului C. sub nr._ se solicita recalcularea și acordarea salariilor plecând de la cuantumul salariului minim brut de 975 lei /lună începând cu 01.01.2015 și 1050 lei/lună începând cu data de 01.07.2015 în conformitate cu prevederile HG 1091/2014 și CCM 2014-2015, indexarea sumelor restante cu indicele de inflație până la data acordării efective.
În motivare, se arată că în conformitate cu dispozițiile art.45 alin.1 din contractul colectiv de muncă 2014-2015 încheiat la nivel de uniate „Salariul minim brut pe unitate nu poate fi mai mic decât salariul minim brut pe țară (economie)garantat în plată.”.
Reclamanții apreciază că prin contractul colectiv de muncă 2014-2015 încheiat la data de 21.10.2014 înainte de apariția HG 1091/2014 a fost stabilit „salariul de bază minim brut…900 de lei/lună, fără a avea alte adaosuri, indemnizații și sporuri incluse”.Având în vedere faptul că prevederile hotărârii de guvern se aplică de drept începând cu 01.01.2015 reclamantul s-a adresat ITM C. care a confirmat acest lucru prin adresa 9096/14.05.2015 .
În drept acțiunea a fost întemeiată pe dispozițiile CCM 2014-2015 ,HG 1091/2014.
Cererii i-au fost atașate înscrisuri.
Pârâta a formulat întâmpinare prin care a solicitat respingerea acțiunii ca nefondată arătând că la nivelul SN AIMKC SA se garantează în plată conform art.164 alin.3 din codul muncii „un salariu brut lunar cel puțin egal cu salariul de bază minim brut pe țară”.
În consonanță cu prevederile CCM 2014-2015 art.45 alin.1 lit.b limita inferioară a salariului de încadrare negociat la nivel de unitate, în fapt salariul de bază brut lunar minim pe unitate, ajunge la valoarea de 900 leix1,2=1080 lei (unde 900 lei reprezintă salariul minim, de fapt, o valoare de referință convenită prin CCM iar 1,2 reprezintă coeficientul minim de ierarhizare la nivelul unității), valoare care o depășește pe cea stabilită prin HG 1091/2014 . Mai susține că verificarea respectării acestui minim impus de lege se raportează la salariul concret de încadrare stabilit prin contractul individual al fiecărui angajat compus din salariul de bază lunar brut format din salariul de încadrare negociat plus indemnizația de conducere unde este cazul conform prevederilor art.45 alin.1 lit.c/CCM_-2015), alte elemente constitutive (sporuri, indemnizații).
Din verificarea metodologiei de calcul a salariului de bază la nivelul societății se poate constat că cel mai mic salariu de bază negociat și plătit de societate corespunde coeficientului de ierarhizare 1,6 și are valoarea de 1440 lei.
A fost administrată proba cu înscrisuri.
Analizând înscrisurile administrate în cauză, instanța reține următoarele:
Reclamanții sunt salariați ai unității pârâte.
Conform art.45 alin1 din Contractul Colectiv de Muncă încheiat la nivelul societății pârâte pe anului 2014-2015 „Salariul de bază minim brut pentru un program complet de lucru de 168 de ore medie/lună este 900 de lei/lună fără a avea alte adaosuri, indemnizații și sporuri incluse în acesta. Toți coeficienții de ierarhizare(Anexa 3) negociați la Contractul Colectiv de Muncă încheiat la nivel de unitate nu poate fi mai mic decât salariul minim brut pe țară (economie) garantat în plată.”
HG nr. 1091/2014, pentru stabilirea salariului de bază minim brut pe țară garantat în plată, a stabilit nivelul salariului de bază minim brut pe țară garantat în plată la 975 de lei lunar, începând cu data de 1 ianuarie 2015 (art. 1).
Angajatorul nu poate negocia și stabili salariul de bază prin contractul individual de muncă sub salariul de baza minim brut orar pe țară (art. 164 alin. 2 din Codul muncii).
Angajatorul este obligat să garanteze în plată un salariu brut lunar cel puțin egal cu salariul de bază minim brut pe țară (art. 164 alin. 3 teza I din Codul muncii).
Acestea sunt dispozițiile legale care guvernează speța dedusă judecății în prezenta cauză.
Ce se desprinde fără putință de tăgadă din prevederile mai sus enunțate este faptul că salariul de bază minim brut pe țară stabilit prin hotărâri de Guvern este garantat la plată tuturor salariaților, fără nicio posibilitate de interpretare sau adaptare.
Astfel, acest salariu de bază minim brut pe țară reprezintă nivelul de remunerație sub care nu se va putea coborî nici în drept, nici în fapt, indiferent care ar fi modul său de calcul, este salariul care are forța legii.
Potrivit înscrisurilor depuse la dosar de angajator, nivelul salariului de bază brut lunar, pentru fiecare reclamant în parte, este mai mare decât cuantumul stabilit pentru salariul de bază minim brut pe țară, prin hotărâri de Guvern, pentru perioadele indicate.
Astfel, pârâta angajatoare a acordat reclamanților salariați o remunerație peste nivelul stabilit prin actele normative emise pentru stabilirea salariului de bază minim brut pe țară garantat în plată.
Ceea ce interesează în analiza conduitei angajatorului, cu referire la stabilirea și plata salariilor, este a se verifica dacă a fost garantat în plată un salariu brut lunar cel puțin egal cu salariul de bază minim brut pe țară.
Dacă această obligație a fost respectată este fără putință de tăgadă că dispozițiile din legislația muncii, ce reglementează asupra salarizării, au fost respectate.
Atât timp cât salariile brute lunare ale reclamanților, așa cum sunt ele stabilite și acordate, sunt egale sau mai mari decât salariile de bază minime brute pe țară prevăzute de Hotărârile de Guvern, nicio dispoziție legală ce dispune asupra sistemului de salarizare al părților nu a fost încălcată.
Salariul de bază minim brut pe țară are un rol important de protecție socială, obligând pe cel ce angajează un salariat să-l plătească, pentru un program normal de lucru, cu un salariu mai mare sau cel puțin egal cu salariul de bază minim garantat.
Nu este obligatoriu ca scara de salarii efectiv acordate într-o societate să pornească de la salariul de bază minim brut garantat, ci de la oricare alt salariu, peste cel minim.
Ceea ce se garantează la plată este salariul brut lunar cel puțin egal cu nivelul salariului minim brut pe țară.
Potrivit dispozițiilor art. 160 din Codul muncii, salariul cuprinde salariul de bază, indemnizațiile, sporurile, precum și alte adaosuri.
Acest salariu, cu toate componentele sale este garantat în plată la un nivel cel puțin egal cu salariul de bază minim brut pe țară, așa cum dispune, fără putință de tăgadă, art. 164 alin. 3 teza I din Codul muncii.
Unul dintre principiile ce guvernează sistemul de salarizare al reclamanților este principiul negocierii salariilor.
Acesta reprezintă o consecință a principiului constituțional potrivit căruia dreptul la negocieri colective în raporturile de muncă este garantat (art. 41 alin. 5 din Constituție).
Codul muncii, concretizând acest drept, prevede că nivelurile salariale minime se stabilesc prin contractele colective de muncă aplicabile, iar salariul individual se stabilește prin negocieri individuale între angajator și salariat (art. 162 alin. 1 și alin. 2 din Codul muncii).
Obiectul negocierilor colective îl reprezintă reglementarea de principiu a salarizării angajaților cărora le sunt aplicabile contractele colective, iar obiectul negocierilor individuale purtate cu prilejul încheierii contractului individual de muncă este stabilirea concretă a salariului.
O instanță de judecată nu poate interveni, nu poate limita principiul libertății de voință a părților, atunci când această libertate a părților se manifestă cu respectarea dispozițiilor legale.
Potrivit anexei 3 din Contractul Colectiv de Muncă sunt prevăzute treptele de salarizare care variază între 1,6 -2,2. Din aplicarea acestui coeficient la salariul de 900 de lei rezultă că cel mai mic salariu bază este de 1.440 lei (ca produs între salariul de bază minim brut stabilit convențional conform art.45 alin.1 la suma de 900 de lei/lună și coeficientul minim de salarizare de 1, 6 )
Astfel, atât timp cât nu există drepturi salariale stabilite sub minimul prevăzut prin acte normative, iar salariații nu au renunțat la drepturile ce le sunt recunoscute prin lege, este fără putință de tăgadă ca principiul libertății de voință a părților, în ceea ce privește salarizarea, s-a manifestat cu respectarea dispozițiilor legale.
Instanța reține totodată că regimul juridic al salariului de bază este diferit în funcție de fondurile din care se asigură plata acestuia, unul dintre criteriile în raport de care se stabilește limita dreptului, fiind salariul de bază minim brut pe țară garantat în plată.
Potrivit art.164 din Codul muncii salariul de bază minim brut pe țară garantat în plată corespunzător programului normal de muncă se stabilește prin hotărâre a Guvernului după consultarea sindicatelor și a patronatelor.
Prin hotărârile de Guvern care reglementează salariul de bază minim brut pe țară garantat în plată a fost prevăzută regula potrivit cu care pentru personalul plătit din fonduri publice nivelul salariului de bază potrivit încadrării nu poate avea un nivel inferior salariului de bază minim brut pe țară garantat în plată.
Criteriul salariului minim brut pe țară garantat în plată este folosit în mod diferit în cazul personalului nebugetar, acestuia fiindu-i aplicabile dispozițiile art.164 alin.3 din Codul muncii, potrivit cu care angajatorul este obligat să garanteze fiecărui salariat în plată un salariu brut lunar cel puțin egal cu salariul de bază minim brut pe țară.
Regimul juridic diferit a drepturilor salariale personalului plătit din fondurile publice față de personalul nebugetar constă în aceea că numai pentru prima categorie legiuitorul a prevăzut ca limită minimă a salariului de bază, salariul minim brut pe țară garantat prin hotărâre a Guvernului.
Pentru cealaltă categorie de salariați scopul legiuitorului a fost să garanteze în plată un salariul brut lunar cel puțin egal cu salariul minim brut pe țară.
Raportat la aceste considerente instanța constată că nu există niciun temei legal care să justifice solicitarea reclamanților- de aplicare a coeficienților de ierarhizare la nivelul salariului de bază minim brut pe țară garantat în plată, astfel cum solicită în fapt prin prezenta acțiune.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE
Respinge acțiunea formulată de reclamanții C. C., I. F., C. A. F., L. M., B. D., A. T., N. M., LOPOȘARU M., S. E., V. T., P. E., CURURELA G., D. V., R. C. G., S. L., A. J., S. F., B. E., G. D., B. G., S. P., ROȘUȚ R., D. I., C. MIHAIȚĂ, P. M., I. M., G. M., T. I., R. N., GISCĂ Ș., C. C., toți prin S. L. AIC – MK, cu sediul în C., ..14 ( incinta aeroport) și cu sediul procesual ales în C., ..27, în contradictoriu cu pârâtul S.N. A. INTERNAȚIONAL M. K. – C. SA, cu sediul în M. K., ..4, județul C. ca nefondată.
Cu apel în 10 zile de la comunicare.
Apelul se depune la Tribunalul C..
Pronunțată în ședință publică, azi 25.11.2015.
PREȘEDINTE, ASISTENTI JUDICIARI,
D. I. F. G. C.
L. N.
GREFIER,
R. B.
Tehnored. jud. D.I.F./26.11.2015
2 .
| ← Solicitare drepturi bănești / salariale. Sentința nr.... | Solicitare drepturi bănești / salariale. Sentința nr.... → |
|---|
