Solicitare drepturi bănești / salariale. Sentința nr. 1705/2015. Tribunalul CONSTANŢA
| Comentarii |
|
Sentința nr. 1705/2015 pronunțată de Tribunalul CONSTANŢA la data de 29-07-2015 în dosarul nr. 1705/2015
Dosar nr._
TRIBUNALUL C.
SECȚIA I CIVILĂ
-SENTINȚA CIVILĂ NR.1705-
Ședința publică din 29.07.2015
PREȘEDINTE – A. C.
ASISTENȚI JUDICIARI
A. B.
R. G.
GREFIER – L. V.
S-a luat în examinare acțiunea civilă formulată de reclamanții D. T. M., D. V. ATONETA, I. G. V., J. G. M., L. I. S., P. P. L. și P. I. M., toți reprezentanți prin S. L. AL SALARIAȚILOR DIN ÎNVĂȚĂMÂNTUL PREUNIVERSITAR C., cu sediul în C., . nr.13, județul C., în contradictoriu cu pârâta GRĂDINIȚA CU O. NORMAL ROBOȚEL, cu sediul în C., ., județul C..
Obiectul cauzei: drepturi bănești.
La apelul nominal făcut în ședința publică, răspunde pentru reclamanți - consilier juridic E. A., în baza delegației de reprezentare pe care o depune dosar, lipsind pârâta.
Procedura de citare este legal îndeplinită cu respectarea dispozițiilor art. 154 și următoarele din noul Cod de pr.civilă.
Grefierul expune referatul cauzei, în cadrul căruia învederează că prezenta acțiune este scutită de plata taxei judiciare de timbru potrivit art. art. 270 din Codul muncii, și că reclamanții au solicitat judecarea cauzei în lipsă potrivit art. 411 alin (2) din noul Cod de procedură civilă.
Instanța dispune rectificarea încheierii de la termenului anterior în sensul că reclamanți în cauză sunt persoanele fizice prin S. L. al Salariaților din Învățământul Preuniversitar C..
Reprezentantul convențional al reclamantelor depune la dosar încheierea de îndreptare a erorii materiale cuprivire la numele reclamantei D. A..
Întrebat fiind, reprezentantul convențional al reclamanților precizează că nu mai sunt chestiuni prealabile sau excepții de formulat.
Instanța, luând act de susținerile reprezentantului convențional al reclamanților, în temeiul art.254 din noul Cod de procedură civilă, acordă cuvântul asupra probatoriilor.
Reprezentantul convențional al reclamanților, având cuvântul, solicită încuviințarea probei cu înscrisurile depuse la dosar.
Instanța, având în vedere disp. art. 258 din noul Cod de procedură civilă, potrivit căruia probele se pot încuviința numai dacă sunt întrunite cerințele prevăzute de art. 255 din noul Cod de procedură civilă, apreciind că înscrisurile depuse la dosar sunt legale, verosimile, pertinente și concludente, încuviințează pentru reclamanți proba cu înscrisurile depuse la dosar, și o constată administrată.
La interpelarea instanței, reprezentantul reclamanților precizează că nu mai sunt chestiuni prealabile sau excepții de formulat.
Instanța, socotindu-se lămurită, în baza art.244 din noul Cod de procedură civilă, declară încheiată cercetarea procesului.
Instanța, în temeiul art.392 din noul Cod de procedură civilă, deschide dezbaterile asupra fondului cauzei.
Reprezentantul convențional al reclamanților, având cuvântul, solicită admiterea acțiunii, astfel cum a fost formulată, având în vedere decizia pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție, Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept în materie civilă, în dosarul nr._ al Curții de Apel C..
Instanța, în baza art. 394 din noul Cod de procedură civilă, constatând că au fost lămurite toate împrejurările de fapt și temeiurile de drept ale cauzei, închide dezbaterile și rămâne în pronunțare cu privire la fondul cauzei.
TRIBUNALUL
Prin cererea înregistrată pe rolul Tribunalului C. sub nr._, reclamanții D. T. M., D. V. ATONETA, I. G. V., J. G. M., L. I. S., P. P. L. și P. I. M., prin reprezentant S. L. al Salariaților din Învățământul Preuniversitar C. au chemat în judecată pe pârâta GRĂDINIȚA CU O. NORMAL ROBOȚEL, solicitând instanței ca prin hotărârea ce se va pronunța să oblige pârâta la plata către fiecare reclamant a daunelor-interese moratorii, respectiv dobânzi legale, reprezentând echivalentul prejudiciului suferit prin executarea cu întârziere a obligației de plată stabilite irevocabil prin Sentința civilă nr. 3913/31.07.2012 pronunțată de Tribunalul C., pe ultimii trei ani anterior introducerii cererii și în continuare, pentru viitor, până la achitarea integrală a sumelor datorate cu titlu de drepturi salariale.
În motivarea cererii, reclamanții au arătat că prin sentința civilă indicată mai sus, pronunțată de Tribunalul C., pârâta a fost obligată la plata diferențelor de drepturi salariale neacordate membrilor de sindicat, rezultate din neaplicarea Legii nr. 221/2008 pentru aprobarea Ordonanței Guvernului nr. 15/2008 în perioada 1 octombrie 2008 - 31 decembrie 2009 sau, după caz, din neaplicarea dispozițiilor în materia salarizării prevăzute de Legea cadru nr. 330/2009 și Legea nr. 285/2010, reprezentând diferența dintre drepturile salariale efectiv încasate și cele cuvenite pentru perioada 01.01._11, actualizate în funcție de rata inflației, la data efectivă a plății.
Au mai susținut reclamanții că deși se află în posesia unui titlu executoriu, nici până la această dată pârâta nu au înțeles să își execute obligația de a achita în întregime sumele datorate, doar o parte dintre aceste drepturi fiind achitate benevol, pârâta prevalându-se de dispozițiile O.U.G. nr.71/2009, care a eșalonat obligația de plată a sumelor datorate.
Au învederat reclamanții că prin adoptarea Legii 230/2011 de aprobare a OUG 71/2009 și reeșalonarea plății titlurilor executorii până în anul 2016, s-a ajuns la o situație prejudiciabilă, întrucât hotărârile judecătorești irevocabile vor fi puse în executare după mai mult de 8 ani, ceea ce depășește cu mult exigențele de rezonabilitate pe care le reclamă garanțiile instituite prin art. 6 din CEDO și art. 1 din Primul Protocol adițional.
Imposibilitatea de a obține executarea acestor hotărâri judecătorești într-un termen rezonabil constituie și o ingerință în dreptul de proprietate al reclamanților, iar prin neexecutarea creanțelor stabilite pe cale judiciară s-a adus atingere dreptului la un proces echitabil care, potrivit jurisprudenței Curții de la Strasbourg cuprinde și executarea hotărârii judecătorești, indiferent de instanța care o pronunță deoarece, dacă ordinea juridică internă a unui stat nu permite ca o hotărâre judecătorească definitivă și irevocabilă să rămână fără efect în detrimentul unei părți, dreptul de acces la justiție ar fi iluzoriu (cauzele: Ș. contra României, S. contra României).
Au mai susținut reclamanții că sunt îndeplinite toate condițiile legale pentru admiterea acțiunii.Astfel, cât privește prejudiciul, fiind vorba de plata unei sume de bani, acesta nu trebuie probat, prin excepție în asemenea situație întinderea lui este fixată de lege la dobânda legală, legea considerând că lipsa de folosință a sumei datorate produce creditorului obligației un prejudiciu egal cu dobânda legală.
În acest sens, au fost invocate dispozițiile art. 1535 N.C.civ. și cele ale art. 166 alin. 4 Codul muncii, din coroborarea cărora rezultă dreptul că creditorului la obținerea unei dezdăunări derivate din neexecutarea obligației la timp, se referă la beneficiul nerealizat ( lucrum cesans ), ca parte componentă a prejudiciului (damnum emergens), care trebuie privită ca o chestiune distinctă de actualizarea cu rata inflației a sumelor datorate inițial; o astfel de actualizare antrenează și ea răspunderea debitorului pentru neexecutarea la timp a obligației de plată a unei sume de bani, însă întemeiată pe o altă cauză.
În susținerea cererii, reclamanții au invocat și Decizia în interesul legii nr. 2/2014, prin care Înalta Curte de Casație și Justiție a stabilit că angajatorii din sectorul bugetar datorează dobânda legală pentru plata eșalonată a creanțelor stabilite prin titluri executorii.
În dovedirea cererii, reclamanții au depus la dosar Sentința civilă nr. 3913/31.07.2012 pronunțată de Tribunalul C. în Dosar nr._ .
În apărare, pârâta nu a formulat întâmpinare și nu a propus probe.
Din analiza actelor și lucrărilor dosarului rezultă următoarele:
Prin Sentința civilă nr. 3913/31.07.2012 pronunțată de Tribunalul C. în Dosar nr._, astfel cum a fost îndreptată prin încheierea pronunțată la data de 02.11.2012, pârâta a fost obligată la calcularea drepturilor salariale rezultate din aplicarea Legii 330/2009 și a Legii 285/2010, precum și la plata către reclamanți a diferențelor dintre drepturile salariale efectiv încasate și cele cuvenite pentru perioadele 01.01._10, respectiv 01.01._11, actualizate cu indicele de inflație la data plății efective, corespunzător perioadei efectiv lucrate în unitatea de învățământ.
Prin OUG 71/2009, astfel cum a fost aprobată prin Legea 230/2011, s-a prevăzut plata eșalonată a sumelor prevăzute prin hotărâri judecătorești având ca obiect acordarea unor drepturi de natură salarială stabilite în favoarea personalului din sectorul bugetar, devenite executorii până la data de 31 decembrie 2011, perioada de executare a obligației de plată fiind 2012-2016.
Prin art. 14 din OG 17/2012, s-a prevăzut că plata neefectuată a sumelor stabilite prin hotărâri judecătorești reprezentând drepturi de natură salarială stabilite în favoarea personalului din sectorul bugetar, devenite executorii în perioada 1 ianuarie-31 decembrie 2012, se va realiza în aceleași condiții cu cele prevăzute de Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 71/2009 privind plata unor sume prevăzute în titluri executorii având ca obiect acordarea de drepturi salariale personalului din sectorul bugetar, aprobată cu modificări prin Legea nr. 230/2011, ale cărei dispoziții se aplică în mod corespunzător.
În cadrul prezentei acțiuni, reclamanții au solicitat obligarea pârâților la repararea prejudiciului rezultat din executarea cu întârziere a obligației de plată stabilită prin hotărârea judecătorească menționată, prin plata unor daune-interese moratorii egale cu dobânda legală calculată începând cu trei ani anteriori formulării acțiunii și până la executarea obligației de plată.
Procedând la soluționarea acestei cauze, instanța reține că problema de drept dedusă judecății a fost dezlegată prin Decizia în interesul legii nr. 2/17.02.2014, prin care Înalta Curte de Casație și Justiție a stabilit că „în aplicarea dispozițiilor art. 1082 și 1088 din Codul civil din 1864, respectiv art. 1.531 alin. (1), alin. (2) teza I și art. 1.535 alin. (1) din Legea nr. 287/2009 privind Codul civil, republicată, cu modificările ulterioare, pot fi acordate daune-interese moratorii sub forma dobânzii legale pentru plata eșalonată a sumelor prevăzute în titluri executorii având ca obiect acordarea unor drepturi salariale personalului din sectorul bugetar în condițiile art. 1 și 2 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 71/2009 privind plata unor sume prevăzute în titluri executorii având ca obiect acordarea de drepturi salariale personalului din sectorul bugetar, aprobată cu modificări prin Legea nr. 230/2011”.
Pentru a dispune în acest sens, instanța supremă a reținut îndeplinirea condițiilor de angajare a răspunderii civile, respectiv: existența unei fapte ilicite, vinovăția, existența unui prejudiciu și legătura de cauzalitate dintre acestea.
S-a constatat astfel că prin executarea eșalonată a obligației de plată, creditorul a suferit un prejudiciu a cărui existență este confirmată chiar de OUG 71/2009, prin reglementarea actualizării creanței cu indicele prețurilor de consum comunicat de Institutul Național de S., fiind implicit recunoscută existența prejudiciului cauzat prin executarea eșalonată.
S-a subliniat de ÎCCJ că principiul reparării integrale a prejudiciului suferit de creditor, ca efect al executării eșalonate a titlurilor executorii, impune și remedierea celui de-al doilea element constitutiv al prejudiciului, prin acordarea beneficiului de care a fost lipsit (lucrum cessans), respectiv daune-interese moratorii, sub forma dobânzii legale.
Fără a se contesta împrejurările care au justificat măsurile promovate prin OUG 71/2009, în scopul menținerii echilibrului bugetar, măsuri care nu au afectat substanța dreptului creditorilor, s-a apreciat că acestea nu înlătură de plano aplicarea principiului reparării integrale a prejudiciului, sub aspectul acordării daunelor-interese moratorii, sub forma dobânzii legale.
Cât privește existența unei fapte ilicite, săvârșite cu vinovăție, s-a reținut prin aceeași decizie că aceasta constă în executarea cu întârziere de către debitori a sumelor de bani stabilite prin titluri executorii în favoarea persoanelor din sectorul bugetar.Fapta îmbracă forma ilicitului civil, deoarece OUG 71/2009 nu reprezintă un caz fortuit care să răstoarne prezumția relativă de culpă a debitorului în executarea obligației, întrucât acestui element îi lipsesc două caracteristici esențiale, și anume: natura imprevizibilă a evenimentelor care au fundamentat adoptarea actului și faptul că măsura de eșalonare a procedurii de executare provine chiar de la debitor, iar nu de la un terț.
Întrucât în temeiul art.517 alin.4 C.proc.civ. această decizie în interesul legii este obligatorie pentru instanțele de judecată, se va reține că reclamanții sunt îndreptățiți la plata dobânzii legale aferente debitului rămas neexecutat.
Referitor la termenul înăuntrul căruia se poate solicita plata dobânzii legale, instanța constată că acțiunea reclamanților urmărește valorificarea unui drept de creanță, fiind supusă termenului general de prescripție de 3 ani, prevăzut atât de art. 3 alin.1 din Decretul nr. 167/1958, cât și de art. 2.517 N.C.civ., în privința prescripțiilor începute după . Legii 287/2009.
Totodată, fiind vorba despre despăgubiri rezultate din neexecutarea la timp a obligației de plată a unor drepturi salariale, chiar dacă această obligație a fost stabilită printr-o hotărâre judecătorească, sunt incidente și dispozițiile art. 171 Codul muncii, prin care se stabilește același termen de prescripție de 3 ani, calculat de la data la care drepturile respective erau datorate.
De altfel, prin Decizia nr. 21/22.06.2015 pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție-Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept în Dosar nr._, la sesizarea Curții de Apel C., (nepublicată în Monitorul Oficial la data pronunțării prezentei sentințe) s-a hotărât că în interpretarea și aplicarea prevederilor art. 1079 alin. 2 pct. 3 din Codul civil de la 1864 și art. 1523 alin. 2 lit. d din Codul civil raportat la art. 166 alin. 1 și 4 din Codul Muncii, republicat, cu modificările și completările ulterioare (art. 161 alin. 1 și 4 din Codul Muncii în forma anterioară republicării) și art. 1088 cod civil de la 1864, art. 2 din O.G. nr. 9/2000, aprobată prin Legea nr. 356/2002, cu modificările și completările ulterioare, art. 2 din O.G. nr. 13/2011, aprobată prin Legea nr. 43/2012, cu modificările și completările ulterioare și art. 1535 din Codul civil, dobânzile penalizatoare datorate de stat pentru executarea cu întârziere a obligațiilor de plată pot fi solicitate pentru termenul de 3 ani de la data introducerii acțiunii.
În cauza de față, deși reclamanții au urmărit respectarea termenului general de prescripție de 3 ani, au raportat acest termen doar la data introducerii acțiunii și au realizat un calcul al termenului în sens invers, fără a ține seama de momentul de început al prescripției.Or, dreptul la acțiune pentru dobânzile penalizatoare, accesorii ale debitului principal, s-a născut de la pronunțării hotărârii judecătorești executorii, prin care s-a stabilit obligația de plată în sarcina pârâtei, în speță din data de 31.07.2012.
Cum anterior acestei date nu se poate vorbi despre existența unui creanțe în patrimoniul reclamanților, care să fie și purtătoare de dobânzi, pretențiile aferente perioadei 24.02._12, de dinaintea pronunțării titlului executoriu, deși încadrate în termenul general de prescripție de 3 ani, anterior formulării acțiunii, vor fi respinse ca nefondate.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE
Admite în parte acțiunea reclamanții D. T. M., D. V. ATONETA, I. G. V., J. G. M., L. I. S., P. P. L. și P. I. M., toți reprezentanți prin S. L. AL SALARIAȚILOR DIN ÎNVĂȚĂMÂNTUL PREUNIVERSITAR C., cu sediul în C., . nr.13, județul C., în contradictoriu cu pârâta GRĂDINIȚA CU O. NORMAL ROBOȚEL, cu sediul în C., ., județul C...
Obligă pârâta să plătească reclamanților dobânda legală aferentă sumelor datorate conform sentinței civile nr. 3913/31.07.2012, pronunțată în dosarul nr._ al Tribunalului C., începând cu 31.07.2012, până la data plății efective a sumelor menționate prin titlul executoriu.
Respinge pretențiile aferente perioadei 24.02._12 ca nefondate.
Executorie.
Cu apel în 10 de zile de la comunicare, care va fi depus la Tribunalul C..
Pronunțată în ședință publică, azi, 29.07.2015.
PREȘEDINTE, ASISTENȚI JUDICIARI,
A. C. A. B.
R. G.
GREFIER,
L. V.
Tehnored.jud.A.C./4 ex./14.08.2015
| ← Contestaţie decizie de concediere. Sentința nr. 2508/2015.... | Solicitare drepturi bănești / salariale. Sentința nr.... → |
|---|
