Acţiune în constatare. Sentința nr. 2850/2014. Tribunalul DOLJ
| Comentarii |
|
Sentința nr. 2850/2014 pronunțată de Tribunalul DOLJ la data de 08-05-2014 în dosarul nr. 12439/63/2013
Dosar nr. _
ROMÂNIA
TRIBUNALUL D.
SECȚIA CONFLICTE DE MUNCĂ ȘI ASIGURĂRI SOCIALE
SENTINȚA Nr. 2850/2014
Ședința publică de la 08 Mai 2014
Completul compus din:
PREȘEDINTE M. G.
Asistent judiciar M. V. C.
Asistent judiciar M. C. S.
Grefier L. S.
Pe rol judecarea cauzei Litigii de muncă privind cererea formulată de reclamantul T. C. în contradictoriu cu pârâta S.C. E. S.A., având ca obiect acțiune în constatare.
La apelul nominal făcut în ședința publică a răspuns reclamantul, prin avocat, și martorul O. G. L., lipsind pârâta.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care:
Instanța procedează la audierea martorului O. G. L., declarația acestuia fiind consemnată și atașată la dosar.
Reclamantul, prin avocat, depune la dosarul cauzei practică judiciară.
În raport de dispozițiile art. 244 noul C.p.c., instanța declară încheiată cercetarea judecătorească și declară deschise dezbaterile pe fond.
Reclamantul, prin avocat, solicită admiterea acțiunii astfel cum a fost formulată, să se constate că activitatea desfășurată de reclamant în perioada dedusă judecății se încadrează în grupa a II-a de muncă conform Ordinului 50/1990, anexa 2, pct. 34, 41,45, 69, 79 în procent de 100%, obligarea pârâtei la eliberarea către reclamant a unei adeverințe în acest sens, fără cheltuieli de judecată.
INSTANȚA
Asupra cauzei de față,
Prin acțiunea înregistrată pe rolul acestei instanțe la data de 02.08.2013, reclamantul T. C. a formulat acțiune în contradictoriu cu pârâta ., solicitând să se constate că activitatea desfășurată în perioadele 04.09._80, 10.05.1982 – 31.03.2001 se încadrează în grupa a II-a de muncă, în procent de 100 % din programul de lucru, în temeiul dispozițiilor Ordinului nr. 50/1990, art 3 Anexa 2, pct. 34, pct. 41, pct 43, pct 45,pct 47, pct. 69, pct. 79, pct. 104, pct. 160 și pct. 211 și să oblige pârâta să elibereze reclamantului o adeverință în acest sens, în temeiul prevederilor art. 40 alin 1 lit h din Codul muncii.
În motivare, reclamantul a arătat că a fost angajatul pârâtei ., Atelier Întreținere fabrica MER, în perioadele menționate, având meseria de lăcătuș .Arată că a efectuat operații de întreținere și reparații la utilaje și macarale, operații de degresare și ungere cu solvenți organici și soluții alcaline. Împreună cu electricienii de întreținere, efectuau activitatea de curățare și reparare a utilajelor și instalațiilor, în concret efectuau operații de impregnare, bobinaj, sudură, zincare, probe la standuri, ascuțitorie, construcții metalice, decapare, strungărie.
Activitatea desfășurată, susține reclamantul, se regăsește în anexa 5 la CCM /1992.
Ca și materiale se foloseau: fibra de sticlă, azbest, solvenți organici,, tricloretilena, acetone, sodă caustică,, fosfat și praf de azbest,tablă silicioasă, uleiuri minerale, praf de cărbune, aluminiu etc., degajându-se praf de sticlă, fulgi și praf de azbest, praf de aluminiu, gaze și vapori etc.
Condițiile de muncă au fost grele, cu temperaturi foarte scăzute iarna și foarte ridicate iarna ,cu zgomot foarte mare ,trepidații și curenți de aer, cu emanații de noxe, pulberi, vapori de la vopsit, gaze toxice,radiații ultraviolete.
Reclamantul a susținut că în cadrul aceleiași halei se efectuau și operații de sudură, vopsire, retușare și probă de stand ale locomotivelor, urmarea a acestor operații degajându-se radiații ultraviolete,praf, vapori de gaze, zgomot, vibrații, trepidații. În acest sens a arătat că secțiile nu erau departajate prin zid despărțitor, ci se aflau în aceeași hală, noxele degajate din acestea( pulberi de mică, de sticlă, de azbest, gaze și fum, vapori de solvenți etc.), propagându-se în toată incinta.
Toate aceste activități le desfășura 100% din programul normal de lucru.
A mai arătat faptul că alți colegi ai săi ce și-au desfășurat activitatea în același loc de muncă și în aceleași condiții, au dobândit grupa a II a de muncă.
În susținere a invocat Decizia 258/2004 a Înaltei Curți de Casație și Justiție.
În dovedirea acțiunii a solicitat proba cu înscrisuri și proba testimonială.
În drept, a invocat prevederile Ordinului nr. 50/1990, art 3 Anexa 2, pct. 34, pct. 41, pct 43, pct 45,pct 47, pct. 69, pct. 79, pct. 104, pct. 160 și pct. 211 ,art. 35 C.P.C. și 1528 Noul Cod Civil, art. 40 alin. 2 litl. h Codul muncii.
În scop probatoriu, a depus la dosar fotocopii carnet de muncă, carte de identitate, adeverință de la DSP D. privind situația bolilor profesionale, acte medicale,anexa 5/1992 și 6/2008 la CCM, buletine încercări, practică juridică și adeverințe, fișe de securitate cu materiale utilizate.
Pârâta a formulat întâmpinare la data de 2810.2013, solicitând respingerea acțiunii ca neîntemeiată, argumentat de faptul că locul de muncă al reclamantului nu se încadrează în grupa a II a de muncă, fapt ce rezultă și din anexa 7 la CCM MER E. și tabelul 1 cu personalul încadrat în grupe de muncă . A mai invocat pârâta că în atelierul de întreținere nu existau noxe și că operațiunile efectuate de reclamant nu se regăsesc la nici o poziție din anexa II la Ordinul 50/1990, nefiind îndeplinite nici condițiile prevăzute la art. 4 din Ordinul 50/1990.
În susținere, pârâta a depus tabel cu personalul încadrat în grupe de muncă din 1997 și anexa 7 la CCM MER E..
În drept pârâta a invocat art. 205 -208 C..
La data de 07.02.2014 instanța a încuviințat proba cu înscrisurile anexate cererii de chemare în judecată și proba cu un martor pentru reclamant.
Instanța a procedat la audierea martorului O. G. L. la data de 08.05.2014, declarația acestuia fiind consemnată și atașată la dosar.
Reclamantul a depus la dosarul cauzei practică judiciară și fotocopie carnet de muncă..
Analizând totalitatea probelor administrate în cauză, precum și prevederile legale incidente, instanța reține următoarele:
Potrivit mențiunilor din carnetul de munca al reclamantului se reține că în perioada dedusă judecății aceasta a lucrat pentru angajatorul pârât în funcția de lăcătuș.
Din declarația martorului reiese că a fost coleg de serviciu cu reclamantul, au lucrat în perioada de timp specificată în calitate de lăcătuș, în aceleași condiții și loc de muncă, în aceeași incintă, unul în proximitatea altuia.
Reclamantul efectua operații de degresare chimică cu solvenți organici și soluții alcaline și decapare, operații de polizare, șlefuire și lustruire a pieselor din materiale feroase și neferoase, operațiuni crăițuire electro-pneumatică.
Nu beneficiau de o ventilație corespunzătoare ori de instalații de anihilare a pulberilor,condițiile de muncă fiind foarte grele, în sensul că în hala în care își desfășurau activitatea se desfășurau și operații de fasonare, bombare manuală cu ciocan, la rece, a pieselor din tablă cu o grosime de peste 5 mm, operații de impregnare a bobinelor, reclamantul efectuând operații de reparare a cuvelor în care se impregnau bobinele în timp ce celelalte cuve de impregnare erau în funcțiune, operații de sudură etc.
A arătat că vara era excesiv de cald, întrucât nu exista ventilație corespunzătoare, iar iarna era foarte frig.
Martorul a susținut că reclamantul și-a desfășurat activitatea în procent de 100% în aceste împrejurări, pe toată durata programului de lucru.
Aceste aspecte nu au fost combătute de către angajator, căruia îi revine sarcina probei, potrivit dispozițiile art. 272 din Codul muncii.
Principiul de bază al încadrării în grupele de muncă este cel al analizei condițiilor de muncă, care trebuie să aibă în vedere circumstanțele concrete.
Ordinul nr. 50/1990 a suferit numeroase modificări și completări, iar pentru unele categorii de personal, angajatorii au acordat pe cale administrativă grupe superioare de muncă, chiar în absența unei enunțări exprese în ordin.
În acest sens, al principiului caracterului nelimitativ este și decizia nr. 258/20.09.2004 a Î.C.C.J. conform căreia nu se poate restrânge aplicarea Ordinului nr. 50/1990 numai la activitățile și funcțiile prevăzute în forma inițială a actului, în lipsa unei dispoziții expres a însuși organului de autoritate emitent sau a unui act normativ de ordin superior.
Tot un principiu, cel al nediscriminării a fost avut în vedere și prin decizia nr. 87/1999 a Curții Constituționale conform căreia nu există nici o rațiune să se mențină un regim discriminatoriu în materia grupelor superioare de muncă pentru persoanele care au activat în aceleași funcții indiferent de perioadă.
Tribunalul va face și aplicarea în acest sens a jurisprudenței CEDO, care în cauza B. a decis că jurisprudența contradictorie a unei instanțe poate fi asimilată unui diferențieri de tratament care nu se bazează pe nici o justificare obiectiva si rezonabila. Prin urmare, s-a decis că o astfel de diferențiere constituie o încălcare a articolului 14 din Convenția Europeană a Drepturilor Omului, combinat cu articolul 1 din Protocolul nr. 1.
Dacă unor persoane care au lucrat în proximitatea reclamantului, în aceeași incintă și condiții de lucru, li s-a recunoscut grupa de muncă prin hotărâre judecătorească, cu putere de lucru judecat ce se impune acestei instanțe ca o prezumție legală absolută și irefragabilă, ar fi inechitabil ca unei alte persoane care a lucrat în mod real în condițiile specifice grupei de muncă să nu i se poată stabili această calitate și drepturile subsecvente, din pricina unei neglijențe ce nu îi incubă.
Din carnetul de muncă al reclamantului, depus în copie la dosar, coroborat cu declarația martorului, rezultă funcția și condițiile de muncă ale lucrătorului,aceea de lăcătuș, se încadrează în ipotezele reținute de dispozițiile Ordinului 50/1990, art 3 conform căruia ,, Beneficiază de încadrarea în grupele I si II de munca, potrivit celor menționate, fără limitarea numărului, personalul care este în activitate: muncitori, ingineri, subingineri, maiștri, tehnicieni, personal de întreținere și reparații, controlori tehnici de calitate, precum și alte categorii de personal care lucrează efectiv la locurile de munca și activitățile prevăzute în anexele nr. 1 și 2.
Beneficiază, de asemenea, de aceleași drepturi personalul muncitor din construcții-montaj sau din alte activități, care realizează lucrări de extinderi, modernizări sau reparații ale capacităților de producție și care își desfășoară activitatea în aceleași condiții cu personalul beneficiarului încadrat in grupele I si II de munca " și anexa 2, pct. 34, 41,45, 69,79, în procent de 100%.
În consecință, instanța va admite cererea și va constata că activitatea desfășurată de către reclamantă în perioada 04.09._80, 10.05._01 se încadrează în grupa a II-a de muncă, în procent de 100 % din programul de lucru, în temeiul dispozițiilor Ordinului 50/1990, anexa 2, pct. 34, 41,45, 69,79, în procent de 100%.
În temeiul art.40 alin.2 lit. h) din Codul muncii (Legea nr. 53/2003, forma republicată cu o nouă numerotare a textelor), va obliga pârâta să elibereze o adeverință în acest sens.
Opinia asistenților judiciari este conformă cu hotărârea și considerentele ei.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE
Admite acțiunea formulată de reclamantul T. C. CNP_, cu domiciliul în C., ., jud D., în contradictoriu cu ., .. 80, jud. D..
Constată că activitatea desfășurată de reclamant în perioadele 04.09._80, 10.05._01 se încadrează în grupa a II-a de muncă, conform Ordinului 50/1990, anexa 2, pct. 34, 41,45, 69,79, în procent de 100%.
Obligă pârâta să elibereze reclamantului adeverință în acest sens.
Cu apel în 10 zile de la comunicare.
Cererea de declarare a apelului se va depune la Tribunalul D..
Pronunțată în ședință publică din 08.05.2014.
Președinte Asistenți judiciari Grefier
M. G. M. C. M. S. L. S.
Red. și tehnored. Jud. M. G. și S.M.C.
4 Ex./27.05.2014
| ← Solicitare drepturi bănești / salariale. Sentința nr.... | Solicitare drepturi bănești / salariale. Sentința nr.... → |
|---|
